Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 34/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 34
Ședința publică din 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Bârsescu Nicolae
JUDECĂTOR 2: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier: - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII și T B, cu sediul în B, str. G-ral, nr. 28 - 30, sector 1, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1248 din 22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții: pârâtului recurent ai pârâților intimați, Inspectoratul Școlar Județean B, Consiliul Local al comunei, Școala cu clasele I-VIII Nr. 1, precum și reclamanții intimați, și.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, la data de 16 iunie 2008 sub nr-, reclamanții, și, prin reprezentant Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, au chemat în judecată pârâții: Ministerul Educației, Cercetării și T B, Inspectoratul Școlar Județean B, Consiliul Local și Școala cu clasele I-VIII nr. 1, solicitând obligarea acestora la calculul și plata drepturilor bănești reprezentând tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 și la daune interese pentru plata cu întârziere a acestor drepturi reprezentând actualizarea sumelor în funcție de indicii de inflație, precum și dobânda legală aferentă.
În motivare reclamanții au arătat că au o vechime de peste 30 de ani în învățământ și, deși potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 trebuiau să beneficieze de tranșe suplimentare de vechime, acestea nu li s-au acordat, nefiindu-le majorat corespunzător coeficientul de ierarhizare. Drept urmare, drepturile salariale au fost greșit calculate, inclusiv prin raportarea sporurilor la o bază mai mică.
În drept, pretențiile deduse judecății au fost întemeiate pe dispozițiile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, art. 1079 alin. 2 din Codul civil raportat la art. 161 alin. 1 din Codul muncii și art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și TBa formulat întâmpinare la acțiunea reclamanților, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, ca urmare a faptului că nu are calitatea de angajator al reclamanților. Totodată a apreciat că acțiunea este neîntemeiată, întrucât textul alineatului 2 al art. 50 din Legea nr. 128/1997, nu poate fi interpretat separat de textul alin. 1 al aceluiași articol, precizând că creșterea de 1/25 a coeficientului de ierarhizare prevăzut la tranșa de 30 - 35 de ani este făcută față de coeficientul de ierarhizare a tranșei anterioare de vechime de 25 - 30 de ani.
Tribunalul Botoșani - secția civilă, prin sentința nr. 1248 din 22 septembrie 2008, respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și T
A admis excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru drepturile aferente perioadei 1.01.2005 - 31.05.2005 și pe cale de consecință a respins ca prescrise aceste drepturi.
De asemenea, a admis în parte acțiunea în pretenții bănești formulată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar B pentru reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T B, Inspectoratul Școlar Județean B, Școala cu clasele I-VIII nr. 1 și Consiliul Local.
A obligat pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 1 și Consiliul Local, să calculeze și să plătească reclamanților, și, diferențele de drepturi salariale dintre salariul calculat cu luarea în considerare a creșterilor coeficientului de ierarhizare de 1/25 prevăzut de alin. 2 al art. 50 din Legea nr. 128/1997 și cel efectiv încasat, de la data de 1.06.2005 până la 22.09.2008, iar pentru reclamanta de la 1.06.2007 până la 22.09.2008.
A mai obligat pe aceiași pârâți Școala cu clasele I-VIII nr. 1 și Consiliul Local să plătească reclamanților și sumele reprezentând reactualizarea în funcție de indicii de inflație a acestor diferențe, începând cu data scadenței fiecăreia în parte și până la plata efectivă, precum și dobânda legală prevăzută de nr.OG 9/2000, aplicată la diferența respectivă, dobândă calculată de la data de 16.06.2008 și până la cea a plății efective.
În fine a respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.
Prin considerentele sentinței, tribunalul a soluționat cu prioritate excepțiile invocate în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
Astfel prima instanță a respins mai întâi excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației, Cercetării și T B, întrucât această instituție, potrivit art. 10 din nr.HG 538/2001 are atribuții în procedura de finanțare a învățământului, așa încât este necesară judecata în contradictoriu cu acesta, în vederea asigurării opozabilității hotărârii. Totodată a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 01.05.2005 - 31.05.2005, motivat de faptul că pentru această perioadă acțiunea a fost formulată după expirarea termenului prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003.
Salarizarea personalului didactic din învățământ se realizează conform Legii NR. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Acest fapt reiese, de altfel și din titulatura și cuprinsul nr.OG 11/2007, aceasta referindu-se la "creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic".
Or, conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 cu modificările și completările ulterioare, "Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate". De asemenea, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, "Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime". Deci aceste texte de lege prevăd pentru personalul didactic, cumulativ, două categorii de tranșe de vechime: cele stabilite de lege, precum și câte o tranșă suplimentară care se acordă la împlinirea vechimii de 30, 35 și 40 de ani de activitate.
Această modalitate de interpretare a prevederilor legale invocate de reclamanți este susținută și de faptul că, oricum, anexele Legii nr. 128/1997 introduse de nr.OUG 8/2000 precum și cele ale nr.OG 11/2007 prevăd coeficienți diferiți de multiplicare pentru toate tranșele de vechime stabilite de legiuitor.
Drept urmare, dispozițiile art. 50 alin. 2 ale Legii nr. 128/1997 nu ar mai fi fost necesare dacă nu s-ar fi referit la alte tranșe de vechime decât cele stabilite în anexe, respectiv la cele " suplimentare" care se acordă doar la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate.
Deși alineatele respective ale art. 50 sunt în vigoare, nefiind modificate ori abrogate, iar reclamanții se încadrează în ipoteza lor, având peste 30 de ani de vechime, la salarizarea acestora nu au fost avute în vedere și tranșele suplimentare de vechime, neaplicându-li-se această creștere de 1/25 a coeficientului de ierarhizare/multiplicare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Educației, Cercetării și T
În motivarea acestei căi de atac recurentul pretinde că n-are calitate procesuală pasivă, nu are calitatea de angajator și nici aceea de ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
A mai arătat recurentul că la data de 1 septembrie 1997, prin Legea nr. 128/1997 au fost introduse trei tranșe suplimentare de vechime în învățământ, respectiv la 30,35 și peste 40 ani, create prin creșterea acordată în conformitate cu art. 50 al. 2 din lege. Creșterea de 1/25 s-a utilizat numai pentru crearea celor trei tranșe, ea nu constituie un spor care se acordă la niște salarii de bază existente.
În fine, același recurent susține că fiecare act normativ apărut ulterior Legii nr. 128/1997, are însumat și acest coeficient prevăzut de art. 50 (2) din Legea nr. 128/1997, care se calculează la tranșa anterioară de vechime și nu la coeficientul de ierarhizare în sine.
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, Curtea reține că recursul Ministerului Educației, Cercetării și T care, în drept, poate fi încadrat în art. 304 pct. 7 și 9 din Codul d e procedură civilă, este nefondat.
Cât privește acțiunea dedusă judecății, recurentul menționat are calitate procesuală pasivă.
Alături de inspectoratele școlare județene, acestuia îi revin atribuții în domeniul finanțării învățământului, potrivit art. 33 lit. a din Normele Metodologice aprobate prin nr.HG 2592/2004.
De asemenea, potrivit art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, "Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Prin urmare, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, textul de lege citat statuează pentru personalul didactic, cumulativ, două categorii de tranșe de vechime, anume una stabilită de lege și, osebit, câte o tranșă suplimentară, care se acordă la împlinirea vechimii de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate didactică în învățământ.
Acest text de lege are un caracter imperativ, iar conținutul său se află în afara oricărei ambivalențe.
În fine, este de observat că, în dispozitivul hotărârii, recurentul nu figurează obligat direct, ci prin unitatea de învățământ respectivă, considerent pentru care și-a motivat pe fond recursul, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată.
Întrucât hotărârea atacată nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii iar criticile recurentului nu sunt justificate, văzând și prevederile art. 3041din Codul d e procedură civilă, constatând nefondat recursul, în temeiul art. 312 din același cod, urmează să fie respins ca atare, nefiind date nici motive de casare de ordine publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII și T B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1248 din 22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud fond
Tehnored.
Ex. 2 / 03.02.2009
Președinte:Bârsescu NicolaeJudecători:Bârsescu Nicolae, Andrianu Virgil, Pungă Titus
