Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 131
Ședința publică de la 11 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții:-, -, A -, și împotriva sentinței civile nr. 1377 din 29 XI 2007 Tribunalului Vaslui, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești plata sporului de 15 %.
La apelul nominal făcut în ședința publică,lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, intimatul Ministerul Justiției a depus la dosar prin registratura instanței, întîmpinare, duplicatul fiind comunicat administrativ recurenților, recurenții au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia acestea sunt declarate în termen și motivate.
Instanța, verificînd actele și lucrările dosarului, văzînd că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la TRIBUNALUL VASLUI, reclamanții, -, A-, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând: obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu iulie 2004, până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, precum și pentru viitor; drepturile să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii drepturilor, până la data executării hotărârii; să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă; Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane, salariați ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Invocând dispozițiile art. 3 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 și art. 30 alin. 3 din nr.OG 137/2000, reclamanții au susținut că grefierii, care, conform art. 78 din legea nr. 567/2004 sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile de care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați deoarece nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității.
Reclamanții au mai invocat și prevederile art. 14 din CEDO, art. 21 alin. 1 din nr.OG 127/2000 și art. 16 din Constituția României.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâtul a arătat că reglementarea prin lege sau alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrul legal stabilit prin nr.OG -, exercitarea unor drepturi referindu-se la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi, nu la examinarea soluțiilor legislative alese de legiuitor.
A mai arătat pârâtul că dispozițiile referitoare la acordarea sporului de confidențialitate nu sunt discriminatorii. Nu orice diferență de tratament semnifică discriminare, fiind necesar să se stabilească că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Pârâtul a invocat și jurisprudența Curții Constituționale, care a reținut că principiul egalității în fața legii nu presupune uniformitate, așa încât stabilirea unor reglementări diferențiate pentru persoane aflate în situații diferite nu constituie nici discriminare nici privilegii.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat un punct de vedere și a depus, în copie, Hotărârea nr. 232 din 29.08.2007 a Colegiului Director.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice V, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 1377 din 29.11.2007, TRIBUNALUL VASLUIa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, a respins acțiunea față de acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A respins acțiunea formulată de reclamanții, -, A-, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată. Între reclamanți și această instituție nu există raporturi contractuale și nici de subordonare, reclamanții fiind salarizați de către Ministerul Justiției și ordonatorii de credite subordonați acestuia.
Rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este cel de constituire și gestionare generală a resurselor financiare publice, iar elaborarea proiectelor bugetare sau rectificarea bugetară se face numai în baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite, astfel încât nu-i incumbă acestuia obligația de a plăti drepturile salariale solicitate de reclamanți.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții, în calitate de grefieri la Judecătoria Murgeni, au solicitat acordarea sporului de confidențialitate în procent de 15%, prevăzut de nr.OG 19/2006 aprobată prin Legea nr. 444/2006.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 din nr.OG19/2006 aprobată prin Legea nr.444/2006, "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate".
Față de aceste dispoziții legale, s-a constatat, în primul rând, că reclamanții, în calitate de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Murgeni, nu fac parte din categoriile de personal enunțate de lege ca beneficiari ai sporului de confidențialitate de 25%, astfel încât nu există o dispoziție legală care să le recunoască acest drept.
În al doilea rând, susținerea reclamanților privind situația de discriminare este neîntemeiată și nu există discriminare în sensul prevederilor art. 2 din nr.OG 137/2000.
S-a apreciat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate salariaților prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție.
Diferențierea salariilor de bază ale salariaților din sectorul bugetar reprezintă opțiunea liberă a legiuitorului, care, în funcție de importanța și complexitatea anumitor profesii, poate să instituie anumite premii și sporuri, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora le acordă.
Astfel, nu se încalcă principiul egalității în fața legii, reclamanții nefiind discriminați prin neacordarea acestui spor, întrucât nu se află în situații analoage ori egale cu beneficiarii sporului de 15%. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 693/2006.
În același sens, s-a constatat că, la rândul lor, magistrații și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești beneficiază de o serie de sporuri și premii, de care nu beneficiază alte categorii de personal, lucru datorat tocmai specificului profesiei, fără a constitui temei de discriminare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, -, A-, și.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, se susține că în mod eronat a apreciat instanța de fond că acțiunea este neîntemeiată.
Astfel, deși recurenții își execută obligația de confidențialitate, pentru îndeplinirea acestei obligații speciale nu li se recunoaște sporul salarial de confidențialitate, așa cum este recunoscut în cazul restului personalului bugetar, aș încât unul și același element, constând în obligația de confidențialitate, produce efecte juridice diferențiate în sistemul de salarizare, în funcție de apartenența la o anumită categorie socio-profesională.
Sistemul de salarizare este guvernat de două principii fundamentale: cel al egalității de tratament, instituit de art. 154 Codul muncii și cel al diferențierii salariilor numai în raport cu nivelul studiilor, cu treptele sau gradele profesionale, cu calitatea și cantitatea muncii, respectiv condițiile de muncă.
Deci tuturor persoanelor care se află în aceeași situație a depunerii unei activități în muncă cu efectul juridic al executării obligației de confidențialitate, trebuie să li se recunoască același element salarial: sporul de confidențialitate. Susțin recurenții că, aflându-se într-o situație identică cu restul personalului din unitățile bugetare, nu pot fi tratați diferit, în mod discriminatoriu, prin refuzul acordării sporului de confidențialitate, cu atât mai mult cu cât nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă a excluderii lor.
Recurenții au depus copia unei hotărâri judecătorești.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând, în esență, că nu poate fi reținută existența unei situații comparabile între categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și celelalte categorii de personal din sectorul bugetar indicate de recurenți.
Nu au fost invocate din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea instanței de fond, prin prisma criticilor formulate de recurenți, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.1 din nr.OG19/2006 aprobată prin Legea nr.444/2006, "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate".
Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. 1 din nr.OG6/2007, "sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ". Potrivit alin. 2, "categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat".
Conform dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, "persoanele care, potrivit legii, gestionează informații clasificate beneficiază de un spor de 15% acordat pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate".
Același spor de confidențialitate de 15% se acordă, potrivit dispozițiilor art. 30 alin.3 din nr.OG137/2000, și personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului.
Susțin recurenții că acest "spor de confidențialitate", reglementat prin actele normative menționate, este acordat personalului din sistemul bugetar pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate, care incumbă și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, conform art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004.
Din examinarea acestor dispoziții legale, se constată că sporul de confidențialitate nu este acordat pentru îndeplinirea obligației de a păstra secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, așa cum această obligație este reglementată de art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004.
Astfel, sporul de confidențialitate se acordă, în ceea ce privește cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut de fiecare persoană, același temei al acordării acestui spor regăsindu-se și în cazul membrilor plenului, precum și al altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor sau în cazul altor categorii de funcționari publici, prevăzute limitativ de legiuitor, ori personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, categoriile de personal îndreptățite fiind stabilite prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite sau al președintelui Consiliului.
De altfel, chiar recurenții, în motivarea acțiunii, au arătat că, în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane, salariați ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Prin urmare, nu se poate reține, că același element, respectiv obligația de confidențialitate, produce efecte juridice diferențiate în sistemul de salarizare. Recurenții nu sunt într-o situație identică sau comparabilă cu salariații bugetari care beneficiază de sporul de confidențialitate, așa încât nu se poate constata existența unui tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art. 2 din nr.OG 137/2000.
În consecință, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, A, împotriva sentinței civile nr.1377/29.11.2007 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored./
TRIBUNALUL VASLUI:
-
-
27.III.2008.-
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu, Nelida Cristina
