Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1563/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1563/2009-
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Galeș Maria JUDECĂTOR 2: Popa Aurora
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B O, strada -, nr.2/B, județul B în reprezentarea MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -toți cu procesual ales la sediul Judecătoriei Aleșd, nr.5, județul B și intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR -, sector 5, TRIBUNALUL BIHORO și CURTEA DE APEL ORADEA - cu sediul în O, Parcul, nr.10, județul împotriva sentinței civile nr. 19/P din 8 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă-drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, solicitându-se judecarea cauzei și în lipsă în baza art.242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.19/P din 8 septembrie 2009, Curtea de APEL ORADEA a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI B, TRIBUNALUL BIHOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, în sensul că a obligat pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și TRIBUNALUL BIHOR să plătească reclamanților sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna februarie 2007 la zi, precum și în continuare, reactualizată cu rata inflației la data plății.
A obligat pârâtul TRIBUNALUL BIHOR să facă cuvenitele mențiuni în cartea de muncă a reclamanților.
A obligat pe pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților.
A respins acțiunea formulată de reclamanți față de pârâta CURTEA DE APEL ORADEA, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut".
În practica instanțelor judecătorești, constatându-se că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea textului de lege mai sus evocat, în raport de prevederile de abrogare a acestor dispoziții prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege mai sus citate.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13.06.2008, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme, cum este și cazul de față.
Așa fiind, în temeiul art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, raportat la art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă și art. 1084 Cod civil, instanța de fond a admis acțiunea în sensul că a obligat pe pârâții: Ministerul Justiției și TRIBUNALUL BIHOR, să le plătească reclamanților, care au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Aleșd, sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna februarie 2007 la zi, precum și în continuare, reactualizată cu data inflației de la data plății, dispunându-se efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a apreciat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit art. 15 din nr.HG 83/2000, toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art. 118 din Legea nr. 304/2004.
Pe de altă parte, Tribunalul a reținut că, drepturile salariale solicitate de către reclamanți, nu pot fi plătite decât în măsura în care pârâtul va aloca sumele necesare plății acestora, așadar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților, nu în virtutea unor raporturi de muncă între pârât și reclamanți, ci, avându-se în vedere că, acest pârât, prin atribuțiile ce-i revin, este cel care trebuie să asigure fondurile necesare plății sumelor la care au fost obligați pârâții, Ministerul Justiției dispune de fonduri salariale numai în limitele sumelor prevăzute în bugetul de stat întocmit la propunerea Ministerului Economiei și Finanțelor, sume ce pot fi majorate, evident tot la propunerea acestuia.
A fost respinsă acțiunea față de pârâta Curtea de APEL ORADEA, reținându-se lipsa calității procesuale pasive a acesteia, constatând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE și exonerarea acestuia de la alocarea fondurilor necesare efectuării plăților drepturilor salariale acordate.
Prin motivele de recurs s-a invocat că greșit a fost reținută calitatea sa procesuală pasivă ca urmare a faptului că în calitate de coordonator al acțiunilor cu privire la sistemul bugetar, pregătește proiectele legilor bugetare anuale, de rectificare. Nu există raporturi juridice de muncă între reclamanți și acest minister, ci între aceștia și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Atât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cât și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit dispozițiilor legale creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Deși legal citați, intimații reclamanți nu au depus întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu conform articolului 3041Cod de procedură civilă, instanța constată că acesta este nefondat, corect fiind respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui recurent.
Criticile aduse hotărârii instanței de fond sunt neîntemeiate.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurent nu este întemeiată în condițiile în care recurentul are atribuții privind coordonarea acțiunilor care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor bugetare anuale ale legilor de rectificare, precum și legile privind aprobarea contului manual de execuții, conform articolului 19 litera a din Legea nr. 500/2002, iar articolul 19 litera g din același act normativ prevede că MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor, relevant fiind și articolul 28 din lege care statuează că acest minister elaborează proiectele legilor bugetare anuale, ținând seama și de propunerile ordonatorilor principali de credite, precum și articolul 14 din lege care interzice orice cheltuială din fondurile publice dacă nu are prevederi bugetare.
Cât privește activitatea instanțelor, aceasta este finanțată de la bugetul de stat - conform articolului 131 aliniatul 1 din Legea nr. 304/2004, astfel că, fără alocarea fondurilor necesare de către MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, plata drepturilor salariale acordate prin această hotărâre ar deveni neexecutabilă, ori, neexecutarea hotărârii nu ar asigura finalitate procesului civil, iar reclamanții ar fi lipsiți de un bun - dreptul de creanță recunoscut prin hotărâre judecătorească, o astfel de situație constituind o încălcare a articolului 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, astfel că recurentul justifică calitate procesuală pasivă în astfel de litigii.
De altfel, conform prevederilor legii fundamentale - Constituția României, articolul 148 aliniatul (2) - prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne.
În aceste condiții, corect a reținut instanța de fond calitatea procesuală pasivă a acestui recurent, criticile aduse hotărârii urmând a fi înlăturate ca nefondate.
Având în vedere răspunderile și obligațiile ce-i incumbă conform prevederilor legale mai sus enunțate, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE urmează a găsi soluțiile financiare necesare punerii în aplicare a dispozițiilor date de instanță în ceea ce privește drepturile salariale acordate, aceasta constituind un drept și o obligație acestui minister de a face propuneri executivului în acest sens, fundamentat pe găsirea unor surse de finanțare legale.
Față de considerentele mai sus expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, Curtea, în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, menținând ca legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B-reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B O împotriva sentinței civile 19/P din 8 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:19.11.2009
Jud.fond /
Dact.
Data:19.11.2009
12 ex.
10 com.
Data:
Președinte:Galeș MariaJudecători:Galeș Maria, Popa Aurora, Stan Aurelia
