Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1849/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1849/2009-

Ședința publică din 10.12.2009

PREȘEDINTE: Trif Doina

JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, cu domiciliul în O,-, - 3,. 3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 730/LM din data de 24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis în parte contestația, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă intimata contestatoare personal și reprezentantul acesteia, avocat în baza împuternicirii avocațiale din data de 09.12.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, după care:

Reprezentantul intimatei contestatoare arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul intimatei contestatoare solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii recurate, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND,

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 730/LM din data de 24.04.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis în parte contestația formulata de contestatoarea domiciliată în O,-, -. 3, județul B in contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B cu sediul in O,-, județul B si in consecință:

A obligat intimata să recalculeze pensia contestatoarei prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 23.01.2006, sens in care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.

A respins restul pretențiilor.

A obligat intimata să plătească in favoarea contestatoarei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Prin decizia nr.-/31.08.2005 fost recalculată pensia de urmaș a contestatoarei, stagiul complet de cotizare avut în vedere fiind de 30 de ani.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea nr. 3/1977, care prevedea la o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază" ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al soțului contestatoarei ar fi de 30 de ani.

astfel de concluzie este însă eronată și nesocotește reglementările ulterioare în materie. Aceste reglementări se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Astfel, din OUG4/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie.

În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Art. 43 alin.1 din Legea nr. 19/2000 prevede că asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din copia carnetului de muncă rezultă că soțul petentei a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani activitate in subteran, respectiv 21 de ani 7 luni si 15 zile, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a, art. 43 alin. 1 și art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a obligat intimata să recalculeze pensia contestatoarei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani.

In temeiul art. 7 alin. 5 din nr.OUG 4/2005 coroborat cu art. 3 din Decretul nr.167/1958 instanta a obligat intimata sa plateasca drepturile astfel stabilite incepand cu data de 23.01.2006.

In ce priveste capatul de cerere privind aplicarea dispozitiilor art. 12 din Legea nr. 3/1977, instanta a retinut ca la data de 01.04.2001 a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 care la art. 198 prevede că odată cu intrarea sa in vigoare se abrogă dispozițiile Legii nr. 3/1977.

Legea civilă produce efectele pentru care a fost edictată în tot intervalul de timp de la intrarea în vigoare și până la abrogare. Așa fiind actele și faptele ce se produc între momentul intrării in vigoare și abrogare vor fi supuse legii respective (tempus regit actum).

În concluzie temeiul legal pe care a fost întemeiat acest capat de cerere al contestatoarei este abrogat începând cu 01.04.2001, motiv pentru care cererea formulată a fost respinsă.

In temeiul art. 274 Cod procedura civila, pretentiile contestatoarei fiind admise in parte, instanta a obligat intimata sa plateasca contesatoarei 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata partiale (onorar de avocat).

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii

Prin motivele de recurs s-a invocat că soțul intimatei a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977. Nu s-a indicat decizia de pensionare ce se impune a fi modificată astfel că se solicită lămurirea dispozitivului în acest sens. A fost în eroare instanța când a interpretat articolul 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004, opinând că se aplică alt stagiu de cotizare decât cel impus de articolul 8 din Legea nr. 3/1997 care reglementa o vechime integrală în muncă ca și condiție necesară ieșirii la pensie de 30 de ani la bărbați și 25 de ani la femei, ci un alt număr de ani vechime fără o fundamentare legală.

Nu poate fi aplicat principiul " la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie" întrucât art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004 a prevăzut excepții pentru cei pensionați în perioada 1 iulie 1977 - 31.03.2001 la care stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, art. 14 din Legea nr. 3/1977 a acordat doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare la cei care au lucrat în grupele I, II de muncă, prin aplicarea Legii nr. 19/2001 s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile la situații anterioare adoptării ei.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.

S- solicitat de către intimată respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

intimatei i-au fost stabilite drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă cu începere din anul 1989, având o vechime totală în muncă de 43 de ani din care 21 de ani în condiții speciale subteran.

Într-adevăr legea în vigoare la data deschiderii drepturilor acestuia a fost Legea nr. 3/1977, însă Curtea de Apel în sute de cauze similare a făcut aplicarea principiului " la condiții egale de pensionare pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie", prevăzut de OUG nr. 4/2005 - exemple dosare nr-, -, -. respectiv a aplicat dispozițiile Legii nr. 19/2000 la recalcularea pensiilor și celor ce au lucrat în condiții speciale anterior intrării în vigoare acesteia, pentru înlătura orice formă de discriminare creată între pensionarii ce au lucrat în aceleași condiții dar s-au pensionat în baza unor acte normative diferite.

La art. 20 din Legea nr. 19/2000, alin. 1 lit. a, s-a inclus în condiții speciale munca desfășurată cel puțin 50% din activitatea lunară în subteran, iar art. 43 alin. 1, art. 77 prevăzut în astfel de situații un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, aspect corect reținut de instanța de fond care nu s-a aflat în eroare și nici nu a interpretat greșit dispozițiile legale enunțate.

S- făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de Apel Oradea pentru că la data promovării litigiului - 23.01.2009 - intimata avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului - cauzele, / României.

Decizia pronunțată în recursul în interesul Legii nr. 40/2008 prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național ce a concluzionat că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat în grupele I, II de muncă li se aplică la determinarea punctajului mediu anul stagiul de cotizare prevăzut de art. 14, însă în considerentele acesteia s-a arătat că instanțele ce au aplicat stagiul de cotizare impus de art. 8 - 30 de ani la bărbați, 25 ani la femei, au procedat corect, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă, nu fost aplicată tocmai datorită celor expuse mai sus. Până la publicarea în Monitorul Oficial, 20.05.2009, cei ce au promovat litigii anterior aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar cu excepția situațiilor în care cel intern este mai favorabil, ceea ce în speță nu este cazul - art. 11, 20 din Constituție cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România în anul 1994, la practica acesteia, la art. 14, art. 1 din Protocolul nr. 1, 12.

Cât privește neindicarea deciziei ce se impune a fi modificată, din considerentele sentinței recurate se reține că s- indicat că are nr. -/31.08.2005, iar considerentele fac corp comun cu dispozitivul, astfel că, nu se impune o eventuală explicitare a acestuia.

Față de cele expuse, nefiind aplicabile disp. art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 Cod procedură civilă respinge ca nefondat recursul și va menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare, cu domiciliul în O,-, - 3,. 3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 730/LM din data de 24.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 10.12.2009.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - -

- redactat hotărâre în concept - judecător - - - 17.12.2009

- judecători fond -,

- dact. gref. -17.12.2009 - 4 ex.

- emis 2 com. - 17.12.2009 - CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B,

Președinte:Trif Doina
Judecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1849/2009. Curtea de Apel Oradea