Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 132
Ședința publică de la 11 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR -LA SEDIUL.I împotriva sentinței civile nr. 2329 din 14 XII 2007 Tribunalului Iași,intimați fiind:-, și DIRECȚIA NAȚIONALĂ DE ANTICORUPȚIE, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare, recurenții au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia sunt două recursuri, ambele declarate în termen și motivate.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. 6736/99/30.08.2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea primilor doi pârâți la plata sporului pentru vechime în muncă, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, după cum urmează: de la 15.07.2004 - la data acțiunii pentru reclamantul; de la 01.10.2002 - la data acțiunii pentru reclamantul; de la 20.08.2004 - la data acțiunii pentru reclamanta și de la 01.11.2005 - la data acțiunii pentru reclamanta. De asemenea, reclamanții au solicitat obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție la reținerea și virarea contribuției de asigurări sociale și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, precum și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor salariale solicitate.
Prin sentința civilă nr.2329/14.12.2007 a Tribunalului Iașis -au dispus următoarele:
A fost respinsă excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Au fost obligați pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție să achite reclamantului sporul de vechime în muncă aferent perioadei 13.12.2006 - 11.03.2007, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății drepturilor bănești pe care au fost obligați pârâții să le achite reclamantului.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție.
A fost respinsă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 12.03.2007 - 30.08.2007 și includerea sumelor necesare în buget.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 15.07.2004 - 12.12.2006 și includerea sumelor necesare în buget, pe excepția autorității de lucru judecat.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 15.07.2004 - 12.12.2006.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 20.08.2004 - 30.08.2007 și includerea sumelor necesare în buget, pe excepția autorității de lucru judecat.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 20.08.2004 - 30.08.2007.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.11.2003 - 30.08.2007 și includerea sumelor necesare în buget, pe excepția autorității de lucru judecat.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.08.2004 - 30.08.2007.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.10.2002 - 30.10.2003, ca fiind prescris dreptul la acțiune.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.10.2002 - 31.07.2004, ca fiind prescris dreptul la acțiune.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.11.2005 - 11.03.2007 și includerea în buget a sumelor necesare plății, pe excepția autorității de lucru judecat.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.11.2005 - 11.03.2007.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Economiei și Finanțelor privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 12.03.2007 - 30.08.2007 și includerea sumelor necesare în buget.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în capătul de cerere având ca obiect reținerea și virarea contribuției de asigurări sociale și, în consecință:
A fost respinsă cererea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție privind reținerea și virarea contribuției de asigurări sociale, pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
A fost respinsă cererea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție privind reținerea și virarea contribuției de asigurări sociale.
A fost disjunsă și declinată în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cererii formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut:
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă, aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, având în vedere dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 92/1976. În consecință, instanța a declinat în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cererii formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă.
Cât privește excepția de necompetență materială a instanței invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție raportat la prevederile art. 36 alin. 2 din nr.OUG 27/2006, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, art. 36 alin. 1 din nr.OUG 27/2006 prevede că magistrații nemulțumiți de modul de stabilire a drepturilor salariale pot face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și ale Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. În alin. 2 al aceluiași articol se prevede că împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. 1 se poate face plângere în termen de 30 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Or, în cauza de față nu se contestă modul de stabilire a drepturilor salariale, ci reclamanții pretind plata unor drepturi salariale neachitate de către autoritatea administrativă cu care se află în raport de serviciu. Așadar nu este vorba de situația specială prevăzută de art. 36 din nr.OUG 27/2006 care are în vedere contestarea unui act administrativ. În consecință, litigiul dintre părți se circumscrie definiției conflictelor de muncă, astfel încât competența de soluționare revine Tribunalului Iași, potrivit dispozițiilor art.2 lit. c Cod procedură civilă și art. 284 Codul muncii.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în capătul de cerere având ca obiect reținerea și virarea contribuției de asigurări sociale, instanța a constatat că aceasta este întemeiată, având în vedere dispozițiile art. 22 alin.1 din Legea nr. 19/2000 potrivit cărora calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. 1 pct. I și II și de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori. Ori, în speță, reclamanții au calitatea de procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție pentru drepturile bănești aferente perioadei 01.10.2002 - august 2004, instanța reținut următoarele:
Prin acțiunea introductivă, doar reclamantul a solicitat plata sporului de vechime începând cu data de 01.10.2002. Potrivit dispozițiilor art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat. Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și faptul că prezenta acțiune a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 30.08.2007, instanța a constatat că este întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește drepturile bănești solicitate de reclamant pentru perioada anterioară datei de 31.07.2004.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu, instanța a constatat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1201 Cod civil, "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate". Astfel, pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar să existe tripla identitate: de părți, de obiect și de cauză. Cât privește primul element, părțile, se are în vedere nu prezența lor fizică la proces, ci prezența lor juridică, adică participarea la proces în nume propriu sau în calitate de reprezentant. În sfera noțiunii de obiect al cererii de chemare în judecată nu se include numai obiectul material (pretenția concretă), ci și dreptul subiectiv care poartă asupra obiectului material. De asemenea, în ceea ce privește cel de-al treilea element, cauza, prin acesta se înțelege fundamentul pretenției afirmate, respectiv instituția sau categoria juridică ori principiul de drept substanțial pe care reclamantul își întemeiază pretenția sa.
Or, în speță, prin sentința civilă nr. 2953/20.12.2006 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și Ministerul Finanțelor Publice și au fost obligați pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași să achite reclamanților sporul de vechime începând cu luna noiembrie 2003 și pe viitor. De asemenea, prin aceeași sentință a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății sporului de vechime la plata căruia au fost obligați primii pârâți.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție la plata sporului de vechime, reactualizat, pentru perioada 20.08.2004 - 30.08.2007 (data acțiunii), iar reclamantul a solicitat obligarea acelorași pârâți la plata acelorași drepturi bănești pentru perioada 01.10.2002 - 30.08.2007. De asemenea, reclamanții au solicitat și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate.
Având în vedere obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, precum și faptul că prin sentința civilă nr. 2953/20.12.2006 a Tribunalului Iași pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a fost obligat la plata sporului de vechime începând cu luna noiembrie 2003 și pe viitor, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor solicitate, instanța a constatat că este întemeiată excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ca atare, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 20.08.2004 - 30.08.2007 și includerea sumelor necesare în buget, pe excepția autorității de lucru judecat.
Referitor la reclamantul, având în vedere aceeași sentință civilă nr. 2953/20.12.2006 a Tribunalului Iași și obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, instanța a constatat că este întemeiată excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea formulată de acest reclamant în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, doar pentru drepturile bănești aferente perioadei 01.11.2003 - 30.08.2007 (data introducerii acțiunii).
Ca atare, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.11.2003 - 30.08.2007 și includerea sumelor necesare în buget, pe excepția autorității de lucru judecat.
S-a mai reținut de către instanță că, prin sentința civilă nr. 550 C/15.05.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și Ministerul Economiei și Finanțelor și au fost obligați pârâții să achite reclamantei sporul de vechime în muncă, reactualizat, pentru perioada 27.11.2003 - 11.03.2007. De asemenea, prin aceeași sentință a fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății drepturilor bănești cuvenite reclamantei.
Prin prezenta acțiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție la plata sporului de vechime, reactualizat, pentru perioada 01.11.2005 - 30.08.2007 (data acțiunii). De asemenea, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate.
Având în vedere obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, precum și faptul că prin sentința civilă nr. 550 C/15.05.2007 a Tribunalului Neamț pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a fost obligat la plata sporului de vechime pentru perioada 27.11.2003 - 11.03.2007, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor solicitate, instanța a constatat că este întemeiată excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, în ceea ce privește plata drepturilor bănești aferente perioadei 01.11.2005 - 11.03.2007.
În consecință, instanța a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 01.11.2005 - 11.03.2007 și includerea sumelor necesare în buget, pe excepția autorității de lucru judecat.
În ceea ce-l privește pe reclamantul, s-a reținut de către instanță că, prin sentința civilă nr. 1091 C/12.12.2006 pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost admisă acțiunea formulată de acesta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și Ministerul Economiei și Finanțelor și au fost obligați primii trei pârâți să achite reclamantului sporul de vechime în muncă, reactualizat, aferent perioadei 15.09.2003 - 12.12.2006.
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție la plata sporului de vechime, reactualizat, pentru perioada 15.07.2004 - 30.08.2007 (data acțiunii). De asemenea, reclamantul a solicitat și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate.
Având în vedere obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, precum și faptul că prin sentința civilă nr. 1091 C/12.12.2006 a Tribunalului Neamț pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a fost obligat la plata sporului de vechime, reactualizat, pentru perioada 15.09.2003 - 12.12.2006, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor solicitate, instanța a constatat că este întemeiată excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, în ceea ce privește drepturile bănești aferente perioadei 15.07.2004 - 12.12.2006.
În consecință, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 15.07.2004 - 12.12.2006 și includerea sumelor necesare în buget, pe excepția autorității de lucru judecat.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat obligarea pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție la plata sporului de vechime, reactualizat, pentru perioada 15.07.2004 - 30.08.2007 (data acțiunii) și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la includerea în buget a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate. Pentru perioada anterioară datei de 12.12.2006 s-a reținut de către instanță că există autoritate de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție având ca obiect plata sporului de vechime reactualizat aferent perioadei 15.07.2004 - 12.12.2006, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, prin sentința civilă nr. 1091 C/12.12.2006 pronunțată de Tribunalul Neamța fost admisă acțiunea formulată de acesta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și Ministerul Economiei și Finanțelor și au fost obligați primii trei pârâți să achite reclamantului sporul de vechime în muncă, reactualizat, aferent perioadei 15.09.2003 - 12.12.2006. Având în vedere faptul că reclamantul are un titlu executoriu valabil, respectiv sentința civilă nr. 1091 C/12.12.2006 a Tribunalului Neamț, instanța a apreciat că nu se poate dispune emiterea unei noi hotărâri care să constituie titlu executoriu, întrucât, în aceste condiții, s-ar ajunge în situația în care, pentru aceleași pretenții, ar exista două titluri executorii valabile. Reclamantul, pentru a proceda la valorificarea drepturilor sale, are posibilitatea de a solicita executarea silită a titlului executoriu pe care îl deține.
Cât privește perioada ulterioară datei de 12.12.2006, se reține de către instanță că prin decizia nr. XXXVI pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că dispozițiile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 50/1996 în raport cu prevederile art. 1 pct. 32 din nr.OG 83/2000, art. 50 din nr.OUG 177/2002 și art. 6 alin. 1 din nr.OUG 160/2000 se interpretează în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României, beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege. Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe. Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și decizia nr. XXXVI pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație, instanța a constatat că este întemeiată cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Economiei și Finanțelor, privind plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 13.12.2006 - 11.03.2007 și includerea în buget a sumelor necesare plății acestor drepturi bănești.
De asemenea, instanța a reținut că este neîntemeiată cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 12.03.2007 - 30.08.2007 și includerea în buget a sumelor necesare plății, având în vedere faptul că, începând cu data de 12.03.2007, toți magistrații beneficiază de spor de vechime în temeiul Legii nr. 45/2007.
În ceea ce privește cererea formulată de reclamanții și privind obligarea pârâtei Direcția Națională Anticorupție la plata sporului de vechime reactualizat pentru perioada 20.08.2004 - 30.08.2007, respectiv 01.08.2004 - 30.08.2007, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, prin sentința civilă nr. 2953/20.12.2006 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și Ministerul Finanțelor Publice și au fost obligați primii trei pârâți să achite reclamanților sporul de vechime începând cu luna noiembrie 2003 și pe viitor. În consecință, având în vedere faptul că reclamanții au un titlu executoriu valabil, respectiv sentința civilă nr. 2953/20.12.2006 a Tribunalului Iași, instanța a apreciat că nu se poate dispune emiterea unei noi hotărâri care să constituie titlu executoriu, întrucât, în aceste condiții, s-ar ajunge în situația în care, pentru aceleași pretenții, ar exista două titluri executorii valabile. Reclamanții, pentru a proceda la valorificarea drepturilor lor, au posibilitatea de a solicita executarea silită a titlului executoriu pe care îl dețin.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin reprezentant legal, și Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin
În motivarea recursului său, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție critică sentința instanței de fond doar sub aspectul admiterii capătului de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație.
Susține recurentul că nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială, în conformitate cu art.14 alin.2 din Legea 500/2002, iar prin Legea de Stat nr.486/2006 nu s-a cuprins un capitol distinct de cheltuieli pentru plata diferențelor de drepturi salariale acordate de către instanță.
Potrivit art.29 alin.3 și art.47 din Legea 500/2002, angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate, motiv pentru care consideră recurentul că instanța a stabilit în sarcina sa o obligație imposibilă prin obligarea sa la plata sumei reprezentând indicele de inflație.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și respingerea cererii privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale reprezentând spor vechime.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă.
Ministerul Economiei și Finanțelor, în motivarea recursului său, arată că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, în condițiile în care nu figurează ca subiect al raporturilor de muncă sau de serviciu la care fac referire reclamanții.
Cât privește solicitarea ca Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății drepturilor salariale, recurentul arată că instanțele nu au competență de a legifera.
Recurentul mai susține că, deși are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, aceasta nu este de natură să-i confere calitate procesuală pasivă în cauză.
În drept, Ministerul Economiei și Finanțelor își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că ambele recursuri sunt nefondate.
În ceea ce privește recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, se reține că actualizarea sumelor datorate în raport cu rata inflației se impune, în conformitate cu art.1084 Cod civil, pentru repararea integrală a prejudiciului produs prin neplata drepturilor salariale reprezentând spor de vechime, doar în acest mod existând o reparație justă și echitabilă. Nu poate fi vorba de stabilirea în sarcina pârâtului a unei obligații imposibile, câtă vreme instanța s-a pronunțat în baza dispozițiilor legale și a principiilor de drept în vigoare.
Cât privește recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, se reține că în mod corect prima instanță a obligat pe acesta să includă în buget sumele necesare plății sporului de vechime.
Astfel, potrivit art.49 din Legea 500/2002, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.
Reclamanții nu au solicitat obligarea directă a Ministerului Economiei și Finanțelor la plata drepturilor bănești ce fac obiectul acțiunii, pentru a se analiza raporturile de muncă sau de serviciu dintre cele două părți, așa cum se arată în cererea de recurs.
Pentru aceste considerente, se reține că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză.
Raportat celor expuse, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentanți legali, și a se menține sentința primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin reprezentant legal, și Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin I, împotriva sentinței civile nr.2329/14.12.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
26.03.2008 - 02 ex.
Tribunalul Iași: -
-
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu, Nelida Cristina
