Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 33
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Bîrsescu Neculai
JUDECĂTOR 2: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI T B, cu sediul în B,--30, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1393 din 10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții recurentului, ai pârâților intimați: Inspectoratul Școlar Județean B, Școala cu clasele I-VIII și i intimați:,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-au verificat lucrările dosarului după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani la data de 22 mai 2008, i:, prin reprezentant Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T B, Inspectoratul Școlar al Județului B, Consiliul Local și Școala cu clasele I-VIII, jud. B, solicitând obligarea acestora la obligarea acestora la calculul și plata drepturilor bănești reprezentând tranșele suplimentare de vechime prev. de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 și, pe cale de consecință, la plata diferențelor de salarii rezultate pe ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, actualizate în funcție de indicii de inflație, obligarea la plata dobânzii legale aferente, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare i au arătat că potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 trebuia să beneficieze de tranșe suplimentare de vechime, însă acestea nu li s-au acordat, nefiindu-le majorat corespunzător coeficientul de ierarhizare. Drept urmare, drepturile salariale au fost greșit calculate, inclusiv prin raportarea sporurilor la o bază mai mică.
În drept, pretențiile deduse judecății au fost întemeiate pe disp. 50 alin. 1,2 din Legea nr. 128/1997 și art. 28 alin. 2 din Legea nr. 54/2003.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Taf ormulat întâmpinare la acțiunea lor, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, ca urmare a faptului că nu are calitatea de angajator a lor, iar în drept a invocat prevederile art. 10 și art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, nr.HG 538/2001 și Legea nr. 128/1997.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al județului Bad epus la instanța de fond întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu are calitate de angajator al cadrelor didactice din instituția de învățământ chemată în judecată. Pe fondul cauzei pârâtul a susținut că prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 reglementează numai un cadru de principiu privind stabilirea coeficientului de salarizare în funcție de tranșele de vechime de peste 30, 35 și 40 de ani de activitate și nu baza de calcul și procedura de aplicare concretă a acestui spor special. Astfel, aceste aspecte ar trebui reglementate în mod separat, prin lege, așa cum dispune art. 157 alin. 2 din Codul muncii; în cauză, aceste prevederi normative sunt prezentate de HG nr. 467/1997, OUG nr. 8/2007 - care începând cu data de 1 aprilie 2000 introdus în Legea nr. 128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare al personalului didactic diferențiate pe tranșe de vechime și OUG nr. 11/2007, începând cu 1 ianuarie 2007.
Conform art. 5 alin. 2din OG nr. 15/2008 în coeficienții de multiplicare din anexa 2 prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime sunt cuprinse și creșterile de 1/25 arătate de art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată întrucât prevederile anexelor Legii nr. 128/1997 au fost respectate și reclamanta a primit salariul conform coeficienților de salarizare prevăzuți de acestea.
Tribunalul Botoșani - secția civilă, prin sentința nr. 1393 din 10 octombrie 2008, respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Educației, Cercetării și T B și a Inspectoratului Școlar Județean
A admis în parte acțiunea formulată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar B în numele și pentru i, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar Județean B, Consiliul Local și Școala cu clasele I-VIII.
A obligat pârâții Consiliul Local Școala cu clasele I-VIII să calculeze și să plătească lor, diferențele de drepturi salariale dintre salariul calculat cu luarea în considerare a creșterii coeficientului de ierarhizare de 1/25 prev. de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997 și cel efectiv încasat pentru intervalul 1.05.2005 - 31.12.2007.
A mai obligat pe aceeași pârâți Școala cu clasele I-VIII și Consiliul Local să plătească lor și sumele reprezentând reactualizarea în funcție de indicii de inflație a acestor diferențe, începând cu data scadenței și până la plata efectivă precum și dobânda legală prev. de OG nr. 9/2000, aplicată la diferența respectivă, dobândă calculată de la data de 22 mai 2008 și până la cea a plății efective.
De asemenea, a mai respins, ca nefondate capetele de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată și a diferențelor salariale ulterioare datei de 31.12.2007.
Potrivit art. 137 alin. 1.pr.civ. instanța de fond a soluționat cu prioritate excepțiile invocate.
Cu privire la excepțiile prescrierii dreptului la acțiune tribunalul, le-a admis, având în vedere dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă conform căruia "termenul prescripției este de 3 ani "de la data nașterii dreptului la acțiune" precum și dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. din Legea nr. 53/2003 și a avut în vedere că pretențiile pentru perioada ulterioară datei de 31.12.2007 au fost formulate după împlinirea termenului de prescripție.
Totodată instanța de fond respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul Școlar al județului B și a Ministerului Educației, Cercetării și TBî ntrucât aceste instituții au atribuții în procedura de finanțare a învățământului, așa încât era necesară judecarea cauzei în contradictoriu cu toți pârâții în vederea asigurării opozabilității hotărârii.
Astfel, conform art. 10 din HG nr. 538/2001 în vederea cuprinderii în bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat a finanțării proporționale cu numărul de elevi sau preșcolari, asigurată din bugetele locale, se procedează astfel:
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării criteriile și standardele pentru stabilirea finanțării proporționale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.
Ministerul Educației și Cercetării aprobă criteriile și standardele după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
Pe baza criteriilor și standardelor aprobate Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat propune Ministerului Educației și Cercetării costurile medii anuale orientative pe elev/preșcolari, pe niveluri și profiluri de instruire, în funcție de care se stabilește finanțarea proporțională.
Ministerul Educației și Cercetării aprobă costurile medii anuale orientative după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă.
După aprobare costurile medii anuale orientative se comunică de către Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B, în vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanțarea proporțională.
În acest scop la nivelul fiecărui inspectorat școlar se constituie Comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale pe instituții de învățământ preuniversitar de stat.
Cu privire la fondul cauzei, s-a reținut că, i au calitatea de cadre didactice și o vechime de peste 30 de ani învățământ.
Pentru soluționarea pretențiilor lor, s-a reținut că aceștia au calitatea de cadre didactice și o vechime de peste 30 de ani în învățământ, situație menționată în adresa nr. 588 din 21.05.2008 eliberată de Școala cu clasele I-VIII.
Salarizarea personalului didactic din învățământ se realizează conform Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Acest fapt reiese, de altfel, și din titulatura și cuprinsul OG11/2007, aceasta referindu-se la "creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic".
Or, conform art. 50 alin. 1 din Legea 128/1997 cu modificările și completările ulterioare, "personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate". De asemenea, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, "pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime". Deci aceste texte de lege prevăd pentru personalul didactic cumulativ două categorii de tranșe de vechime: cele stabilite de lege, precum și câte o tranșă suplimentară care se acordă la împlinirea vechimii de 30, 35 și 40 de ani de activitate.
De asemenea, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, "pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Contrar susținerilor pârâtului T, această modalitate de interpretare a prevederilor legale invocate de reclamant este susținută și de faptul că, oricum, anexele Legii nr. 128/1997 introduse de nr.OUG 8/2000 precum și cele ale nr.OG 11/2007 prevăd coeficienți diferiți de multiplicare pentru toate tranșele de vechime stabilite de legiuitor.
Drept urmare, dispozițiile art. 50 alin. 2 ale Legii nr. 128/1997 nu ar mai fi fost necesare dacă nu s-ar fi referit la alte tranșe de vechime decât cele stabilite în anexe, respectiv la cele " suplimentare" care se acordă doar la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate.
Deși alineatele respective ale art. 50 sunt în vigoare, nefiind modificate ori abrogate, iar reclamantul se încadrează în ipoteza lor, având peste 30 de ani de vechime, la salarizarea acesteia nu au fost avute în vedere și tranșele suplimentare de vechime, neaplicându-i-se aceste creșteri de 1/25 a coeficientului de ierarhizare/multiplicare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 od procedură civilă, susținând următoarele motive:
- Instanța de fond a aplicat în mod greșit atât prevederile legale referitoare la capacitatea procesuală pasivă a, cât și prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997.
- Instanța de fond a reținut motive contradictorii în stabilirea calității procesual pasive a, prevederile legale la care se referă nefiind incidente în cauză; deosebit de aceasta, respectiva hotărâre de guvern are în vedere drepturile salariale din anul 2004.
- Instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997 ar fi fost aplicate în mod greșit.
Recursul care, în drept, poate fi încadrat în art. 304 pct. 7 și 9 od procedură civilă, este nefondat pentru următoarele considerente:
Cât privește motivul de recurs privitor la lipsa legitimării procesuale pasive, această excepție a fost în mod corect soluționată de instanța de fond, întrucât în atribuțiile recurentului intră și asigurarea finanțării unităților din învățământul preuniversitar, iar plata salariilor pentru personalul didactic și auxiliar din învățământ reprezintă o parte componentă a acestei finanțări. Este de reținut faptul că, în temeiul Legii nr. 128/1997, recurentul Ministerul Educației, Cercetării și TBa emis o serie de acte normative ulterioare, prin care se stabilește metodologia de calcul pentru salarizarea personalului didactic din învățământ, dar cu toate acestea, s-a ignorat acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din legea enunțată.
Ori, potrivit dispozițiilor legale, răspunzătoare de aducerea la îndeplinire prevederilor privind salarizarea sunt și direcțiile generale din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și T, inspectoratelor școlare județene și din municipiul B, unitățile de învățământ de stat și alte unități subordonate. Conform art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr.84/1995, cu modificările ulterioare, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene sau locale, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, aprobată prin hotărâre a guvernului și asistența tehnică inspectoratelor școlare, edificatoare în acest sens fiind dispozițiile nr.HG 53/2001 cu modificările ulterioare. Fiecare unitate de învățământ are obligația de a întocmi bugetul propriu, de a fundamenta cheltuielile pe bază de indicatori fizici și valorici. De asemenea, fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat are obligația de a fundamenta sumele necesare, conform normelor metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget emise de Ministerul Finanțelor Publice, care se înaintează la Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat, care propune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării, criteriile și standardele de finanțare, costurile anuale orientate după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă și le comunică inspectoratelor școlare în vederea stabilirii necesarului de fonduri. La nivelul fiecărui inspectorat se constituie comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale pe instituții de învățământ preuniversitar de stat. După elaborarea bugetelor, acestea se prezintă autorității publice locale, urmând a fi deschise credite bugetare de către ordonatorii principali de credite.
Recurentul are calitatea procesuală pasivă, cât privește obligațiile despre care este vorba în acțiune. Alături de inspectoratele școlare județene, recurentului îi revin atribuții în domeniul finanțării învățământului (art. 33 lit. a din Normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 2192/2004).
Art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 prevede pentru personalul didactic, cumulativ, două categorii de tranșe de vechime, anume cea stabilită de lege și câte o tranșă suplimentară, care se acordă la împlinirea vechimii de 30, 35 și 40 de ani de activitate didactică în învățământ, text de lege care conține prevederi exprese și nu suportă alte interpretări.
Întrucât hotărârea atacată nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, iar criticile recurentului nu sunt justificate, văzând și prevederile art. 3041od procedură civilă, constatând nefondat recursul, în temeiul art. 312 din același cod, urmează să fie respins ca atare, nefiind date nici motive de casare de ordine publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1393 din 10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosarul nr-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud fond:,
Tehnored..
Ex. 2 / 30.01.2009
Președinte:Bîrsescu NeculaiJudecători:Bîrsescu Neculai, Andrianu Virgil, Pungă Titus
