Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 384/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 384
Ședința publică de la 13 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT I în numele și pentru membrul de sindicat împotriva sentinței civile nr. 497 din 02 04 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI I, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI și ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentă și consilier jr. pentru intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, intimatul Iad epus la dosar prin registratura instanței, întampinare, duplicatul fiind comunicat administrativ recurentei.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat.
Părțile precizează că nu mai au cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul părților.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecarea fondului. Instanța de fond a reținut faptul că reclamanta pentru a beneficia de sporul de stabilitate de 15% din salariul de bază trebuie să aibă o vechime în învățămînt de peste 10 ani și că din carnetul de muncă al acesteia nu rezultă că aceasta are o vechime în muncă de peste 10 ani. Precizează că, așa cum s-a menționat și în cererea de recurs, durata întreruperilor nu a depășit niciodată 3 luni. Perioada în care acesta a avut contracte individuale de muncă este mai mare de 10 ani. Statutul personalului didactic nu permite ca durata contractelor de muncă pe perioadă determinată să depășească 1 an, acestea încetau de drept în maxim 12 luni de la încheiere. Aceasta a predat pe toată perioada anului școlar, toate întreruperile fiind făcute în timpul vacanțelor școlare. Ea a fot plimbată involuntar, prin metoda mișcării personalului didactic,acesta neputând fi prejudiciată în drepturile sale din cauza unor împrejurări independente de voința sa. In concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Consilier jr. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond pentru motivele arătate în întampinare. Sporul de stabilitate se acordă numai personalului didactic care a acumulat cel puțin 10 ani vechime neîntreruptă în învățămînt.
Instanța rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința 497/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului
A fost respinsă acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I, cu sediul în I,-, județul I, în numele și pentru reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean I, cu sediul în I, str. - nr.26, județul I, Școala de Arte și Meserii, județul I, Consiliul local al comunei și Primarul comunei.
A fost respinsă acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I în numele și pentru reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului I, cu sediul în I, str. - nr.26, județul I, pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului I, că aceasta este întemeiată. Astfel, între reclamantă și pârâtul Inspectoratul Școlar Județean I nu există raporturi de muncă, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 coroborate cu dispozițiile art. 7 alin. 8 din Legea nr. 84/1995, calitatea de angajator având-o unitatea de învățământ cu personalitate juridică. De asemenea, Inspectoratul Școlar Județean I nu are calitatea de ordonator de credite, având în vedere dispozițiile art. 13 din nr.OUG 32/2001 potrivit cărora finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Potrivit dispozițiilor art. 28 din Legea 54/2003, organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. 2 al aceluiași articol prevede că în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 1, organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză.
Or, în speță, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Iaf ormulat acțiunea în numele membrului său de sindicat, reclamanta -.
Din cuprinsul carnetului de muncă al reclamantei rezultă că în perioadele 15.09.1993 - 31.08.1994, 01.09.1994 - 31.08.1995, 21.09.1995 - 31.08.1996, 01.09.1996 - 31.08.1997, 15.09.1997 - 03.08.1998, 14.09.1998 - 22.08.1999, 01.09.1999 - 31.08.2000, 01.09.2000 - 31.08.2001, 01.09.2001 - 31.08.2002, 16.09.2002 - 12.08.2003, 01.09.2003 - 31.08.2004, 01.09.2004 - 31.08.2005, 01.09.2005 - 31.08.2006 aceasta a fost angajată la Școala pe postul de profesor. Începând cu data de 01.09.2006, reclamanta are încheiat cu școala pârâtă contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. 11 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta. Astfel, se reține de către instanță că pentru a beneficia de sporul de stabilitate, personalul didactic trebuie să aibă o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani. Or, în speță, instanța a reținut că din cuprinsul carnetului de muncă al reclamantei nu rezultă că aceasta are o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani, pentru a fi astfel îndreptățită să beneficieze de sporul de stabilitate.
Cât privește invocarea de către reclamantă a prevederilor art. 80 alin. 5 din Codul muncii, instanța de fond a reținut că acestea nu prezintă relevanță în cauză. Potrivit dispozițiilor art. 80 alin. 5 Codul muncii, contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, sunt considerate contracte succesive. Aceste dispoziții trebuie însă coroborate cu art. 80 alin. 4 Codul muncii. Astfel, art. 80 alin. 4 Codul muncii prevede că între aceleași părți se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată, iar alin. 5 al aceluiași articol precizează care contracte sunt considerate contracte succesive. Faptul că reclamanta a avut încheiate mai multe contracte individuale de muncă pe perioadă determinată, contracte succesive, nu conduce implicit la concluzia că aceasta ar avea vechime neîntreruptă în învățământ.
În consecință, reclamanta nu are o vechime neîntreruptă în învățământ mai mare de 10 ani, iar instanța de fond a constatat că aceasta nu este îndreptățită să beneficieze de prevederile art. 50 alin. 11 din Legea nr. 128/1997.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I, considerând-o nelegală și netemeinică.
A invocat recurenta, ca prim motiv de recurs, faptul că în mod greșit prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar al Județului I întrucât potrivit dispozițiilor art.46 din Normele Metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG 2192/2004, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, pe baza datelor transmise de inspectoratele școlare județene, analizează modul în care se respectă prevederile legii bugetului de stat și criteriile și principiile finanțării învățământului preuniversitar de stat, precum și eventualele fenomene perturbatoare care se manifestă în acest domeniu. Pe baza acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se înaintează conducerii Ministerului Educației și Cercetării, însoțite de propuneri de îmbunătățire a sistemului de finanțare și execuție bugetară în sistemul de învățământ preuniversitar de stat.
De asemenea Inspectoratul Școlar Județean I este și reprezentantul în teritoriu al Ministerului Educației și Cercetării și al școlilor aflate pe raza teritorială a județului I, deci în cauza care formează obiectul dosarului cu numărul menționat mai sus Inspectoratul Școlar Județean I este chemat în dublă calitate, adică aceea de reprezentant al ministerului și aceea de reprezentant al școlilor și liceelor. Mai mult, calculul drepturilor salariale și întocmirea statelor de plată cade exclusiv în competența I, deci nu poate fi vorba de o lipsă a calității procesuale pasive a pârâtei. Totodată, conform art.142 din Legea învățământului nr.84/1995, inspectoratele școlare sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educației și Cercetării, având printre atribuții inclusiv urmărirea modului de organizare și de funcționare a rețelei de învățământ preuniversitar, în conformitate cu politica educațională la nivel național, asigurarea aplicării legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ precum și asigurarea calității și coordonarea încadrării unităților de învățământ cu personal didactic necesar.
A mai invocat recurenta că în ceea ce o privește pe salariata -, durata întreruperilor în activitate nu a depășit niciodată 3 luni iar însumând perioadele în care aceasta a avut contract individual de muncă rezultă o vechime mai mare de 10 ani.
A mai susținut recurenta că în mod greșit tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art.80 al.5 din Codul muncii, întrucât în cauză este vorba de faptul că s-a impus încheierea unui nou contract individual de muncă pe durată determinată datorită unor motive obiective prevăzute expres de legea specială.
Intimatul Iaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Iași.
A arătat intimatul că în mod corect s-a constatat lipsa calității sale procesuale pasive, având în vedere că salariata nu are raporturi de muncă cu ci cu.
A mai arătat intimatul că sporul de stabilitate prevăzut de art.50(11) din Legea 128/1997 se acordă doar personalului didactic care acumulează cel puțin 10 ani vechime neîntreruptă în învățământ, excepțiile fiind strict și limitativ stabilite de nr.1350/2007.
În recurs nu s-au administrat probe.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele de recurs formulate și dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată că recursul este nefondat.
În mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a I, reținând că între salariata - și pârâtul nu există raporturi de muncă iar calitatea de angajator o are doar unitatea de învățământ cu personalitate juridică cu care reclamanta a avut încheiat contractul individual de muncă, respectiv Școala de Arte și Meserii din comuna, aceasta fiind partea căreia îi revine eventuala obligație de plată a drepturilor salariale solicitate.
Și pe fondul cauzei, sentința pronunțată apare ca fiind legală și temeinică.
Astfel, potrivit Legii 128/1997 personalul didactic suplinitor se angajează doar în urma concursului organizat conform metodologiilor elaborate si aprobate de iar personalul didactic necalificat se angajează doar excepțional, în lipsa personalului calificat și doar "pe o durată de cel mult un an școlar". Sporul de stabilitate prevăzut de art.50(11) din legea specială este prevăzut doar pentru personalul cu o vechime neîntreruptă mai mare de 10 ani în învățământ, legiuitorul înțelegând să-l acorde doar personalului didactic de predare, conducere, îndrumare și control precum și celui auxiliar ce nu a avut întreruperi de activitate pe parcursul acestei perioade.
Ori, așa cum corect a reținut și tribunalul, din carnetul de muncă al salariatei rezultă, pentru perioada 15.09.1993 - 01.09.2006 următoarele întreruperi de activitate: 01.09.1995 - 21.09.1995, 01.09.1997 - 15.09.1997, 03.08.1998 - 14.09.1998, 22.08.1999 - 01.09.1999 și 01.09.2002 - 16.09.2002, 13.08.2003 - 01.09.2003.
Ca atare, Curtea constată că judicios prima instanță a respins acțiunea reclamantei Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I formulată în numele și pentru - și, conform art.312(1) Cod procedură civilă, va respinge recursul și va menține sentința recurată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ - I în numele și pentru - împotriva sentinței 497/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- -
-
08.VII.2008.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Nelida Cristina