Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1579/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR. 2235,- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1579
Ședința publică din data de 22 iulie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul G, domiciliat în Târgoviște, str.-,.159,.18, județul D, împotriva deciziei civile nr. 17 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în contradictoriu cu intimatele SA B, cu sediul în B,--6A, sector 3, -Sucursala D, cu sediul în Târgoviște, B-dul - - I, -.2, județul
Contestație scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul G, intimata SA B prin consilier juridic în baza delegației nr. 4743/20.07.2009, lipsă fiind intimata -Sucursala
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare din partea intimatei SA
Contestatorul având cuvântul arată că a primit un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar și învederează instanței că nu există SA Sucursala D ci SA B-Sucursala
Arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Contestatorul G având cuvântul, arată că în fapt contestația formulată se întemeiază pe dispozițiile art. 318 Cod pr.civilă ambele teze, art. 6 din Convenția CEDO și Protocolul nr. 7 șa CEDO.
În susținerea primei teze arată că hotărârile pronunțate la fond și în recurs sunt nelegale întrucât au fost pronunțate în lipsa dosarului de fond nr. 7943/2005 fiind atașate alte dosare.
Mai arată că nici la acest moment nu s-a atașat dosarul a cărei sentință a solicitat să fie revizuită.
A făcut demersuri la registratură și dosarul nu există fiind atașate alte dosare cu numele său.
Privind a doua teză din art. 318 Cod pr.civilă arată că motivele sunt strâns legate unul de altul și nici acum nu există atașat dosarul nr. 7943/2005, existând atașate alte dosare. Astfel, nu s-au putut analiza motivele de revizuire fără dosarul de fond a cărei hotărâre solicită revizuirea.
Cu privire la excepția inadmisibilității contestației intimata se referă la art. 318 Cod pr.civilă nu la art. 6 din Convenția CEDO și protocolul nr. 7 la CEDO motiv pentru c are solicită respingerea acesteia, admiterea contestației în anulare, casarea cu trimitere spre rejudecare a dosarului de revizuire.
Consilier juridic având cuvântul arată că contestația în anulare nu se încadrează în prevederile art. 318 Cod pr.civilă, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
CURTEA
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată.
Revizuientul Gas olicitat revizuirea sentinței civile nr. 289 din 1 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 7493/2005 în baza art. 322 alin.1 pct. 4 și 5 Cod pr.civilă și desființarea acesteia, iar pe fond să-i fie admisă contestația ce a introdus-o împotriva deciziei de încetare a raporturilor de muncă cu nr. 325 din 23 noiembrie 2005 emise ilegal de SC "" SA
În motivarea cererii a susținut revizuientul că această intimată a dispus încetarea contractului individual de muncă încheiat cu SC SA - Sucursala D, cu toate că nu mai avea calitatea de angajator de la data de 16 februarie 1994 și până la data de 21 noiembrie 2005 când s-a pronunțat sentința civilă nr. 1216/21.11.2005 de către Tribunalul Dâmbovița.
După pronunțarea sentinței nr. 289/2006 revizuientul a descoperit noi înscrisuri din care rezultă cu claritate că angajatorul a fost doar SC SA - Sucursala D care nu a fost citată în cauză cu prilejul judecătorii contestației împotriva deciziei nr. 325/2005, ceea ce afectează legalitatea hotărârii pronunțate.
A mai susținut revizuienta, prin completarea cererii introductive din 8 aprilie 2008, că nu a semnat actul adițional nr- prin care i s-a modificat unilateral contractul individual de muncă încheiat la 24 mai 2005, act care a fost anulat prin sentința civilă nr. 1216 din 21 noiembrie 2005, rămasă irevocabilă, iar ulterior a fost anulată mențiunea din carnetul de muncă începând cu poziția 63 cu efecte de la 1 iulie 2007, în sensul că angajatorul este SC SA B, ceea ce demonstrează că angajatorul real este Sucursala Da E. SA, situație în care sunt nule toate actele ulterioare, inclusiv înscrierea în carnetul de muncă a actului adițional nr-.
În cauză a depus revizuientul și diferite înscrisuri privind activitatea ce a desfășurat-o și articole din ziare, cererea de încetare a contractului de muncă, nota de transfer și plățile compensatorii.
Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr. 1071 din 12 iunie 2008 admis excepția lipsei calității procesuale pasive a SC SA - Sucursala D ce a fost invocată de intimata SC SA B, față de care cererea a fost respinsă.
De asemenea, a fost admisă excepția inadmisibilității cererii de revizuire împotriva sentinței civile sus-arătate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că temeiul de drept prevăzut de art. 322 pct. 4 Cod pr.civilă nu are aplicabilitate în speță, iar cu privire la înscrisurile invocate pentru admiterea cererii de revizuire s-a constatat că procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc se referă la executarea sentinței civile nr. 1216/21.11.2005 și nu îndeplinește condițiile cerute de art. 322 pct.5 din același cod, deoarece înscrisul nu a fost reținut de partea potrivnică și nici nu a existat vreo împrejurare mai presus de voința părților care să împiedice înfățișarea lui, oricare din părți având posibilitatea să se prevaleze de existența acestei sentințe, ca și acelei cu numărul 289 din 1 martie 2006, sentință rămasă irevocabilă.
S-a mai reținut că nu îndeplinește cerințele textului de lege citat nici actul adițional nr- întrucât acesta a existat în momentul soluționării cauzei și a fost anulat prin sentința civilă nr. 1216/21.11.2005 producând astfel efecte de la data pronunțării, iar pe de altă parte inexistența calității de angajator a SC SA B invocată de revizuient a fost analizată prin considerentele sentinței civile nr. 289 din 1 martie 2006, făcându-se aprecieri pe fond sub acest aspect.
Împotriva acestei sentințe, revizuienta a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea sentinței și admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată, cu privire la anularea măsurii luate de angajator și reintegrarea sa în muncă.
Criticând sentința, revizuienta a susținut că prin hotărârea dată, instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității procesului și independența justiției, că această hotărâre nu are un temei legal fiind dată cu încălcarea legii, iar instanța nu s-a pronunțat asupra dovezilor administrate și nu luat în considerare dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, procedând apoi la un scurt istoric a cauzei.
Prin decizia nr.17 pronunțată la 14.01.2009, Curtea de Apel Ploieștia respinge ca nefondat, recursul declarat și a obligat pe recurentul-revizuient să plătească intimatei SC SA B suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut în esență, că din nici un act al dosarului nu rezultă că au fost încălcate principiile fundamentale ale procesului civil cu prilejului soluționării cauzei, iar motivul referitor la nepronunțarea instanței asupra dovezilor administrate nu are un suport în actele dosarului și care, de altfel, nu este de natura cererii de revizuire în condițiile în care atât hotărârea a cărei revizuire se cere cât și sentința pronunțată asupra acestei cereri a fost legale și temeinice sub toate aspectele, neputând fi reluată judecarea cauzei pe motive formale care în realitate nu sunt din cele ce cad sub incidența dispozițiilor art. 322 Cod pr.civilă.
Așa fiind, Curtea constată că sentința instanței de fond fiind legală și temeinică nu subzistă motive de nulitate ale acesteia în sensul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă, ceea ce impune respingerea recursului de față ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul G în temeiul art. 318 Cod pr.civilă, considerând că instanțele care i-au judecat procesele până în prezent nu i-au atașat dosarele care erau necesare în soluționarea cauzelor, ci au atașat alte dosare.
Intimata a formulat întâmpinare în cauză solicitând respingerea contestației în anulare.
În contestația în anulare nu au fost depuse alte acte.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei, Curtea constată că potrivit disp.art. 317 Cod pr.civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele limitativ prevăzute de articolul anterior menționat, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe cala apelului și recursului: neîndeplinirea sau greșita îndeplinire a procedurii de citare, ori încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Curtea constată că cererea formulată de contestator nu se încadrează în niciunul din cele două cazuri.
Potrivit art. 318 Cod pr.civilă hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare și când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Curtea constată că susținerea contestatorului că nu s-au atașat dosarele necesare în soluționarea cauzei nu poate fi interpretată ca o eroare materială, întrucât acest aspect reprezintă un fapt, nu un act juridic.
În consecință, văzând și disp.art. 319-320 Cod pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondată contestația în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul G, domiciliat în Târgoviște, str.-,.159,.18, județul D, împotriva deciziei civile nr. 17 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în contradictoriu cu intimatele SA B, cu sediul în B,--6A, sector 3, -Sucursala D, cu sediul în Târgoviște, B-dul - - I, -.2, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,azi, 22 iulie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
--- - - - -- -
Fiind în concediu odihnă Fiind în concediu odihnă
prezenta se semnează de prezenta se semnează de
Președintele instanței, Președintele instanței
Grefier
Fiind în concediu odihnă
prezenta se semnează de
Grefier șef secție
Tehnored.CP/SȘ/
5 ex./21.08.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
