Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1653/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1653
Ședința publică din data de 18 august 2009
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Cristina Mihaela Moiceanu Violeta
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 4, și Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1366 din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, toți prin reprezentant, cu domiciliul ales în G,-, județul D - la sediul Judecătoriei Găești, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea B, nr.3, județul D și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1- 3, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursurile sunt declarate și motivate în termen, scutite de plata taxei de timbru, prin cererile de recurs solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița sub nr- reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării obligarea acestora să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15 % începând cu mai 2006 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pe viitor, să plătească drepturile de mai sus actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești (plata efectivă), să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de salariați ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații, că prin art.3 din Legea 444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarului public cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de avizul de securitate deținut, aceste categorii de salariați beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Au mai arătat că prin dispozițiile art.15 alin.1 din OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de 15 % se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr.444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Au precizat că potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 acest spor se acordă și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, că în raport disp. OG nr.19/2006, rezultă în mod clar voința de a se acorda acest spor de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, care gestionează și manipulează informații clasificate, că în ideea unui tratament echitabil și similar acest spor se acordă și personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, conform OG nr.137/2000, iar grefierii, conform art.78 din Legea nr.567/2004, sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, fiind discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15 %.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe prevederile actelor normative invocate mai sus, precum și pe art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
S-a mai solicitat obligarea compartimentului financiar-contabil al Tribunalului Dâmbovița să prezinte modul de calcul al sporului de confidențialitate de 15 % pentru fiecare reclamant.
Prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu poate fi chemată în această calitate deoarece, conform art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată, este instituția abilitată și învestită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, calitatea în procese fiind aceea de expert în domeniul nediscriminării pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare. Pe fond, a arătat că nu are competența materială de a se pronunța cu privire la sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabiliri politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar, dar această împrejurare nu înlătură competența instituției de a-și exprima un punct de vedere vizavi de obiectul unei asemenea spețe, pentru acesta trebuind a se comunica de către instanță întâmpinările formulate de pârâți.
A formulat întâmpinare și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă și nefondată. A invocat excepția inadmisibilității arătând că pronunțarea unei hotărâri prin care să se acorde drepturi salariale peste cele prevăzute expres de lege a fost considerată de către Curtea Constituțională ca depășire a puterii judecătorești în ședința din data de 27.05.2009.
Pe de altă parte a arătat că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține "situația comparabilă" - categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se află într-o situație comparabilă - element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare, că atribuțiile de serviciu concrete ale personalului auxiliar față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
În ce privește acordarea pentru viitor a drepturilor solicitate a arătat că cererea nu poate fi primită câtă vreme drepturile nu sunt prevăzute de legislația în vigoare iar referitor la actualizarea sumelor solicitate s-a arătat că urmează a fi respinsă ca fiind o cerere accesorie cererii principale, iar pe de altă parte acestea nu pot cuprinde decât dobânda legală cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Ministerul Finanțelor Publice a solicitat prin întâmpinare admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că rolul său este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete, că această instituție este un terț față de raportul juridic de muncă, existent în speță.
Prin sentința civilă nr.1366 din 18 iunie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor invocată de acesta, a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocată de acesta.
Prin aceeași sentință s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, a obligat pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției și Libertăților să plătească sporul de 15% de confidențialitate, calculat la indemnizația brută lunară, începând cu luna mai 2006 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii și pentru viitor, actualizat cu coeficientul de inflație, până la plata efectivă, să efectueze mențiunile corespunzătoare în cartea de muncă, respingând acțiunea pentru.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a analizat cu prioritate excepțiile invocate de pârâți. Astfel, în ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerului Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, tribunalul le-a admis și a respins cererea față de acești pârâți, având în vedere împrejurarea că prezenta cauză are ca obiect un conflict de muncă, iar potrivit art.281 din Codul muncii scopul jurisdicției muncii este acela al soluționării conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau după caz, colective de muncă, prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, părți în conflictele de muncă, putând fi potrivit art.282 din Codul muncii, salariații, angajatorii, sindicatele și patronatele ori alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau a codului d e procedură civilă.
Aceste instituții nu au calitate procesuală pasivă, Ministerul Finanțelor Publice având rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, iar CNCD fiind instituția abilitată prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare, ambele fiind terți față de raporturile juridice de muncă din speță, neputând avea calitatea de pârâți.
Față de excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților tribunalul a respins-o, reținând că pârâtul, în calitate de ordonator principal de credite răspunde de fondurile bănești din sistemul judiciar, prin urmare acțiunea reclamanților trebuind să fie primită ca admisibilă.
Pe fond, tribunalul a reținut că prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii în dosarul nr.27/2008, obligatorie pentru instanțe potrivit art.329 alin.3 pr.civ. s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.18 alin.1 și 2 din Codul d eontologic al magistraților și art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Cum, potrivit art.329 alin.3 pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate într-un recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate, începând cu luna mai 2006 la zi, precum și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație de la data la care trebuia acordat și până la plata efectivă, spor calculat la salariul de bază brut lunar.
În ce privește actualizarea sumei reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % neacordat, tribunalul a apreciat că prin admiterea și a acestui capăt de cerere are loc o reparație integrală a prejudiciului cauzat reclamanților prin neacordarea la timp a acestor drepturi.
Susținerea pârâtei Ministerul Justiției și Libertăților în sensul că acordarea acestui spor nu se poate face și pentru viitor, întrucât aceasta ar însemna depășirea limitelor puterii judecătorești și arogarea de către instanțe a unor atribuții de legiferare, nu a fost primită, având în vedere că legislația care stabilește acordarea acestora este în vigoare și, atâta vreme cât, potrivit prevederilor art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar dispozițiile de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cât și potrivit dispozițiilor art.9 din Codul d eontologic al acestora, această categorie de personal este obligată să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care au cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Prin urmare, tribunalul a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților să plătească sporul de 15% de confidențialitate, calculat la indemnizația brută lunară, începând cu mai 2006 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii și pentru viitor, actualizate cu coeficientul de inflație, până la plata efectivă, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cartea de muncă
În ceea ce-l privește pe reclamantul, tribunalul a reținut că nu are calitatea de personal auxiliar de specialitate, fiind conducător auto, deci personal conex cu contract de muncă, neputându-i-se aplica dispozițiile speciale din cauză. Dacă acest spor era introdus în contractul său de muncă, atunci acțiunea era admisibilă și pentru acesta, în cazul de față cererea acestuia fiind respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL PLOIEȘTI.
În motivările recursurilor se susține, în esență, că tribunalul a depășit atribuțiile puterii judecătorești, sporul de confidențialitate pretins de reclamanți nefiind recunoscut de lege. Acest spor, recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului, atribuțiile de serviciu concrete ale personalului auxiliar față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale neputând fi comparate.
În ce privește acordarea pentru viitor a drepturilor solicitate s-a arătat că cererea nu poate fi primită câtă vreme drepturile nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, iar actualizarea sumelor solicitate urmează a fi respinsă ca o cerere accesorie cererii principale.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs curtea va constata că recursurile sunt nefondate.
Astfel, prin decizia nr.46/15.12.2008 a ICCJ, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.16 alin.1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din Codul d eontologic al acestora, că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă această decizie este obligatorie.
Prin urmare, reclamanții aveau dreptul la plata sporului de confidențialitate de 15% în perioada stabilită de instanța de fond.
Având în vedere această decizie în recurs în interesul legii orice alte motive invocate în recursurile declarate nu mai au relevanță și nu vor mai fi analizate.
Față de considerentele expuse, apreciind ca temeinică și legală sentința recurată, în baza art.312 pr.civ. Curtea urmează a respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 4, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1366 din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, toți prin reprezentant, cu domiciliul ales în G,-, județul D - la sediul Judecătoriei Găești, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea B, nr.3, județul D și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1- 3, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 august 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Cristina Mihaela Moiceanu Violeta
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.8 ex./01.09.2009
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond-
-
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Cristina Mihaela Moiceanu Violeta
