Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 3828/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3828
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Ioana Bodri Vicepreședinte Instanță
-- -- Judecător
-- --Președinte Secție
Grefier -
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 2808/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, și intimații reclamanți, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal.
S-a arătat că intimații reclamanți au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă.
Curtea constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin încheierea de ședință din data de 23 octombrie 2007 pronunțată in dosarul nr- s-a disjuns cererea de chemare in judecata formulata de reclamanții, si, cerere prin care au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea în solidar a pârâților la plata sporului pentru stres si suprasolicitare neuropsihica, în procent de 50% calculat la indemnizația brută de încadrare începând cu luna septembrie 2004 precum și in continuare si obligarea pârâtelor de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanții au susținut că art. 47 din legea nr. 50/1996 a prevăzut că magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și că ulterior prin OUG nr. 177/2002 a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare.
S-a mai arătat că întrucât OG nr. 83/2000 reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât printr-o lege organica se constata ca au fost încălcate dispozițiile art 114 din Constituția României, in vigoare la acea data precum si dispozițiile Legii 24/2000.
S-a mai arătat ca dispozițiile OG 83/2000 încălcă dispozițiile constituționale menționate dar si pe cele ale art 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a drepturilor omului si a libertăților fundamentale, acest spor reprezentând un bun in înțelesul convenției.
La data de 12.12.2007 pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât potrivit art. 1, pct. 42 din OG nr. 83/2000, art. 47 din legea nr. 50/1996 a fost abrogat, iar art. 50, al. 2 din OUG nr. 177/2002 nu face referire decât la abrogarea art. 11din legea nr.50/1996, acest din urmă text legal cuprinzând alte dispoziții decât cele privitoare la sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, tocmai pentru că acesta a fost abrogat în mod expres odată cu adoptarea OUG nr. 83/2000.
De asemenea, a mai arătat că sunt eronate susținerile reclamanților potrivit cărora prin dispozițiile art. 41, lit. a din OUG nr. 27/2006 s-ar fi înlăturat abrogarea ce a intervenit prin art. 50 din OUG nr. 177/2002, întrucât, pe de o parte, art. 47 din legea nr. 50/1996 a fost abrogat cu mult înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 177/2002, iar pe de altă parte potrivit art. 62, al. 3 din legea nr. 24/2000 nu se poate spune că abrogarea OUG nr. 177/2002 ar fi putut duce la repunerea în vigoare a dispozițiilor art. 47 din legea nr. 50/1996.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115-118 din Codul d e Procedură Civilă.
In cauză, pentru dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat si instanța a încuviințat efectuarea unei expertize contabile, iar prin raportul de expertiză efectuat de expert s-au calculat drepturile bănești, respectiv sumele nete reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % pe perioada 1 septembrie 2004- 31 ianuarie 2008, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Prin sentința civilă nr. 2808/17.04.2008 Tribunalul Dolj, a admis acțiunea formulată de reclamanți.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj si Curtea de APEL CRAIOVA să plătească reclamanților diferența de drepturi salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația de bază brută lunară, prevăzută de art. 47 din Legea 50/1996 în cuantumurile nete calculate de expert, sume ce au fost actualizate până la data întocmirii raportului de expertiză, astfel, - 80064,22 lei, -59699,45 lei si - 59263,40 lei, urmând să fie actualizate de la data întocmirii raportului de expertiză și până la data plății efective a drepturilor salariale respective, precum și la plata în continuare a acestui spor.
A obligat pârâtul Tribunalul Dolj să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că art.47 din Lg.50/1996 republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art. pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cum OG nr.83/2000 reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organică, se constată că au fost încălcate dispozițiile art.114 din Constituția României, în vigoare la acea dată.
Conform prevederilor art.114 alin 1 din Constituția României, în forma anterioară republicării acesteia, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, art.72 alin.3 precizând expres care sunt domeniile ce pot fi reglementate prin lege organică, printre acestea fiind cuprinse și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi (lit.h) și la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială(lit.i)
În domeniul raporturilor de muncă, se cuprinde și salariul, ca un element esențial al acestora, astfel că problema salarizării personalului din organele autorității judecătorești, printre care și judecătorii, trebuia reglementată numai prin lege organică, nu printr-o lege ordinară, așa cum s-a procedat, în dezacord cu prevederile constituționale menționate mai sus.
Prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de legea nr.24/2000.
Art.4 din Lg.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție".
Și prin raportare la dispozițiile Legii 24/2000 se constată că prin OG nr.83/2000 s-au încălcat prevederile art.114 alin.1 și art.72 alin.3 din Constituția României, prin ordonanță neputându-se reglementa salarizarea personalului din organele autorității judecătorești, problemă ce se putea stabili numai prin lege organică.
Pe de alta parte, conform art.41 alin.2 din Constituție, "salariații au dreptul la măsuri de protecție socială".
Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit precum și alte situații specifice stabilite prin lege"
In speță, atunci când a acordat magistraților sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, legiuitorul a recunoscut ca aceasta categorie socioprofesionala este supusa unor riscuri iar activitatea pe care o desfășoară presupune o suprasolicitare neuropsihica.
Prin abrogarea, fără nici un motiv a acestei dispoziții legale, magistrații au fost lipsiți, fără nici o justificare, de aceste drepturi salariale, deși condițiile de lucru care au determinat anterior același legiuitor sa acorde sporul, nu s-au schimbat.
Art.53 din Constituție prevede că "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav." "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce o atingere existenței dreptului sau a libertății."
Prevederile OG 83/2000 încalcă dispozițiile constituționale menționate mai sus,
ca și ale art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale, deoarece măsura adoptată prin ordonanță nu este proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere însăși existenței dreptului.
Acest spor reprezintă un bun în înțelesul art 1 din Protocolul 1, având o valoare economică, iar reclamanții nu pot fi lipsiți de proprietatea unui bun decât în condițiile prevăzute de Convenție. Ori, aceste condiții nu sunt îndeplinite, nejustificându-se eliminarea sporului.
Așa cum am mai arătat, la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Lg.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi.
De altfel, dispozițiile art.155, 165,236, 239 și 241 pct.1 lit. d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
Situația este similară celei privind sporul de vechime în muncă, unde Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. XXXVI/07.05.2007, a admis recursul în interesul legii, stabilind că dispoz.art.33 alin.1 din Lg.50/1996, în raport cu prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 și art.6 alin.1 din OUG nr.160/2000 se interpretează în sensul că "judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporuri pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege".
În Uniunea Europeană stresul în muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională, după afecțiunile dorsale, printre cele mai des întâlnite probleme de sănătate de la locul de muncă.
Acesta afectează 28% dintre angajații UE.
în muncă poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum sunt proiectarea activităților, organizarea muncii și management, de exemplu: solicitări profesionale deosebite și posibilități reduse de control asupra propriei activități sau probleme cum ar fi violența și hărțuirea la locul de muncă. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul și temperatura din mediul de muncă pot, de asemenea, să cauzeze stresul în muncă.
Prevenirea stresului în muncă constituie unul din obiectivele formulate în comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie în domeniul securității și sănătății în muncă.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă a elaborat o serie de fișe informative destinate să ajute la abordarea stresului în muncă și a cauzelor acestuia. Această fișă informativă prezintă o metodă de evaluare și prevenire a riscului, care poate fi aplicată stresului la locul de muncă, precum și cauzelor acestuia.
Fișa este destinată celor care doresc să trateze problema stresului la locul de muncă. "informații suplimentare", de la sfârșitul acestei fișe, conține trimiteri la resurse informative existente, inclusiv la alte fișe informative elaborate de agenție.
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor.
Directiva cadru 89/391 prevede reglementări fundamentale în domeniul securității și sănătății în muncă, care afirmă cu claritate obligația angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Toate statele membre au implementat această directivă în legislația proprie, iar unele dintre acestea au elaborat în completare ghiduri de prevenire a stresului în muncă.
În conformitate cu abordările din directiva cadru, pentru a elimina efectele de durată ale stresului și prin stabilirea angajaților care pot fi afectați: trebuie să se acționeze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție si s-a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 al. 3.civ.
Cod PenalÎmpotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției aratând că hotărârea pronunțată este nelegală pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304, pct.4 Cod procedură. civilă, în sensul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, consacrând un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare și și-a arogat atribuții de legiferare, care revin numai Parlamentului României.
A mai arătat că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate cu respectarea tuturor dispozițiilor constituționale și legale, astfel că pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate, iar soluția tribunalului este vădit nelegală.
A susținut, de asemenea, că decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost interpretată în mod greșit de către prima instanță, în condițiile în care pe data de 01 februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, respectiv OG nr. 8 din 24 februarie 2007, prin dispozițiile art. 30 din acest act normativ prevăzându-se faptul că se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Recursul este nefondat.
Criticile formulate nu se pot reține ca fiind întemeiate, atâta timp cât potrivit art. 108 al. 3 din Constituție, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta. Însă, prin art. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nu cu privire la abrogarea unor dispoziții.
Din cuprinsul OG nr. 83/2000, rezultă că s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși, așa cum rezultă din dispozițiile art. 56 - 62 ale Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Astfel, legiuitorul a dispus expres cazurile când se pot modifica sau abroga textele de lege, în cuprinsul legii de abilitate.
În aceste condiții, în mod corect instanța a reținut că fost nelegală abrogarea realizată prin OG nr.83/2000.
Pe de altă parte, prin decizia nr. 21/10.03.2008, ICCJ a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996.
În aceste condiții, este neîntemeiată și critica privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, drepturile salariale acordate fiind prevăzute de lege, astfel că instanța nu s-a substituit în atribuțiile care revin altei puteri în stat.
In același timp, nu pot fi primite susținerile recurentului Ministerul Justiției, că decizia in interesul legii, invocată, a fost interpretată în mod greșit, sporul respectiv fiind cuvenit reclamanților doar până la data de 01 februarie 2007, data intrării în vigoare a OG nr. 8 din 24 ianuarie 2007, câtă vreme considerentele deciziei arătate conturează cu claritate ideea că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% se cuvine și pentru viitor, până la data la care dreptul respectiv va fi inclus în salariu.
Ca atare,în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, se menține hotărârea instanței de fond ca fiind legală și temeinică, iar recursul se privește ca nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 2808/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, și intimații reclamanți, ȘI.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Ioana Bodri - - | JUDECĂTOR 2: Dorina Stoichin - - | Judecător, - - |
Grefier, |
26.06.2009
Red.jud.
Tehn.DM/2 ex.
Președinte:Mihaela Cotora Ioana BodriJudecători:Mihaela Cotora Ioana Bodri, Dorina Stoichin
