Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1452/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1452
Ședința publică din data de 18 iulie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
: - - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta SC SA (fostă SC ""SA) cu sediul social în B,- bis, sector 1 și domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați & Asociații, împotriva sentinței civile nr.1311 din 29 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata reclamantă cu domiciliul în Scăieni,-, bloc 59,.4, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata reclamantă reprezentată de avocat din Baroul Prahova, conform contractului de asistență juridică încheiat la 17 iulie 2008, lipsind recurenta pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta pârâtă SC SA depus la dosar concluzii scrise și înscrisuri, în copie, respectiv: adresa nr.1231/17.03.2008 a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B, hotărârea comisiei paritare din 31.03.2008, în dublu exemplar adresa nr.938/01.04.2008 a SC "" SA cu privire la evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003 - 2007, Contractul colectiv de muncă unic pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni din 04.04.2008 emis de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalului București, încheierea nr.28702/02.04.2008 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr.-/2008.
Avocat depune la dosar pentru intimata reclamantă concluzii scrise, la care atașează chitanță fiscală nr. 355 din 17.07.2008 reprezentând onorariu apărător în valoare de 300 lei, după care, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având din nou cuvântul pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile 1311 din 29 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca temeinică și legală, arătând în esență, că instanța de fond interpretat corect disp. art. 168 din contractele colective de muncă pe anii 204, 2005, 2006 și 2007 din cuprinsul cărora rezultă indubitabil că drepturile salariale suplimentare prevăzute la alin. 1 se păstrează în fiecare an.
Față de adresa nr. 938 din 1 aprilie 2008 emisă de Direcția Resurse umane din cadrul SC "" SA se arată că aceasta nu precizează valoarea salariului în luna anterioară celor în care se acordă prima de Paști și C, conform prevederilor art. 168 (1) din CCM.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalul Prahova reclamanta a chemat in judecata pe pârâta SC SA solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa fie obligata pârâta la plata sumei de 9050 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite si neacordate pentru perioada 2005-2007, cu ocazia Sărbătorilor de C și Paște, actualizate in raport cu rata inflației.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pe lângă salariul de bază urma să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând in suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște si de C, drepturi ce nu i-au fost acordate in perioada sus-menționata.
La data de 23.04.2008 pârâta a formulat o întâmpinare solicitând respingerea acțiunii atât timp cât drepturile solicitate au fost incluse în salariul de baza începând cu 2003.
În cauza s-a administrat proba cu acte.
Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 1311 din 29 aprilie 2008 admite acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu parata SC SA în prezent SC SA și obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paște și C 2005-2007 în sumă bruta de 9050 lei ce va fi actualizata cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Conform actelor existente la dosar, reclamanta a fost salariata pârâtei în perioada 2002-2007, ocazie cu care nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentari pentru Paște și C aferente perioadei 2005-2007.
Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, menționându-se ca pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior si in Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauza s- reținut că reclamanta a fost salariata paratei insa, in perioada 2005-2007 nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât parata este obligată să achite aceste drepturi reclamantei, mai ales ca nu exista nicio dovadă la dosar ca pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau ca le-ar fi inclus in salariul de baza.
Prin urmare instanța, în baza Contractelor colective sus-menționate și a art.161 si urm. Codul muncii, a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paște și C 2005-2007 în sumă brută de 9050 lei actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective, deoarece prin neachitarea acestor drepturi la scadenta, reclamantul a suferit un prejudiciu constând în imposibilitatea de a beneficia de aceste sume de bani la scadenta.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA B prin reprezentant, în temeiul disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând soluția fondului privind eronata admitere a cererii reclamantei prin însușirea raționamentului "per a contrario" care a fost așezat la temelia raționamentului primei instanțe.
Arată recurenta că aceste suplimentări prevăzute la art. 168 alin. 1 au fost incluse în salariile de bază ale salariaților începând cu anul 2003, au fost menținute și indexate în anii 2003 - 2007, la aceste creșteri salariale s-au aplicat și sporurile stabilite prin contractul colectiv de muncă pentru anul 2003 - 2007, așa cum rezultă din adresa înregistrată sub numărul 938 din 01.04.2008 de SC SA - Departamentul Resurse Umane.
Se susține de asemenea, că interpretând dispozițiile art. 168 din CCM, Comisia Paritară, în care salariații au fost legal reprezentați, s-a statuat că începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art. 168 alin. 1 au rămas fără obiect, luându-se în considerare faptul că acestea nu au mai fost individualizate în mod distinct, ci erau parte salariului de bază ca întreg.
Hotărârea Comisiei Paritare la nivelul SC SA din data de 6 noiembrie 2007, are putere obligatorie atât pentru SC SA, cât și pentru salariați, reprezintă legea părților și nicio altă autoritate nu poate să dispună în alt sens.
Altfel spus, dreptul subiectiv căruia trebuie să-i corespundă pretinsa obligație de plată a primelor de Paște și de nu mai există, întrucât aceasta fost voința comună a părților, ca expresie a aplicării și respectării CCM.
Față de aceste considerente recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului casarea sentinței civile nr. 1311 din 29 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, iar pe fond respingerea cereri de chemare în judecată ca nefondată.
Intimata-reclamantă a formulat concluzii scrise în cuprinsul cărora a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2007 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate.
În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității pârâte, articolul 168 alin.2 se stipulează ca pentru anul 2003 suplimentările de alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii următori prevede ca în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat și se mențin drepturile salariale pentru anii următori.
Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2007 rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 din aceste contracte au fost incluse in salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2007 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.
De altfel, salariul de bază mediu la nivel de SA, la care se referă art. 168 alin.l din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2007.
Din înscrisurile depuse la instanța de fond, ce poartă semnătura directorului general al societății pârâte și ștampila acestuia, precum și semnătura președintelui, rezultă că salariul mediu brut la nivel de unitate era începând cu 01.02.2004, de 951,5 lei, începând cu 01.01.2005 - 1200 lei, începând cu 01.11.2005 1350 lei și începând cu 01.06.2006 - 1650 lei.
În acest sens, dat fiind că adresa nr.938/2008 depusă în recurs nu reflectă nivelul salariului de bază mediu înaintea fiecăreia dintre sărbătorile pentru care se acordă, aceasta nu poate fi reținută în cauză.
Conform dispozițiilor art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit astfel că recurenta - pârâtă avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale suplimentare prin prezentarea fluturașilor emiși reclamantei-intimate pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-
Angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă pe anii 2004-2007 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art. 287 din Codul muncii.
Această dovadă putea fi făcută tot cu statele de plată ale salariaților și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiză judiciară în acest scop, date fiind și prevederile art. 286 alin. 1 din Codul muncii.
Adresa nr.4209/06.11.2007 emisă de Comisia Paritară a SA, nu poate fi luată în considerare, deoarece vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (1) și (2) din contractul colectiv de muncă după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.
Așa fiind, Curtea constată că nu sunt îndeplinite în cauză disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta SC SA (fostă SC ""SA) cu sediul social în B,- bis, sector 1 și domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați & Asociații, împotriva sentinței civile nr.1311 din 29 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata reclamantă cu domiciliul în Scăieni,-, bloc 59,.4, jud.
Obligă recurenta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iulie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.MP./MD.
3 ex./23 iulie 2008
f- - Tribunalul Prahova
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana