Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 4

Ședința publică de la 07 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Camelia Viziteu JUDECĂTOR 2: Niculina Țiț

- - - - JUDECĂTOR 3: Elena Pașcan

- - - - JUDECĂTOR

GREFIER -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurenta - SA - GRUP împotriva sentinței civile nr.356 din 9 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru toți intimații- avocat; lipsă fiind părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care:

Avocat pentru intimați, depune la dosar împuternicirea avocațială și dovezi pentru intimata din care rezultă că aceasta se numește în prezent - după divorț - și pentru, care a fost citat greșit.

Instanța, constată că prin apărător se acoperă viciul de procedură cu cei doi intimați. Nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat pentru intimații-, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond. Nu s-au plătit până în prezent drepturile salariale restante. Cu cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă 356/2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admisă acțiunea principală formulată de i -, -, precum și cererile conexe formulate de, -, în contradictoriu cu pârâta -" " SA - Membru GRUP, și a fost obligat pârâtul să plătească lor drepturile salariale restante constând în prime de C și de Paști, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și cheltuielile de judecată, reprezentând onorarul pentru avocat.

În cauză, domnul asistent judiciar, a formulat opinie separată în sensul respingerii acțiunii.

Pentru opinia majoritară, în considerentele hotărârii s-au reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr-, i -, -, au chemat în judecată pârâta - SA B, solicitând obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând suplimentări salariale cu ocazia Sărbătorilor de Paști și de C pe anii 2004-2007, drepturi prevăzute de contractul colectiv de muncă și neacordate, valoarea acestora urmând a fi actualizată cu indicele de inflație.

În motivarea acțiunii, i au arătat că, deși prevede acordarea de suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, acestea nu au fost acordate.

La dosar s-a depus cuantumul primelor datorate fiecărui reclamant și actualizarea acestora.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că dreptul la acțiune al lor este prescris raportat la disp. art. 283 lit. e Codul muncii. Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că acțiunea este neîntemeiată întrucât, începând cu 2003, urmare a negocierilor dintre reprezentanții societății s-a convenit ca aceste suplimentări să fie incluse în salariu. Acest fapt rezultă și din modificarea textului art. 168 ÎN ANUL 2005. Caracterul neclar al cauzelor art. 168. a făcut și obiectul negocierilor în cadrul Comisiei Paritare, or această comisie a confirmat intenția părților de includere a primelor în salariul de bază. Pe de altă parte, pârâta a arătat că acțiunea este și prematură deoarece astfel de sume se acordă după negociere și o astfel de negociere nu a existat. Ulterior, pârâta a renunțat să mai susțină această excepție.

Privitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, prin încheierea din 28.03.2008 și pe considerentele arătate în această încheiere, instanța a respins excepția prescripției.

La termenul din 15.02.2008 la dosarul - au fost conexate în condițiile art- privindu-i pe i, -, și dosarul nr- privindu-i pe i, care solicită drepturi salariale de aceeași natură.

În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că, potrivit art. 168 alin. 1 /2003, s-a convenit ca salariații - SA să beneficieze cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu.

Alineatul 2 stabilit că pentru anul 2003, în aplicarea art. 168. și a art. 10, aceste prime solicitate în cauza de față au fost incluse în salariul fiecărui angajat, astfel încât i le-au primit în aceeași modalitate.

A arătat pârâta că includerea primelor în salariu s-a făcut nu numai în 2003 ci și în anii următori, aceasta fiind convenția și interpretarea dată de alin. 2 al art. 168 de părțile semnatare, potrivit Deciziei obligatorii a Comisiei Paritare -, dată în aplicarea art. 9 .

Raportat la apărărilor pârâtei, i au contestat includerea primelor în salariu, arătând că salariile au fost doar indexate de la an la an.

În verificarea susținerilor pârâtei, instanța a pus în discuție necesitatea efectuării unei expertize contabile care să stabilească de la an la an, atât indexarea salariilor, cât și, distinct, includerea primelor în salarii iar proba a fost pusă în sarcina pârâtei angajatoare, în condițiile art. 287 Codul muncii.

Pârâta, prin apărător, a arătat expres că nu înțelege să avanseze cheltuielile necesare acestei probe, astfel încât instanța a fost în imposibilitate de a verifica apărările sale.

În consecință, raportat la apărările formulate și având în vedere că pârâta nu a făcut dovada plății drepturilor solicitate, instanța urmează a admite acțiunea și a obliga pârâta la plata drepturilor salariale în valoare actualizată la data plății efective.

Privitor la cuantumul primelor art. 168 vorbește de " un salariu de bază". Pârâta a susținut că salariu de bază, reprezintă, practic, un salariu de bază mediu, conform adresei nr. 2919/2007. Susținerile pârâtei nu pot fi primite deoarece adresa nr. 2919/2007 a stabilit și comunicat în 2007, salariul de bază mediul retroactiv, pe anii 2003-2007, în mod contradictoriu, cu adresele comunicate an de an, respectiv adresa nr. 313/2005, nr. 713/2006, nr.1666/2003.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs intimata, care a criticat pentru nelegalitate hotărârea recurată, invocând în esență următoarele:

- nelegal, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la natura drepturilor salariale solicitate de intimați.

Astfel, conform dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, salariații beneficiază, cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C, de drepturi salariale suplimentare, în cuantum egal cu salariul mediu pe societate.

Drepturile pretinse de intimați nu au natura unor drepturi salariale, având caracterul unor drepturi cu caracter periodic, menționate ca atare în; pe cale de consecință, termenul de prescripție, în cauză, era cel de 6 luni, conform dispozițiilor art.283 alin.1 lit. "e" din Codul muncii, și nu de 3 ani, cum a reținut prima instanță.

- pe fondul cauzei, hotărârea, de asemenea, este nelegală, întrucât drepturile pretinse au fost incluse în salariul de bază al fiecăruia dintre intimați, conform clauzelor pe anii 2003, 2004; o astfel de clauză a fost inserată și în versiunea republicată a din anul 2005, aceasta stipulând că, în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat; a mai arătat recurenta că, instanța de fond nu a reținut corect voința părților semnatare, voință ce a fost consemnată, de altfel, și în adresele Comisiei Paritare nr.5140/31.08.2007 și nr.3793/18.06.2007, precum și în actul adițional la. înregistrat cu nr.1090/22.02.2008, în care se statuează că începând cu anul 2003 primele de Paști și C au devenit parte a salariului intimaților.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de natura dreptului pretins, se apreciază că acest motiv este nefondat.

Astfel, prin însuși art.168 din se stipulează faptul că salariații vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.

Din interpretarea textului art.168 din astfel cum a fost redactat, rezultă că dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.

În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 alin.1 Codul muncii și nu cel de 6 luni prevăzut la art.283 alin.1 lit. "e" al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea

În ceea ce privește fondul recursului, se va reține:

Din analiza contractelor colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioadele 2004-2007, contracte depuse în xerocopie la dosarul instanței de fond, rezultă că art.168 alin.1 are aceeași formulare în toate contractele, în sensul că intimații, salariați ai SNP vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Pași și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP; cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, criteriilor, condițiilor și beneficiarilor.

2 al art.168 din contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 stipulează faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de; ulterior, în contractele pentru anii 2005-2007 precizând, faptul că în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 al articolului au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Ori, maniera de redactare a art.168 alin.2, în contractele colective de muncă, succesive și interpretarea teleologică a textului, relevă faptul că drepturile stipulate la alin.1 al articolului, au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2004-2007, pentru care, în, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.

Totodată, se constată că, salariul mediu de bază prevăzut în art.168 alin.1 al contractelor colective de muncă, este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neproducând nicio dovadă neechivocă, în acest sens.

În ce privește adresele nr.5140/31.08.2007 și 3793/18.06.2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat la 1090/22.02.2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea alin.1 și 2 al art.168 din, nu prezintă relevanță în speță, întrucât adresa nr.3793/18.06.2007 (fila 21 dosar fond) nu menționează calitatea persoanei semnatare, mandatul acesteia, calitatea de reprezentant la, iar ambele adrese nu au fost urmate de o decizie a conducerii societății care să stipuleze în mod explicit includerea în salariul de bază a dreptului solicitat de intimați; pe de altă parte, actul adițional la. încheiat la 21.02.2008, invocat de recurentă, este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004-2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile obiect al prezentului litigiu.

În raport de cele anterior arătate, se reține că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a textului art.166 alin.1 coroborat cu art.238 alin.1 lit. "e" din Codul muncii, art.168 alin.1 și 2 din.

Privitor la critica privind caracterul impozabil al sumelor acordate, curtea apreciază că acest aspect, poate fi lămurit în cadrul executării hotărârii recurate.

Față de cele ce preced în baza art. 312 Cod pr.civilă, curtea va respinge recursul ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurenta - SA - GRUP împotriva sentinței civile nr.356 din 9 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu i, -, -,.

Obligă recurenta să plătească intimaților 1500 lei cheltuieli de judecată efectuate în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 7 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

ptr.

plecată în

președinte instanță

red. /

red.CV

tehnored.BC/ 2 ex/ 29.01.2009

Președinte:Camelia Viziteu
Judecători:Camelia Viziteu, Niculina Țiț, Elena Pașcan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4/2009. Curtea de Apel Bacau