Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2275/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 2275
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta - -, cu sediul în B,- Bis, sector 1, prin administrator judiciar Insolvency Specialist, cu sediul în B,-, -.27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 886 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P,-, bl105B1,. 2, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă, personal, lipsind recurenta-pârâtă - -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Intimata-reclamantă, personal, având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Intimata-reclamantă, personal, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanta chemat în judecată pe pârâta - - (fostă -) B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei brute de 9050 lei reprezentând suplimentările salariale cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paște și C 2005-2007, precum și obligarea la plata sumelor reprezentând garanția ce i-a fost reținută, sume actualizate potrivit indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății.
S-a mai solicitat de reclamantă, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a fost salariata pârâtei - - Suc.-Scăieni și, apoi, a Sucursalei P, până la data de 01.02.2008 și că potrivit Contractului colectiv de muncă (CCM), art.168 al.1, trebuia să beneficieze de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate, pentru anii 2005-2007 cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, ce nu i-au fost acordate.
A mai arătat reclamanta că, suplimentările salariale solicitate, nu s-au regăsit în salariul de bază, majorările survenite neacoperind reașezarea salariilor și suplimentările salariale prevăzute de art.168 al.1 din CCM.
Totodată, reclamanta a mai susținut că pârâta nu i-a restituit garanția reținută lunar din salariu, în calitate de casier și că, deși la data transferului la un alt angajator a formulat cerere de restituire a garanției, aceasta nu a înțeles să dea curs favorabil cererii sale.
La termenul din 05.09.2008, reclamanta și-a majorat câtimea pretențiilor, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei brute de 9050 lei, reprezentând suplimentările salariale cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paște și C 2005-2007 și la plata sumei nete de 2200 lei reprezentând garanția reținută de pârâtă și nerestituită conform contractului de garanție încheiat între părți la 01.11.2006, drepturi salariale actualizate potrivit indicelui de inflație.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosar copiile carnetului de muncă, a cărții de identitate și contractul de garanție încheiat la 01.11.2006 și a solicitat proba cu expertiză contabilă având drept obiective calcularea drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și C 2005-2007; stabilirea contravalorii garanției reținută de pârâtă și nerestituită conform Contractului de garanție încheiat între părți la data de 01.11.2006 și drepturile salariale actualizate conform indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății.
Pârâta - - (fostă - -) - prin "- și Asociații" a formulat întâmpinare prin care a arătat că solicită comunicarea tuturor actelor de procedura la sediul ales, conf.art.93 Cod procedură civilă, respectiv - & Asociații, cu sediul în B,-,.7,.3, sector 1, iar ulterior, printr-o altă întâmpinare formulată la termenul din 26.02.2009 și-a ales sediul pentru comunicarea actelor de procedură la și Asociații, cu sediul în B,-/79, 83P, nr.32, nr.40, sector 1.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că sumele de bani cu caracter premial au fost negociate și prevăzute în anul 2003, așa cum rezultă din actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă înregistrat la nr. 8080/2001, contractul de muncă preexistent fiind renegociat, prevăzându-se că pentru anul 2003 suplimentările vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui angajat, conform modalității și în condițiile negociate de .
S- mai susținut prin întâmpinare de către pârâtă că în anul 2005 s- încheiat un nou Contractul Colectiv de Muncă, care spre deosebire de cele anterioare, avea o nouă formulare pentru alin.2 al art.168, în sensul că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, aceeași formulare păstrându-se și în Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2006 si 2007, sensul menținerii alineatului, fiind de preciza modalitatea concretă de acordare suplimentarii salariale prevăzută la alin.1 al art.168 in anul 2003, dar și în anii pentru care se încheiau contracte colective de muncă.
La termenul de judecata din 26.02.2009, pârâta a mai depus o întâmpinare prin și Asociații, susținând că în martie 2003, odată cu renegocierea CCM de la nivel, partenerii sociali au convenit în sensul absorbției suplimentărilor pentru Paște și C, în salariul de bază, soluție ce a fost aplicată și la nivelul.
În cadrul negocierii noului CCM la nivel de în anul 2003, părțile, după ce au făcut o referire generică la condițiile de acordare a suplimentarilor de Paște și C, în cuprinsul al.1 din art.168, au reiterat absorbția acestor suplimentări în salariul de bază, aspect expres precizat în cuprinsul art.168 al.2 din contract, în urma căreia s-a majorat baza salarială în funcție de care, salariații beneficiază de alte sporuri și indemnizații.
În opinia pârâtei în susținerea punctului său de vedere în sensul majorării bazei salariale, vine și HCL a - nr.14/31.03.2003 unde, la art.5 se aproba reașezarea salariilor personalului din cadrul societății, cu începere de la 01.03.2003.
În subsidiar, în măsura în care s-ar considera că reclamanta ar fi îndreptățită la plata sumelor solicitate și după absorbția suplimentărilor de Paște și C, pârâta a solicitat ca la stabilirea câtimii sumelor pretinse să se aibă în vedere salariul de bază mediu la nivelul unității așa cum prevede art.168 al.1 din CCM și nu salariul mediu așa cum a solicitat reclamanta.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 886 din 23 aprilie 2009 Tribunalul Prahovaa admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 3997,56 lei reprezentând prime de Paște și C 2005-2007 actualizate cu indicele de inflație conform raportului de expertiză.
Totodată, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei 800 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu expert.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din actele depuse la dosar a reieșit că reclamanta a fost salariata pârâtei - - - Suc. Scăieni, apoi la Suc.P până la data de 01.02.2008, însă în perioada 2005-2007 nu a încasat contravaloarea primelor de Paște și C prevăzută de art.168 al.1 din CCM.
Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilea în cuprinsul art.168, că, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C, angajații SNP - vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, la alin.2 al acestui articol precizându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Potrivit înscrisurilor depuse în cauză, Contractele Colective de Muncă pe societate negociate și aplicabile la nivelul SNP - pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007 au menținut disp.art.168 alin.1, alin.2 al acestui articol, fiind însă modificat în formă în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 sunt incluse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Urmare a acestor modificări ale alin.2 al art.168 al Contractului Colectiv de Muncă, pârâta nu mai acordat reclamanților în cursul anilor 2005-2007 suplimentările salariale prevăzute de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă.
Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2005 - 2007, instanța de fond a mai reținut că se poate aprecia că părțile semnatare ale Contractul Colectiv de Muncă la nivelul SNP -, au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă și în cursul anilor 2004-2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
Raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de către expert a stabilit ca drepturile salariale cuvenite reclamantei cu ocazia sărbătorilor de Paște și C aferente anilor 2005-2007, actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței acestora până la data de 01.01.2009, sunt în sumă de 3997,56 lei.
În ceea ce privește contravaloarea garanției reținută de pârâtă și nerestituită reclamantei conform contractului de garanție, expertiza a arătat că prin extrasul de cont nr.5 întocmit de Bank, rezultă că reclamantei i-a fost restituită garanția în suma de 1.907,6 lei in data de 21.07.2008.
Întrucât pârâta nu a îndeplinit obligația ce-i revenea potrivit disp.art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă și nu achitat reclamantei suplimentările salariale de Paște și C 2005-2007, instanța de fond a admis acțiunea după cum s-a arătat mai sus.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta - -, cu motivarea că prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, având în vedere prevederile art.36 din Legea nr.85/2006, potrivit cărora instanța de fond trebuia să constate suspendarea de drept a cauzei.
Pe fondul cauzei, recurenta a susținut inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paște și de C după ce în 2003 părțile au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, Curtea reține că, prin Legea nr.277/2009 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.173/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței și pentru modificarea lit.c a art.6 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, articolul 36 din Legea nr.85/2006 a fost modificat, având următorul cuprins:"de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor".
Este adevărat că recurenta - - se află în procedura insolvenței, însă în cauza de față calea de atac a fost exercitată chiar de către recurentă prin administratorul judiciar INSOLVENCY, astfel că, având în vedere dispozițiile legale anterior citate judecarea cauzei nu se mai suspendă.
De necontestat, pentru anul 2003 primele de Paște și de C au fost incluse în salariu astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paște și de C rămân incluse în salariu.
Presupunând că susținerea recurentei este reală, aceasta avea obligația ca în conformitate cu art.287 Codul muncii să probeze veridicitatea susținerilor făcute, ori în cauză pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamantei că acest lucru corespunde realității.
Mai mult decât atât recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.
Legat de același articol al, Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul, ori în lipsa acestei negocieri se va face aplicarea nivelului minim - respectiv salariul de bază mediu pe unitate.
În mod corect instanța de fond a stabilit să se plătească reclamantei primele în conformitate cu disp. art.168 alin.1 CCM, cu raportare la salariul de bază mediu pe unitate în cuantumul stabilit de expertiza efectuată în cauză.
Față de aceste considerente în temeiul art. 304, 3041și 312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta - -, cu sediul în B,- Bis, sector 1, prin administrator judiciar Insolvency Specialist, cu sediul în B,-, -.27,.4, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 886 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P,-, bl105B1,. 2, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
- - - - ---
Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./16.12.2009
dosar fond - - Tribunalul Prahova
judecători fond -; R
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
