Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1998/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1998
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Violeta Dumitru
JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Simona Elena
- - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector.5, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, jud.P, împotriva sentinței civile nr.1434 pronunțată la data de 25 iunie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, -, a, - și, reprezentați de, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Moreni,-, județul D și pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, sector 1, nr.1-3, și TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, cu sediul în municipiul Tâgoviște, Calea B, nr.3, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru, iar prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere că prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și deliberând a pronunțat următoarea deciziei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.2237/120/18.05.2009 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanții, -, -, a, - și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, au solicitat obligarea acestora să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15 % începând cu iulie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pe viitor, să plătească drepturile de mai sus actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești (plata efectivă), să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Motivând acțiunea au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de salariați ce gestionează astfel de informații,sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații, că prin art.3 din Legea nr.444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarului public cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de avizul de securitate deținut, aceste categorii de salariați beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Au mai arătat că prin dispozițiile art.15 alin.1 din OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și altor ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de 15 % se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr.444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ.
Au precizat că potrivit art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 acest spor se acordă și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, că în raport disp. OG nr.19/2006, rezultă în mod clar voința de ase acorda acest spor de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice, care gestionează și manipulează informații clasificate, că în ideea unui tratament echitabil și similar acest spor se acordă și personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, conform OG nr.137/2000, iar grefierii, conform art.78 din Legea nr.567/2004 sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, fiind discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15 %.
Au întemeiat în drept acțiunea pe prevederile actelor normative invocate mai sus, precum și pe art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Au solicitat obligarea compartimentului financiar-contabil al Tribunalului Dâmbovița să prezinte modul de calcul al sporului de confidențialitate de 15 % pentru fiecare reclamant.
Ministerul Finanțelor Publice a solicitat prin întâmpinare admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive motivat de faptul că rolul său este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete, că această instituție este un terț față de raportul juridic de muncă, existent în speță.
Prin întâmpinare, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu poate fi chemată în această calitate deoarece conform art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată este instituția abilitată și învestită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, calitatea în procese fiind aceea de expert în domeniul nediscriminării pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Pe fond, a arătat că CNCD nu are competența materială de a se pronunța cu privire la sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabiliri politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar, dar această împrejurare nu înlătură competența instituției de a-ți exprima un punct de vedere vis a vis de obiectul unei asemenea spețe, pentru acesta trebuind a se comunica de către instanță întâmpinările formulate de pârâți pentru a putea prezenta un punct de vedere referitor la speța dedusă judecății.
A formulat întâmpinare și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 16.01.2006 în raport de prevederile art.1 și 7 din Decretul 167/1958 cu privire la prescripția extinctivă, iar pe fond a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, că prin decizia nr.1325/04.12.2008 Curtea Constituțională a constat că înțelesul dispozițiilor G nr.137/2000, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Pe de altă parte a arătat că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare, ori cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține "situația comparabilă" - categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se află într-o situație comparabilă - element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare, că atribuții de serviciu concrete ale personalului auxiliar față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
În ce privește acordarea pentru viitor a drepturilor solicitate a arătat că cererea nu poate fi primită câtă vreme drepturile nu sunt prevăzute de legislația în vigoare iar referitor la actualizarea sumelor solicitate s-a arătat că urmează a fi respinsă ca fiind o cerere accesorie cererii principale, iar pe de altă parte acestea nu pot cuprinde decât dobânda legală cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr.1434 pronunțată la data de 25 iunie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării precum și excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și a respins cererea ca prescrisă pentru perioada iulie 2004 - 18.05.2006.
A fost admisă în parte acțiunea reclamanților, -, -, a, - și și au fost obligați pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate pentru perioada 18.05.2006 la zi, precum și pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, spor calculat la salariul de bază brut lunar.
S-a dispus efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prezenta cauză are ca obiect un conflict de muncă, iar potrivit art.281 din Codul muncii scopul jurisdicției muncii este acela al soluționării conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau după caz, colective de muncă, prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, părți în conflictele de muncă, putând fi potrivit art.282 din Codul muncii, salariații, angajatorii, sindicatele și patronatele ori alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau a codului d e procedură civilă.
Aceste instituții nu au calitate procesuală pasivă, Ministerul Finanțelor Publice având rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, iar CNCD - ul fiind instituția abilitată prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare, ambele fiind terți față de raporturile juridice de muncă din speță, neputând avea calitatea de pârâți.
În ce privește excepția lipsei prescripției dreptului material la acțiune, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată, în raport de prevederile art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, care stabilesc că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și de dispozițiile art.1, 3 și 7 din Decretul nr.167/1958, care stabilesc că dreptul la acțiune se prescrie dacă nu a fost exercitat în termenul de prescripție de 3 ani, care începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune.
Pe fond, tribunalul a reținut că, prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii în dosarul nr.27/2008, s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.18 alin.1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Cum, potrivit art. 329 alin.3 din Cod proc civ, dezlegarea dată problemelor de drept judecate într-un recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obliga pârâții Tribunalul Dâmbovița, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate, pe perioada 18.05.2006 la zi, precum și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație de la data la care trebuia acordat și până la plata efectivă, spor calculat la salariul de bază brut lunar.
În ce privește actualizarea sumei reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % neacordat, tribunalul a apreciat că prin admiterea și a acestui capăt de cerere are loc o reparație integrală a prejudiciului cauzat reclamanților prin neacordarea la timp a acestor drepturi.
Susținerea pârâtei Ministerul Justiției și Libertăților în sensul că acordarea acestui spor nu se poate face și pentru viitor întrucât aceasta ar însemna depășirea limitelor puterii judecătorești și arogarea de către instanțe a unor atribuții de legiferare, nu poate fi primită, având în vedere că acordarea acestor drepturi se poate face și pe viitor, atâta timp cât legislația care stabilește acordarea acestora este în vigoare și, atâta vreme cât, potrivit prevederilor art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cât și potrivit dispozițiilor art.9 din Codul deontologic al acestora, această categorie de personal este obligată să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care au cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PLOIEȘTI.
În motivarea recursurilor s-a arătat, în esență, că modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, prin decizia nr.1325/04.12.2008 Curtea Constituțională statuând că înțelesul dispozițiilor G nr.137/2000, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Totodată, nu există niciun act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze sporul de confidențialitate personalului auxiliar de specialitate, care este o categorie aparte de personal bugetar.
În ce privește acordarea pentru viitor a drepturilor solicitate, s-a arătat că cererea nu poate fi primită câtă vreme drepturile nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, iar actualizarea sumelor solicitate urmează a fi respinsă ca fiind o cerere accesorie cererii principale.
Curtea de APEL PLOIEȘTIa mai arătat în recursul formulat că, față de reclamantele și, acțiunea trebuia respinsă, întrucât acestea nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate, ci îndeplinesc funcțiile de aprod și agent procedural.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată și motivele de recurs, Curtea constată că recursurile declarate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii în dosarul nr.27/2008, s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.18 alin.1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit disp. art.329 alin.3 din Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate într-un recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
În ceea ce privește actualizarea sumei reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % neacordat, Curtea reține că o reparație integrală a prejudiciului cauzat reclamanților prin neacordarea la timp a acestor drepturi are loc numai prin admiterea și a acestui capăt de cerere.
Cu privire la critica referitoare la acordarea și în continuare a sporului de 15%, întrucât este vorba despre un drept viitor, care nu s-a născut încă, curtea reține că această critică este neîntemeiată, având în vedere că, până la încetarea sa, dreptul reclamanților la sporul de 15% este cert. De asemenea, acest drept are un caracter accesoriu față de dreptul principal de a primi indemnizația brută lunară. Totodată, existența dreptului nu trebuie confundată cu plata sa, plată care se va face succesiv și numai atâta timp cât beneficiarii săi vor îndeplini condițiile prevăzute de lege pentru acordarea dreptului principal.
Curtea mai reține că și critica privind lipsa calității de personal auxiliar de specialitate a reclamantelor și este neîntemeiată, având în vedere că otrivit p. art.3 din Legea nr.567/2004 Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.
Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Prin urmare, din punct de vedere terminologic, noțiunea de personal auxiliar de specialitate are mai multe sensuri, respectiv un sens restrâns - cum e cel prevăzut la art.3 din lege, dar și un sens mai larg - așa cum este cel prevăzut de art.4 din aceeași lege, potrivit căruiaPersonalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea,prevăzut la art.3,(inclusiv alin.3 al acestui articol)este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei și să participe la formarea profesională continuă.
Acest sens larg se desprinde și din alte dispoziții ale legii, cum ar fi art.60 privind salarizarea, care nu restrânge sfera beneficiarilor la persoanele prevăzute în alineatele 1 și 2 ale art.3 din aceeași lege.
Față de aceste considerente, Curtea reține că în mod corect instanța de fond a admis pretențiile reclamanților, astfel că, în baza art.304, art.3041și art.312 alin.1 pr.civ. va respinge recursurile declarate ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector.5, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,-, jud.P, împotriva sentinței civile nr.1434 pronunțată la data de 25 iunie 2009 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, -, a, - și, reprezentați de, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Moreni,-, județul D și pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1, nr.1-3, și TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, cu sediul în municipiul Tâgoviște, Calea B, nr.3, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Simona Elena
- - - - - -
Grefier,
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.23 ex./17.11.2009
/
f- Trib.
Președinte:Violeta DumitruJudecători:Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Simona Elena
