Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 3448/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3448
Ședința publică de la 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin Președinte Secție
-- --Vicepreședinte Instanță
-- -- Judecător
Grefier -
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 57/10.10.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURTEA DE APEL CRAIOVA și intimații reclamanții G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat în termenul legal.
S-a arătat că recurentul reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea adresata Tribunalului Mehedinți la data de 24 aprilie 2007, reclamanții G, -, și, judecători și personal auxiliar in cadrul Judecatoriei V M, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul M pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor salariale constând în sporul de 50 % din salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de devalorizare monetară, începând cu data de 1.10.2000 și până la data de 06.04.2004, in funcție de perioada lucrata de fiecare reclamant in parte ( tabelul anexa 1), de la data de 25.10.2007 si in continuare, in funcție de perioada lucrata de fiecare reclamant in parte ( tabelul anexa 2), dar și la plata dobânzii legale aferente acestui spor de la data nașterii drepturilor și până la data efectuării plății, cu obligarea pârâților de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin art. 47 din Legea 50/1996, republicată, privind salarizarea și alte drepturi alte personalului din organele autorității judecătorești s-a prevăzut ca pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art. I pct. 42 din OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, ICCJ a constatat, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Reclamanții au arătat că de la data intrării în vigoare a OG nr.83/2000 nu au mai beneficiat de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, executarea acestuia fiind suspendată.
Dreptul la sporul de 50 % a devenit astfel unul condiționat de declararea ca neconstituțională a art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 sau ca inaplicabilă a abrogării, fapt ce s-a și întâmplat prin decizia nr. 21/2008 a ICCJ. Realizarea condiției era una nesigură atât în ceea ce privește modalitatea de realizate, cât și în ceea ce privește momentul.
Reclamanții au mai arătat că sunt îndeplinite dispozițiile art. 1004 și art.1005 Cod civil, referitoare la condiție, ca modalitate a actului juridic civil, texte de lege potrivit cărora "Obligația este condiționată când perfectarea ei depinde de un eveniment viitor și necert" - art. 1004 cod civil și "Condiția cazuală este aceea ce depinde de hazard și care nu este nici în puterea creditorului, nici într-aceea a debitorului" - art.1005 Cod civil.
În speță, este vorba despre obligația pârâților de a achita sporul de 50 %, iar evenimentul de a cărui existență depinde a fost soluția dată în recurs în interesul legii, ICCJ putând să dispună și în sensul că după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 reclamanții nu mai aveau dreptul la acest spor. Până la data de 10.03.2008 dreptul acestora nu era unul actual, soluțiile ce urmau a fi date în acțiunile formulate în justiție fiind incerte câtă vreme norma care conferea acest drept fusese abrogată și nici o instanță nu constatase nelegalitatea abrogării.
Întrucât condiția suspensivă s-a realizat la 10.03.2008 (efectele producându-se retroactiv, potrivit art. 1015 Cod civil) și cum prescripția extinctivă începe să curgă numai de la data împlinirii condiției, reclamanții au apreciat că prezenta cerere nu este prescrisă.
In drept, au invocat prevederile art. 47 din Legea 50/1996, art.1004-1005, art. 1015 Cod civil, art. 1084, art.1079 Cod civil și art. 156 Codul muncii.
In cauza a formulat întâmpinare Ministerul Justiției, la data de 2 iunie 2008, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind prescrisa pentru drepturile solicitate pe perioada 01.10.2000 - 06.04.2004 si ca nefondata pentru restul perioadei deoarece art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat prin OG nr.83/1996.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea în continuare a acestor drepturi salariale, pârâtul a susținut că este o cerere inadmisibilă fiindcă se referă la un drept viitor, care nu s-a născut încă.
Prin încheierea pronunțata la data de 24 iunie 2008, TRIBUNALUL MEHEDINȚIa dispus scoaterea cauzei de pe rol si înaintarea acesteia la Curtea de APEL CRAIOVA, in temeiul prevederilor art. II pct. 2 din OG 75 din 11 iunie 2008.
Prin sentința civilă nr. 57/10.10.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții G, -, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL MEHEDINȚI, având ca obiect drepturi bănești - acordare spor risc și suprasolicitare neuropsihică.
Au fost obligați pârâții la plata sporului de 50% pentru perioada 25.10.2007 și în continuare.
S-a respins acțiunea pentru perioada 01.10.2000-06.04.2004 ca fiind prescrisă.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut următoarele:
Reclamanții au calitatea de magistrați si personal auxiliar în cadrul Judecătoriei V M, iar la data de 24 aprilie 2008 au formulat cerere de chemare în judecată prin care au solicitat ca pârâții să fie obligați la plata sporului de suprasolicitare neuropsihică de 50 % pentru perioadele 01.10.2000-06.04.2004 si 25.10.2007 la zi si in continuare, in temeiul art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Conform art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune pentru situația în care obiectul conflictului individual de muncă il constituie plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Art. 166 alin. 1 din Codul muncii dispune că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Prin decizia nr. 21/ 10 martie 2008 Înalta Curte de Justiție și Casație a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a statuat că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 aprobată prin Legeanr. 334/2001.
În consecință, dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost în vigoare în tot acest timp, iar reclamanții aveau posibilitatea să formuleze acțiune prin care să solicite plata acestui spor.
Dreptul la acțiune s-a născut la data la care debitorii obligației nu au mai plătit acest spor și trebuia exercitat în termenul de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit e din Codul muncii, termen care a fost depășit în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată - 24 aprilie 2008.
În consecință, Curtea urmează să respingă acțiunea ca fiind prescrisă pentru perioada 01.10.2000 - 06.04.2004.
Cu privire la perioada cuprinsa intre 25.10.2007 si in continuare, instanța constată că cererea este intemeiata.
Prin decizia nr. 21/10 martie 2008 Înalta Curte de Justiție și Casație a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a statuat că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În conformitate cu art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, dezlegarea dată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație si Justiție problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Așa fiind, Curtea a admis acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova si Tribunalul Mehedinți la plata sporului de suprasolicitare neuropsihică de 50 % reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996 pentru perioada 25.10.2007 și în continuare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiție aratând că hotărârea pronunțată este nelegală pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304, pct.4 Cod procedură. civilă, în sensul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, consacrând un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare și și-a arogat atribuții de legiferare, care revin numai Parlamentului României.
A mai arătat că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate cu respectarea tuturor dispozițiilor constituționale și legale, astfel că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate, iar soluția tribunalului este vădit nelegală.
A susținut, de asemenea, că decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost interpretată în mod greșit de către prima instanță, în condițiile în care pe data de 01 februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, respectiv OG nr. 8 din 24 februarie 2007, prin dispozițiile art. 30 din acest act normativ prevăzându-se faptul că se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Recursul este nefondat.
Criticile formulate nu se pot reține ca fiind întemeiate, atâta timp cât potrivit art. 108 al. 3 din Constituție, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta. Însă prin art. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nu cu privire la abrogarea unor dispoziții.
Din cuprinsul OG nr. 83/2000, rezultă că s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși, așa cum rezultă din dispozițiile art. 56 - 62 ale Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Astfel, legiuitorul a dispus expres cazurile când se pot modifica sau abroga textele de lege, în cuprinsul legii de abilitate.
În aceste condiții, în mod corect instanța a reținut că fost nelegală abrogarea realizată prin OG nr.83/2000.
Pe de altă parte, prin decizia nr. 21/10.03.2008, ICCJ a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996.
În aceste condiții, este neîntemeiată și critica privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, drepturile salariale acordate fiind prevăzute de lege, astfel că instanța nu s-a substituit în atribuțiile care revin altei puteri în stat.
In același timp, nu pot fi primite susținerile recurentului Ministerul Justiției, că decizia in interesul legii, invocată, a fost interpretată în mod greșit, sporul respectiv fiind cuvenit reclamantului doar până la data de 01 februarie 2007, data intrării în vigoare a OG nr. 8 din 24 ianuarie 2007, câtă vreme considerentele deciziei arătate conturează cu claritate ideea că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% se cuvine și pentru viitor, până la data la care dreptul respectiv va fi inclus în salariu.
Ca atare, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, se menține hotărârea instanței de fond ca fiind legală și temeinică, iar recursul se privește ca nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 57/10.10.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL MEHEDINȚI, CURTEA DE APEL CRAIOVA și intimații reclamanții G,.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin - - | JUDECĂTOR 2: Mihaela Cotora Ioana Bodri - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehn. Red.
/
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Mihaela Cotora Ioana Bodri
