Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1851/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1851/2009-
Ședința publică din 10.12.2009
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurentul pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLIC B cu sediul în O, str. -, nr. 2 B, recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimata pârâtă CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, P-cul -, nr. 10, județul B, intimatul CONSILIUL NAȚIONAL PENRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, P-ța - -, nr. 1 - 3, intimații reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales la Curtea de Apel Oradea, P-cul, nr. 10, județul B, R, toți cu domiciliul procedural ales la Tribunalul Bihor, P-cul -, nr. 10, județul B, ambii cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Beiuș,-, județul B, G, toți cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Marghita, str. -, nr. 2, județul B, G, toți cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Aleșd, P-ța -, nr. 5, județul B, ambii cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Salonta,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 919/LM din data de 09.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis în parte acțiunea, având ca obiect litigiu de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele
Prin sentința civilă nr. 919/LM din data de 09.06.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și in consecința respinge acțiunea față de acesta.
A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la perioada iunie 2004-13.10.2005.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A admis in parte acțiunea formulată de reclamanții, R, toți cu domiciliul procedural ales în O parc - nr. 10 județul B, ambii cu domiciliul procedural ales în B- județul B, G, toți cu domiciliul procedural ales în M- județul B, G, toți cu domiciliul procedural ales în Aleșd p-ța - nr. 5 județul B, ambii cu domiciliul procedural ales în S- județul B, toți prin mandatar cu domiciliul ales in O,Curtea de Apel Oradea,- - nr.10 împotriva pârâților CURTEA DE APEL Oradea și TRIBUNALUL BIHOR ambii cu sediul in O-, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B sector 5-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B sector 5-, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în O- județul B, și în consecință:
A obligat pârâții să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15 %, pe perioada 14.10.2005-02.07.2008, reactualizat cu rata inflației la data plății.
A obligat unitatea angajatoare sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de muncă ale reclamanților.
A obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare achitării drepturilor sus menționate.
A respins restul pretențiilor.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, aceasta este întemeiată și instanța a admis-o întrucât în temeiul art.27 alin.3 nr.OUG137/2000, republicată, judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a acestuia, în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei și nu în calitate de pârât, lipsindu-i calitatea procesuală pasivă și pe cale de consecință va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a apreciat că este nefondată și a fost respinsă ca atare, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 19 și urm. din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acesta coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor de rectificare a acestor bugete și aprobă prin bugete sume pentru instituțiile publice.
Instanța a apreciat ca întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada invocată din oficiu în temeiul art. 283 alin.1 litera "c" din Codul muncii care stipulează că "cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat astfel încât pe cale de consecință dreptul material la acțiune este prescris pentru perioada iunie 2004-13.10.2005.
În primul rând, este de subliniat că reclamanții se includ în categoria personalului unei unități finanțate de la bugetul de stat, iar raporturile juridice ale acestora sunt guvernate de Codul muncii, conform prevederilor art. 295 alin. 2 din acest cod.
Reclamanților le-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă, de confidențialitate, care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
În practica instanțelor judecătorești, constatându-se că nu există un punct de vedere unitar cu privire la acordarea sporului de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară,respectiv salariul brut lunar,judecătorilor procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea,în raport de dispozițiile art.3 din Ordonanța Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar si funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională,ordine publică și siguranță națională,aprobată cu modificări prin Legea nr.444/2006,art.15 din nr.OG6/2007 aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007,art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 modificată și completată și ale art.13 din nr.OUG57/2000 modificată prin nr.OG9/2001, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege mai sus citate.
Prin decizia nr.46 din 15 decembrie 2008 admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele:"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 alin.1 litera "d" din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor,republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme, cum este și cazul de față.
Așa fiind, raportat la art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă și art. 1084 Cod civil, instanța a obligat pârâții să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15 %, pe perioada 14.10.2005-02.07.2008, reactualizat cu rata inflației la data plății.
Instanța a obligat pârâții să plătească diferențele de drepturi salariale cuvenite reclamantei, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, având în vedere dispozițiile art. 1082 -1086 Cod civil.
Ca urmare a admiterii pretențiilor reclamanților pentru perioada 14.10.2005-02.07.2008, instanța a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să pună la dispoziția Ministerului Justiției sumele necesare plății drepturilor salariale cuvenite reclamanților, în considerarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 500/2002 pentru Ministerul Economiei și Finanțelor în special a celor privind pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale și ale legilor de rectificare bugetară.
În temeiul dispozițiilor art.1 și 11 din Decretul nr.92/1976 instanța a obligat unitatea angajatoare sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de muncă al reclamanților.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către părți.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru au declarat recurs recurentul Ministerul Justiției, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și recurentul Ministerul Finanțelor Publice solicitând modificare hotărârii recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și exonerarea sa de la alocarea de fonduri necesare efectuării plății drepturilor salariale acordate.
Prin motivele de recurs, recurentul Ministerul Justiției a invocat următoarele:
-instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, astfel obligarea Ministerului Justiției și a celorlalți pârâți la plata unor sume reprezentând un spor de confidențialitate de 15% constituie o adăugire la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești;
-modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a unor anumite aspecte, nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin nr.OG137/2000;
-sporul de confidențialitate pentru personalul auxiliar nu este unul recunoscut de lege, nefiind reglementat prin niciun act normativ în vigoare.
-discriminarea de care vorbește instanța de fond nu există, astfel că pretențiile intimaților reclamanți referitoare la acordarea sporului pretins suplimentar față de cele prevăzute de lege sunt neântemeiate.
În drept sunt invocate, dispozițiile art.304 pct.4 și 9 coroborat cu art.312 Cod procedură civilă.
Prin motivele de recurs, recurentul Ministerul Finanțelor Publice a invocat următoarele:
- lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice invocând prevederile art. 28 lit. d și e din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice;
- raporturile de muncă s-au stabilit între reclamant și Ministerul Justiției și Libertăților care are atribuții în ce privește angajarea și salarizarea propriilor angajați, fără participarea Ministerului Finanțelor Publice;
- prin decizia nr. 838/27.05.2009 a Curții Constituționale s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României pe de altă parte.
Intimații, deși legal citați, nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
În primul rând este de subliniat că Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Decizia nr.46 din 15 decembrie 2008, dată asupra recursului în interesul legii, că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.94 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 raportat la art.16 alin.1 și 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 raportat la art.9 din Codul d eontologic al personalului auxiliar de specialitate, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar. Potrivit alineatului 3 din art.329 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate, prin soluțiile pronunțate în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe. Dat fiind că intimații reclamanți nu se includ în categoria personalului auxiliar de specialitate, soluția de obligare a pârâților din cauză la plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, este lipsită de temei legal.
ca fiind temeinice a motivelor de recurs formulate de Ministerul Justiției, va produce consecința admiterii și a recursului declarat de Ministerul Finanțelor Publice, cu precizarea că susținerile acestuia axate pe excepția lipsei calității procesuale pasive nu pot fi acceptate, în mod corect tribunalul considerând că, în considerarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 500/2002, acestuia îi incumbă obligația de a pune la dispoziția Ministerului Justiției sumele necesare plății drepturilor salariale pretinse de reclamanți, bineînțeles doar în ipoteza în care s-ar dovedi a fi justificate, ceea ce însă nu este cazul în speță.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă va admite ca fondate ambele recursuri, va modifica în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii, fiind menținute dispozițiile privind respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor B, precum și cea privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondate recursurile civile declarate de recurentul pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLIC B cu sediul în O, str. -, nr. 2 B, recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimata pârâtă CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, P-cul -, nr. 10, județul B, intimatul CONSILIUL NAȚIONAL PENRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, P-ța - -, nr. 1 - 3, intimații reclamanți, toți cu domiciliul procedural ales la Curtea de Apel Oradea, P-cul, nr. 10, județul B, R, toți cu domiciliul procedural ales la Tribunalul Bihor, P-cul -, nr. 10, județul B, ambii cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Beiuș,-, județul B, G, toți cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Marghita, str. -, nr. 2, județul B, G, toți cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Aleșd, P-ța -, nr. 5, județul B, ambii cu domiciliul procedural ales la Judecătoria Salonta,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 919/LM din data de 09.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții intimații reclamanți, R, G, G,.
Menține dispozițiile privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și cele privind respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 18.12.2009
- judecători fond -,
- dact. gref. - 18.12.2009 - 30 ex.
- emis 28 com. - 18.12.2009 - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLIC B, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, CURTEA DE APEL ORADEA, CONSILIUL NAȚIONAL PENRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, R, G, G,
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
