Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5184/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5184
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Sorina Petria
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 287/27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât Spitalul Clinic de C, precum și cu chemații în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D și Autoritatea de Sănătate Publică D, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-reclamantă avocat ales G, cu împuternicire la dosar, și pentru intimatul-pârât - consilier juridic -, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru cunoaștere întâmpinare.
Reprezentanta convențională a unității pârâte depune la dosar adresa nr. XI/C/66020/12.12.2008, iar apărătorul recurentei-reclamante - practică judiciară.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Avocat G pentru recurenta-reclamantă, în baza art. 312 Cod proc. civ. solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul acordării diferențelor de spor pentru perioada martie 2005 - februarie 2008. Susține că hotărârea tribunalului este nelegală, în speță fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc. civ. precum și art. 304 ind. 1 Cod proc. civ. în mod greșit reținându-se că a sa clientă - asistent medical în cadrul unității pârâte în compartimentul terapie intensivă - nu intră în contact permanent cu bolnavii psihici, astfel că nu se impune acordarea sporului mediu de 75% pentru condiții deosebit de periculoase specific secției de psihiatrie. cheltuieli de judecată.
Consilier juridic - pentru intimatul-pârât solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate drept temeinică și legală, întrucât reclamanta nu intră în contact permanent cu bolnavul psihic, neîntrunind cumulativ condițiile acordării sporului solicitat, în speță aplicabil fiind Ordinul 721/2005. În cazul admiterii recursului, solicită să se lase la latitudinea angajatorului stabilirea cuantumului sporului.
În replică, apărătorul recurentei-reclamante arată că unitatea pârâtă a avut o atitudine inconsecventă, acordând sporul în alte unități spitalicești și în cuantum de 35-45%.
Reprezentanta convențională a intimatului-pârât arată că într-adevăr pentru o perioadă de 2-3 luni s-a acordat sporul așa cum susține avocatul recurentei-reclamante, însă acele sume au fost ulterior reținute.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanta a chemat in judecată pârâtul Spitalul Clinic de C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sporului de la 75% la 100% din salariul de bază prevăzut pentru condiții periculoase de muncă începând cu data de 01 01 2005 la zi, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare, reclamanta a arătat că este angajată în funcția de asistent medical în cadrul spitalului pârât,unitate a cărei structură a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Sănătății nr 574/01 08 2002, iar prin Ordinul Comun nr - anexa 1 s-a introdus un nou capitol " A l" prin care s-a stabilit că " pentru personalul de specialitate medico - sanitar și auxiliar sanitar, din secții și compartimente cu paturi de psihiatrie, se va acorda un spor de 75% din salariul de bază".
Conform art 13 al I din Lg 125/2005,acest spor a fost stabilit in cuantum de 50-100% din salariul de bază.
A menționat că își exercită atribuțiile în cadrul Compartimentului de Terapie al Spitalului de Psihiatrie și trebuie să beneficieze de acest spor pentru condiții deosebit de periculoase, arătând că prin Dispoziția nr. 105/2002 a conducerii Spitalului Clinic de a fost specificat faptul că: "cu aceeași dată Compartimentul de Terapie va avea repartizat 15 paturi".
A precizat, totodată, că acest compartiment este o structură organizatorică la dispoziția tuturor clinicilor de psihiatrie adulți, neuropsihiatrie, neurologie și toxicodependență.
Reclamanta a mai arătat că s-au făcut demersuri pentru acordarea acestui spor, însă conducerea unității spitalicești a refuzat tacit acordarea sporurilor.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 287 din 27 ianuarie 2009, respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât, ca rămasă fără obiect.
A respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de
respins cererea de chemare în garanție formulată de pârât în contradictoriu cu chemații în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D și Autoritatea de Sănătate Publică
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta este salariata pârâtului Spitalul Clinic de C, în calitate de asistent medical în cadrul Compartimentului de Terapie.
Potrivit Legii 125/2005, a HG 281/1993, modificată și completată prin HG 1471/2004, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin ordinul comun nr. -, la Anexa nr. 1, introdus un nou capitol definit "A I" prin care s-a stabilit că "pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar, din secții și compartimente cu paturi de psihiatrie, se va acorda un spor de 75 % din salariul de bază".
Conform art. 13 alin.1 din Legea 125/2005, acest spor a fost stabilit în cuantum de 50 - 100 % din salariul de bază.
Excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de Autoritatea de Sănătate Publică D, cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Spitalul Clinic de C, a fost admisă cu motivarea că în calitate de ordonator de credite secundar, asigură finanțarea spitalelor din Ministerul Sănătății numai pentru programele naționale de sănătate și aparatură de înaltă performanță, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1042/2003 privind Regulamentul de Organizare și Funcționare a direcțiilor de sănătate publică județene modificat de Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 880/2006, Legea 100/1998 privind asistența de sănătate publică, art. 35 - 37 din Legea Spitalelor nr. 270/2003 modificată de art. 188 - 190 din Legea 95/2006 - privind reforma în domeniul sanitar, Ordinul nr. 13 din 10 ianuarie 2007 pentru aprobarea Normelor - cadru privind conținutul, forma de prezentare și structura programelor de sănătate.
Între Autoritatea de Sănătate Publică D și reclamantă nu există raporturi juridice de muncă, astfel că aceasta nu are atribuții privind stabilirea și plata sporurilor și nici pentru asigurarea fondurilor pentru cheltuieli salariale.
De asemenea, instanța admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru Casa de Asigurări de Sănătate D, deoarece atribuția de acordare a sporului solicitat de angajați, revine în exclusivitate spitalului care are raporturi de muncă cu aceștia.
Acest fapt a fost stabilit și prin decizia nr. 41/22.09.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în litigiile dintre personalul medical și unitățile sanitare, având ca obiect plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale, casele de asigurări sociale de sănătate nu au calitate procesuală pasivă.
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât prin întâmpinare instanța constatat că a rămas fără obiect ca urmare a faptului că reclamanta a precizat acțiunea, arătând că perioada pentru care solicită acordarea sporului începe cu martie 2005 și față de data introducerii acțiunii se constată că au fost respectate disp.art.283 alin1 lit.c din C muncii.
Pe fondul cererii precizate de reclamantă, instanța a constatat următoarele:
Perioada pentru care se solicită sporul pentru condiții periculoase este martie 2005 - aprilie 2008.
Sporul pentru activitate desfășurată în condiții deosebit de periculoase a fost reglementat în timp prin mai multe acte normative, după cum se va arăta în cele ce urmează:
Astfel, HG 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare, modificată și completată prin HG 561/2000, prevedea că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la propunerea ministerelor, celorlalte instituții naționale și locale ale administrației publice interesate, după consultarea sindicatelor.
Prin OUG nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări prin Legea 125/2005, intrată în vigoare la 01.01.2005, a fost prevăzut la art. 13 alin. 1 lit. c un spor de până la 25 % din salariul de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din compartimentele de terapie intensivă.
Aceleași dispoziții sunt prevăzute și în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, aplicabil în perioada supusă judecății.
Art.13 alin 3 din OUG 115/2004 a prevăzut că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor prevăzute la alin. 1, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin Ordin al Ministrului Sănătății, cu consultarea sindicatelor sanitare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.
Așadar, acordarea sporului se face în condițiile stabilite prin Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului Sănătății, cu consultarea sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, în concret Ordinul nr. 721/07.07.2005.
Potrivit Anexei 3 lit A pct 3 din Ordinul nr. 721/07.07.2005 beneficiază de spor de până la 25% din salariul de bază personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar din compartimentele de terapie intensivă.
Potrivit Anexei nr.2 lit.B pct 2 din Ordinul nr. 721/07.07.2005 beneficiază de spor de 50%-75% personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din laboratoarele și compartimentele paraclinice și din structurile de primire a urgențelor din spitalele de psihiatrie.
Spitalul pârât este o unitate sanitară având în structura sa organizatorică secții cu profiluri diferite (secții de neurologie, secții de psihiatrie),din structura spitalului făcând parte și compartimentul TI cu un număr de 15 paturi, astfel cum rezultă din Anexa la Ordinul nr.574/2002 al Ministrului Sănătății.
În aceste condiții, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.9 din regulamentul sus menționat în conformitate cu care "În unitățile care au în structură secții sau compartimente de diferite profiluri se acordă spor numai personalului care lucrează permanent în secțiile sau compartimentele prevăzute în anexele la prezentul regulament (TBC, boli infecțioase, psihiatrie, neuropsihiatrie infantilă, sanatorii preventorii, etc.)".
Având în vedere locul de muncă al reclamantei - Compartimentul de Terapie instanța a apreciat că reclamantei i se cuvenea acordarea sporului de 25% prevăzut de Anexa 3 lit A pct 3 din Ordinul nr. 721/07.07.2005 și nu cel prevăzut în Anexa nr.2 lit.B pct 2.
Legiuitorul a înțeles să instituie prin norme speciale care nu pot fi aplicate prin extensie sau analogie sporuri diferite pentru fiecare loc de muncă în parte ( compartiment, secție) având în vedere specificul muncii, condițiile concrete în care își desfășoară activitatea personalul angajat, gradul de risc pe care îl presupune fiecare loc de muncă.
De asemenea legiuitorul a stabilit printr-o dispoziție expresă că fiecare spor în parte se acordă personalului care lucrează permanent în secțiile sau compartimentele prevăzute în anexele regulamentului (TBC, boli infecțioase, psihiatrie, neuropsihiatrie infantilă, sanatorii preventorii, etc.), neputând fi cumulate sporurile.
Cum reclamanta lucrează permanent în compartimentul de terapie intensivă, iar nu în secția de psihiatrie,instanța apreciat că aceasta nu este îndreptățită să primească sporul specific secției de psihiatrie prevăzut de Anexa nr.2 lit.B pct 2 din Ordinul nr. 721/07.07.2005 indiferent că spitalul în ansamblul său este spital de psihiatrie.
Nu are nicio relevanță faptul că la compartimentul de terapie intensivă sunt repartizate 15 paturi, acesta nefiind un criteriu prevăzut de legiuitor pentru stabilirea sporurilor, iar instanța nu poate proceda la a adăuga la lege.
De asemenea, nu are relevanță susținerea reclamantei că intră totuși în contact cu bolnavii psihici. Contactul cu persoana bolnavă psihic tratată în acest compartiment, prezintă grad de periculozitate, însă legiuitorul apreciat că sporul se impune a se acorda numai personalului sanitar care are un contact prelungit cu bolnavul, complexitatea normelor medicale presupunând un risc mai mare.
Este neîntemeiată și susținerea reclamantei că din mai 2008 pârâtul ar fi recunoscut dreptul solicitat și ar fi acordat sporul de 75% specific secțiilor de psihiatrie. De fapt de la această dată pârâta a acordat personalului de la terapie intensivă sporul prevăzut de anexa II lit. A indice 1 pct 4 din Ordinul 721/2005, așa cum a fost modificat prin Ordonanța 17/2008(A^1. Spor mediu de 75% din salariul de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din secții și compartimente cu paturi de și de terapie intensivă) spor care are același cuantum cu cel solicitat de reclamantă, cel prevăzut de Anexa II, lit.B, pct.2 pentru secțiile de psihiatrie.
Față de considerentele expuse, s-a constatat că acordarea sporului de 75% din salariul de bază pentru condiții periculoase nu este prevăzut pentru personalul sanitar care tratează bolnavii psihici în Compartimentul de Terapie, motiv pentru care a fost respinsă cererea ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea de restituire a sumei de 81 lei,instanța a apreciat-o ca fiind neîntemeiată,deoarece din acte a rezultat că în anumite perioade angajatorul i-a acordat greșit reclamantei sporul pentru condiții periculoase în procent mai mare decât cel legal ( în perioada martie - mai 2005 i-a acordat 40% în loc de 25%), astfel că, ulterior în mod corect a procedat la recuperarea sumei respective, în cauză nefiind probată reținerea ilegală a acestei sume.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, se arată că sentința nu cuprinde motivele pe care se sprijină, iar în ce privește capetele de cerere subsecvente cuprinde motive contradictorii, fapt ce conduce la nemotivarea completă a hotărârii în sensul celor prevăzute de art. 304 pct. 7 din Codul d e procedură civilă.
considerentele sentinței recurate, recurentul susține că acestea sunt contradictorii și se bazează pe reținerea greșită a stării de fapt.
Eroarea instanței de fond este, in opinia recurentului, aceea că nu a avut în vedere faptul că bolnavii internați în oricare dintre secțiile spitalului ajung în anumite stări (chiar terminale), la terapie intensivă.
Mai susține recurentul că instanța de fond a reținut greșit faptul că legiuitorul nu a prevăzut ca un criteriu pentru acordarea sporului repartizarea de paturi pentru psihiatrie. În acest sens, recurentul invocă dispozițiile Regulamentului Comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii nr-.
Mai susține recurentul că la nivelul Spitalului s-a creat o situație de tratament injust între salariați și că, pentru anumite perioade sporul a fost acordat în cuantum de 40% sau de 35 %.
Într-o altă critică, recurentul susține că sentința a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Susținerea recurentului este aceea că dispozițiile art. 13 lit. c din OUG nr. 115/2004 se aplică secțiilor și compartimentelor de din rețeaua sanitară comună, iar art. 13 lit. e se aplică în situația sa.
În acest sens, invocă dispozițiile Regulamentului Comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii nr- și ale Ordinului nr. 721/2005al Ministerului Sănătății, anexa nr. 2 pct. 8 lit. B1.
Recurentul mai susține că instanța de fond a apreciat greșit materialul probator, nu a avut rol activ și a ignorat probe relevante.
Susține în acest sens că instanța a reținut greșit că fiecărei secții și compartiment din
Spitalul de din C i se aplică un regim diferita de acordare a sporurilor, susținerea recurentului fiind aceea că acordare sporurilor ține de domeniul respectiv, iar spitalul pârât a fost definit prin Ordin al Ministerului Sănătății ca spital de psihiatrie.
Recurentul mai susține că instanța de fond a încălcat obligația legală de a pune în discuția părților împrejurările de fapt și de drept menționate de părți, astfel că nu a fost clarificat aspectul ilogic în care la nivelul unității pârâte este favorizat personalul, care nu are nicio legătură cu bolnavul.
În consecință, recurentul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii precizate, respectiv obligarea pârâtului la plata diferenței de spor de până la 75% pentru perioada martie 2005-februarie 2008.
Direcția de Sănătate Publică a formulat întâmpinare, invocând lipsa calității procesuale pasive și arătând că, în calitate de ordonator secundar de credite asigură finanțarea doar pentru programele naționale de sănătate și aparatura de înaltă performanță.
Precizează că nu are nici un raport juridic cu salariații spitalului pârât.
Solicită respingerea cererii de chemare în garanție.
Pârâtul Spitalul Clinic de a formulat întâmpinare. A susținut că sentința este motivată în fapt și în drept, că legea nu face distincție între rețeaua sanitară obișnuită și spitalele de psihiatrie.
Susține că personalul din Compartimentul TI se încadrează la anexa 3 lit. A, având în vedere și depozițiile din art. 9 al Ordinului nr. 721/2005 și solicită respingerea recursului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
În speța recurentul reclamant a pus în discuție o chestiune de aplicare a legii, susținând că pârâtul a aplicat greșit dispozițiile legale privind salarizarea.
În esență, recurentul - reclamant susține că în perioada martie 2005 - februarie 2008 i se cuvenea acordarea unui spor de 75% pentru pentru condiții deosebit de periculoase reglementat de dispozițiile art. 13 lit. e din OUG nr. 115/2004, iar pârâtul i-a acordat greșit un spor de 25% pentru condiții deosebite, spor prevăzut la art. 13 alin. 1 lit. c din OUG nr. 114/2005.
Aceasta este problema de drept supusă analizei instanței de judecată, dacă salariaților care își desfășoară activitatea la compartimentul din cadul Spitalului Clinic de le sunt aplicabile dispozițiile art. 13 lit. c sau art. 13 lit. e din OUG nr. 114/2005.
În drept, dispozițiile legale aplicabile sunt următoarele:
OUG nr. 115/2004:
Art. 13 - (1) În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
c) pentru activitățile care se desfășoară în serviciile de ambulanță, structurile de primire a urgențelor - și -, secțiile și compartimentele de, și de Terapie și care solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții deosebite, un spor de până la 25% din salariul de bază;
.
e) pentru condiții deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologică, TBC, dializă, personalul blocului operator, psihiatrie, medicină legală, epidemii deosebit de grave și altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătății, cuantumul sporului este de 50 - 100% din salariul de bază;
Textele sus enunțate au rămas în vigoare în forma sus enunțată până la intrarea în vigoare a OG nr. 17 / 2008 în vigoare din 04.02.2008, dată de la care legiuitorul a înțeles să modifice redactarea și să acorde sporul prevăzut de art. 134 alin. 1 lit. e și personalului din secții și compartimente de și de terapie intensivă.
Această categorie de personal nu se mai regăsește enumerată la art 13 lit. c la care anterior fusese încadrat în categoria locurilor de muncă cu încordare psihică foarte ridicată, ci la lit. e, care are după data de 04.02.2008 următoarea redactare:
e) pentru condiții deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologică, TBC, dializă, personalul încadrat în blocul operator, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular și neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistență medicală de urgență și transport sanitar acordată prin serviciile de ambulanță și structurile de primire a urgențelor - - SMURD, și -, secții și compartimente de și de terapie intensivă, secții și compartimente de îngrijiri paliative, epidemii deosebit de grave și altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătății Publice, cuantumul sporului este de 50 - 100% din salariul de bază. Nivelul sporului se stabilește de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli.
Se constată că abia de la data de 04. 02. 2008, legiuitorul a înțeles să acorde personalului de la secțiile sau compartimentelen de și terapie intensivă sporul pentru condiții deosebit de periculoase solicitat de reclamant pentru perioada anterioară acestei date.
Potrivit art. 13 alin. 3 din OG nr. 114/2005 "locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor prevăzute la alin. (1), precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară. Pentru sporurile prevăzute al alin. (1) lit. e) este necesar și avizul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și al Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 13, în temeiul dispozițiilor art. 1]3 alin. 3, fost emis ORDINUL NR. 721/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 125/2005. În regulament sunt stabilite distinct, în conformitate cu dispozițiile legale, categoriile de personal care beneficiază de sporurile prevăzute la art. 13.
Sporul prevăzut la art. 13 lit. e (cel solicitat de reclamant) este prevăzut la anexa nr. 2 unde sunt enumerate ocurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, textul invocat de reclamant având următoarea redactare:
Spor de 50 - 75% din salariul de bază:
1. personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din secțiile și compartimentele cu paturi din specialitățile psihiatrie și neuropsihiatrie infantilă.
Textul se referă la încadrarea în condiții deosebit de periculoase a personalului care își desfășoară activitatea în două specialități: psihiatrie și neuropsihiatrie infantilă. Enumerarea este exhaustivă, se referă strict la cele două specialități, astfel că aplicarea textului nu poate fi extinsă și altor specialități decât cele enumerate expres.
Personalul încadrat la compartimentele, beneficiind conform dispozițiilor din OUG nr. 115/2004 de sporul prevăzut la art. 13 lit. c, este enumerat în dispozițiile Regulamentului la Anexa nr. 3, care precizează ocurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau a cărui activitate se desfășoară în condiții deosebite, astfel:
Spor de până la 25% din salariul de bază:
2. personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din secțiile și compartimentele cu paturi de;
3. personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din compartimentele de terapie intensivă
Aceasta redactare rămâne in vigoare până la ORDINUL nr. 1.068 din 28 mai 2008, când textul este eliminat de la Anexa 3 și trecut la Anexa 2), deoarece dispozițiile legale au fost modificate OG nr.17/2008.
Astfel, a fost introdusă în Regulament la Anexa nr. 2 lit. A ind. 1, fiind reglementat un spor mediu de 75 % din salariul de bază la pct. 4 pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din secții și compartimente cu paturi de și de terapie intensivă. Încadrarea în această categorie de sporuri se realizează prin trecerea acestei categorii de personal de la anexa 3 la anexa 21abia în anul 2008, iar de la data de 01.02.2008 acest spor s-a acordat reclamantului ( Dispoziția nr. 85/2008 prin care a fost acordat personalului de la spor de 75% incepând cu 01.05.2008 si Dispoziția nr. 158/2008 prin care se acorda diferențele pentru perioada februarie aprilie 2008 ).
În perioada dedusă judecății, legiuitorul a reglementat clar categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor, secțiile și compartimentele de și terapie intensivă primind o reglementare distinctă, respectiv art. 13 lit. c din OUG nr. 115/2004, sporul fiind de 25%. Este nefondată interpretarea recurentului reclamant în sensul că textul art. 13 alin. 1 lit. c din OUG nr. 115/2004 se aplică numai rețelei sanitare comune, nu și compartimentelor sau secțiilor de din spitalele de psihiatrie.
Pe de o parte, interpretarea propusă de recurent adaugă la lege, introducând o distincție care nu se regăsește în redactarea textelor, iar acolo unde legea nu distinge, nici interpretului normei juridice nu îi este permis să distingă.
Pe de altă parte, este evident că soluția legiuitorului a fost aceea de a acorda sporul în funcție de specialitatea în care este încadrat personalul, fără a avea în vedere aspecte legate de tipul de afecțiune al pacienților. Criteriul de încadrare într-o categorie sau alta de sporuri este specialitatea personalului sanitar, criteriu care se menține si după februarie 2008.
Acolo unde legiuitorul a înțeles să acorde un spor în funcție de tipul spitalului, a reglementat expres acest lucru, astfel cum a făcut-o pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar dinlaboratoareleșicompartimentele paracliniceșidin structurile de primire a urgențelordin spitalele de psihiatrie (anexa nr. 2 lit. B 2).
Aceeași interpretare a făcut-o și instanța de fond, analizând dispozițiile legale aplicabile situației reclamantului în perioada pentru care reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată, precizată pe parcursul judecății în primă instanță. Criticile recurentului legate de nemotivarea sau insuficientă motivare sunt nefondate. instanța motivându-și detaliat soluția.
Recurentul este în eroare atunci când invocă în susținerea cererii sale Ordinul Comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii nr-. Instanța de fond a pornit analiza de la stabilirea cadrului juridic, a normelor legale incidente în cauză în perioada analizată. Astfel, instanța de fond a precizat corect că dispozițiile invocate de reclamantă nu-și găsesc însă aplicabilitatea în cauză deoarece 281/1993, 1471/2004, Circulara Ministerului Sănătății nr. 50422/03.-11.2004, care au introdus noi capitole la vechiul Regulament nr- - Anexa 1 au fost în vigoare de la data de 01.01.2005 până la apariția OUG 115/02.12.2004, ordonanță aprobată prin Legea nr. 125/2005, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice în sectorul sanitar.
Este nefondată și susținerea recurentului în sensul că instanța de fond nu a motivat de ce este aplicabilă dispoziția art. 13 lit. b și nu art. 13 lit. Nici nu a fost pusă în discuție aplicarea art. 13 lit. b din OUG nr. 115/2004, iar instanța de fond a analizat detaliat aplicarea art. 13 lit. c și a prezentata motivele pentru care nu se aplică art. 13 lit. De asemenea instanța a expus motivele pentru care a considerat neîntemeiat cel de al doilea capăt de cerere. În cauză, angajatorul nu a contestat faptul că în anumite perioade din anul 2005 acordat din eroare un spor mai mare decât cel legal, probele solicitate de reclamant legate de înscrisurile prin care s-a dispus acordarea sporului pentru anul 2005 fiind astfel inutile cauzei.
Este nefondată și critica recurentului legată de situația celorlalte categorii de personal și de obligația instanței de a pune în dezbaterea părților această situație, în condițiile în care instanța a fost învestită cu soluționarea unei cereri privind plata unor drepturi salariale și a analizat raportului juridic prin prisma obligațiilor legale ale angajatorului față de salariatul reclamant, nu modul în care a aplicat sau interpretat alte dispoziții legale sau modul în care a înțeles să își execute obligațiile față de alți salariați.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 287/27.01.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât Spitalul Clinic de C, precum și cu chemații în garanție Casa de Asigurări de Sănătate D și Autoritatea de Sănătate Publică D, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
2 ex/05.11.2009
fond:
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Sorina Petria
