Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 523/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZA PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 523/R-CM
Ședința publică din 16 Iulie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 3: Florinița
Judecător: -
Grefier:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN V, cu sediul în Rm.V,-, județul V, MINISTERUL EDUCAȚIEI,CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B, sector 1, str.G-ral, nr.28-30 și chemații în garanție DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, cu sediul în Rm.V, str.G-ral, nr.17, județul V, CONSILIUL JUDEȚEAN, cu sediul în Rm.V, str.G-ral, nr.1, județul V și PRIMARUL MUNICIPIULUI RM.V, cu sediul în Rm.V, str.G-ral, nr.14, județul V, împotriva sentinței civile nr.245 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru recurenții-chemați în garanție Consiliul Județean V, Primarul Municipiului Râmnicu V, în baza delegației depuse la dosar, lipsă fiind recurenții-pârâți Inspectoratul Școlar Județean V și Ministerul Educației,Cercetării Și T, recurenta-chemată în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice V, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar V, pentru, -, și R, intimații-chemați în garanție Grădinița cu Program Prelungit nr.1 H, Grădinița cu Program Prelungit nr.1 Rm.V, Grădinița cu Program Prelungit nr.3 Rm.V, Grupul Școlar " " H, Grupul Școlar Economic "J ", Primarul Comunei C, Primarul Comunei Golești, Primarul Comunei, Primarul Orașului, Primarul Orașului H, Școala cu clasele I-VIII -C, Școala cu clasele I-VIII Popești-Golești și Școala cu clasele I-VIII.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenții-chemați în garanție Consiliul Județean V, Primarul Municipiului Râmnicu V, precizează că nu are de formulat cereri prealabile în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenții-chemați în garanție Consiliul Județean V și Primarul Municipiului Râmnicu V, susține recursurile așa cum a fost formulate în scris, solicitând desființarea hotărârii de fond, ca fiind nelegală, pentru motivele prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește celelalte recursuri declarate de pârâții Inspectoratul Școlar Județean V, Ministerul Educației,Cercetării Și T, și chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice V, precizează că lasă soluționarea lor la aprecierea instanței de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 18 octombrie 2007, sub nr-, pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar V, în numele și pentru salariații - cadre didactice învățători, institutori, educatori, nominalizați în tabelul de la 3-4 dosar, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean V și Ministerul Educației și Cercetării, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să asigure reclamanților, titulari ai dreptului material la acțiune, reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului și de asemenea, să fie obligați pârâții la plata drepturilor salariale neacordate, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus de câte două ore săptămânal față de norma didactică, începând cu data îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, dată circumscrisă perioadei octombrie 2001 la zi, sume actualizate în funcție de rata inflației începând cu data scadenței și până la data plății efective și integrale.
În motivare, reclamantul arată că titularii dreptului material la acțiune nominalizați în tabelul anexat cererii sunt cadre didactice: învățători, educatori și institutori, cu o vechime în învățământ de minim 25 ani și gradul didactic I, contractul individual de muncă al acestora fiind încheiat cu Inspectoratul Școlar Județean V și locul de muncă la unitățile școlare indicate în tabel și au prestat în plus câte două ore săptămânal față de norma didactică începând cu octombrie 2001 și până în prezent fără a beneficia de reducerea normei didactice și nici de plata drepturilor salariale reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus de câte două ore săptămânal față de norma didactică, deși dispozițiile art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 le sunt deopotrivă, aplicabile ca și în cazul profesorilor.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, prin întâmpinare, a ridicat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivată de neexistența unei identități între persoana acestui pârât și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății sau față de care se poate realiza interesul respectiv, nefiind angajatorul reclamanților.
S-a solicitat admiterea acestei excepții și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Vaf ormulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție.
Prin întâmpinare, acest pârât a ridicat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în ce privește capătul doi din cerere privind plata drepturilor salariale neacordate deoarece, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 fiind în acest sens.
Pe fondul cauzei, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Vas olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât aceștia nu au solicitat conducerii unității de învățământ la care funcționează reducerea normei didactice în condițiile stabilite de lege.
La filele 68-69 dosar același pârât a formulat cerere de chemare în garanție a Direcției Generale a Finanțelor Publice V, a Consiliului Județean V, a localităților, Golești, Râmnicu V, C și H, precum și a următoarelor unități de învățământ la care își desfășoară activitatea reclamanții - titulari ai dreptului material la acțiune: Grupul Școlar Economic "", Școala cu clasele I-VIII Popești-Golești, Școala cu clasele I-VIII, Grădinița cu Program Prelungit nr.1 Râmnicu V, Grădinița cu Program Prelungit nr.3 Râmnicu V, Școala cu clasele I-VIII - C, Grupul Școlar " " H și Grădinița cu Program Prelungit nr.1
În motivarea cererii de chemare în garanție, acest pârât arată că, începând cu anul 2001, conform dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea și prin urmare, reclamanții titulari ai dreptului material la acțiune trebuiau să cheme în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice V, Consiliul Județean V, unitățile de învățământ la care își desfășoară activitatea, cât și primarii localităților în care își desfășoară activitatea aceștia, dispozițiile Legii nr.486/2006 fiind în acest sens.
Chematul în garanție Consiliul Județean Vaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece reclamanții - titulari ai dreptului material la acțiune, după intrarea în vigoare a Legii nr.128/1997, nu au solicitat nici conducerii unităților de învățământ și nici conducerii Inspectoratului Școlar Județean reducerea normei didactice și plata drepturilor salariale aferente orelor pretinse a fi efectuate peste norma didactică.
Mai arată același chemat în garanție că legea dispune numai cu privire la reducerea normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului, nu și cu privire la plata suplimentară a orelor efectuate peste norma didactică.
Primarul comunei Caf ormulat întâmpinare, prin care a ridicat excepția lipsei calității sale procesuale pasive deoarece, nu are calitatea de angajator al personalului didactic, această calitate având-o Inspectoratul Școlar Județean
Și chemata în garanție, Direcția Generală a Finanțelor Publice Vaf ormulat întâmpinare, prin care a ridicat excepția lipsei calității sale procesuale pasive deoarece, această persoană juridică nu are calitatea de ordonator principal de credite pentru angajații Ministerului Educației, Cercetării și T, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, nefiind în culpă procesuală pentru a putea cădea în pretenții.
Prin sentința civilă nr.245 din 17 martie 2008, Tribunalul Vâlceaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Inspectoratul Școlar Județean
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice și a Primarului Comunei C, ridicată de aceștia, în calitate de chemați în garanție.
A admis în parte acțiunea principală formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar V și a obligat pe pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V și chemații în garanție Consiliul Județean V, Primarul Orașului și Grupul Școlar Economic " " să plătească următorilor reclamanți titulari ai dreptului material la acțiune: R, și contravaloarea muncii prestate de câte două ore săptămânal peste norma didactică, actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu data de 01 octombrie 2001 la zi (cu respectarea datei îndeplinirii cumulative a celor două condiții: 25 ani vechime în învățământ și gradul didactic I).
A obligat pe pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V și chemații în garanție Consiliul Județean V, Primarul Comunei Golești, Școala cu Clasele I-VIII Popești - Golești să plătească reclamantei - titulară a dreptului material la acțiune - contravaloarea muncii prestate de câte două ore săptămânal peste norma didactică, actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu data de 1 octombrie 2001 la zi (cu respectarea datei îndeplinirii cumulative a celor două condiții: 25 ani vechime în învățământ și gradul didactic I).
A obligat pe pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V și chemații în garanție Consiliul Județean V, Primarul Comunei, Școala cu Clasele I-VIII să plătească reclamantei - titulară a dreptului material la acțiune - contravaloarea muncii prestate de câte două ore săptămânal peste norma didactică, actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu data de 1 octombrie 2001 la zi (cu respectarea datei îndeplinirii cumulative a celor două condiții: 25 ani vechime în învățământ și gradul didactic I).
A obligat pe pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V și chemații în garanție Consiliul Județean V, Primarul Comunei C, Școala cu Clasele I-VIII - C să plătească reclamantelor - titulare ale dreptului material la acțiune -, și contravaloarea muncii prestate de câte două ore săptămânal peste norma didactică, actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu data de 1 octombrie 2001 la zi (cu respectarea datei îndeplinirii cumulative a celor două condiții: 25 ani vechime în învățământ și gradul didactic I).
A obligat pe pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V și chemații în garanție Consiliul Județean V, Primarul Orașului H, Grădinița cu Program Prelungit nr.1 H să plătească reclamantelor - titulare ale dreptului material la acțiune:, și contravaloarea muncii prestate de câte două ore săptămânal peste norma didactică, actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu data de 1 octombrie 2001 la zi (cu respectarea datei îndeplinirii cumulative a celor două condiții: 25 ani vechime în învățământ și gradul didactic I).
A obligat pârâtul Inspectoratul Școlar Județean V și chemații în garanție Consiliul Județean V, Primarul Municipiului Râmnicu V, Grădinița cu Program Prelungit nr.3 Râmnicu V, Grupul Școlar " " să plătească reclamanților - titulari ai dreptului material la acțiune:, -, și contravaloarea muncii prestate de câte două ore săptămânal peste norma didactică, actualizată în funcție de indicele de inflație începând cu data de 1 octombrie 2001 la zi (cu respectarea datei îndeplinirii cumulative a celor două condiții: 25 ani vechime în învățământ și gradul didactic I).
A obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice V să aloce pârâților și chemaților în garanție nominalizați mai sus sumele necesare efectuării plăților către reclamanții titulari ai dreptului material la acțiune.
A respins capătul de cerere privind reducerea normei didactice.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Educației, Cercetării și T și Inspectoratului Școlar Județean V, că aceasta este neîntemeiată, fiind respinsă pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății sau față de care se poate realiza interesul respectiv.
Or, potrivit cererii, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Taf ost chemat în judecată, pe de o parte, pentru a fi obligat la reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, iar pe de altă parte, la plata contravalorii muncii prestată în plus pentru cele două ore neacordate, iar potrivit dispozițiilor art.12 din Legea nr.84/1995, acest minister elaborează planurile de învățământ, ceea ce presupune că modificarea acestora implică și atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării și
În altă ordine de idei, potrivit dispozițiilor art.2 din nr.OUG17/2006, diferențele de drepturi salariale care se achită cadrelor didactice în urma unor hotărâri judecătorești se plătesc din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru finanțarea cheltuielilor de personal din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, precum și din bugetul Ministerului Educației Cercetării și T pentru personalul didactic din inspectoratele școlare și din unitățile aflate în subordinea acestora.
Pentru considerentele expuse mai sus, s-a reținut că acest pârât are calitate procesuală pasivă.
Cât privește Inspectoratul Școlar Județean V, calitatea sa procesuală pasivă derivă atât din calitatea de angajator al reclamanților - titulari ai dreptului material la acțiune, contractul individual de muncă al acestora fiind încheiat cu Inspectoratul, dar și din dispozițiile art.14 alin.5 din Legea nr.486/2006.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție V și Primarul comunei C, instanța a reținut că și aceștia au calitate procesuală pasivă, ce derivă din dispozițiile aceluiași text de lege indicat mai sus, respectiv art.14 alin.5 din Legea nr.486/2006, potrivit cărora, "repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la alin.4, pe comune, orașe, municipii, destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat, se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, după consultarea consiliului județean și a și cu asistența tehnică și de specialitate a inspectoratului școlar".
Cu privire la fondul cererii principale și al cererii de chemare în garanție, instanța a constatat că acestea sunt în parte întemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Reclamanții titulari ai dreptului material la acțiune ocupă funcțiile de învățători, educatori, institutori în unitățile de învățământ pârâte, au peste 25 ani vechime în învățământ și gradul didactic
Potrivit dispozițiilor art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, "personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 ani beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului".
S-a constatat că textul de lege sus-citat nu face nici o distincție între funcțiile didactice, astfel cum sunt ele enumerate prin dispozițiile art.5 din statutul personalului didactic, ceea ce presupune că diminuarea normei didactice cu două ore săptămânal fără reducerea salariului se aplică tuturor funcțiilor didactice, inclusiv învățătorilor, educatorilor și institutorilor.
În condițiile în care însă dispozițiile art.43 alin.1 din Legea nr.128/1997 prevăd că norma didactică pentru învățători, educatori și institutori este postul, aceasta presupune că norma didactică intitulată de lege "post" nu se poate diminua deoarece, nu este vorba despre un număr de ore ca normă didactică.
Totuși, dacă învățătorilor, educatorilor și institutorilor nu li s-ar recunoaște drepturile bănești cu privire la cele două ore de reducere a normei didactice de care beneficiază profesorii, s-ar produce o discriminare indirectă cu efectele unei discriminări directe în ceea ce privește egalitatea de tratament privitoare la drepturile salariale ale întregului personal didactic.
Pe cale de consecință, instanța a respins capătul de cerere referitor la reducerea normei didactice și a admis cel de-al doilea capăt de cerere, precum și cererea de chemare în garanție, obligațiile chemaților în garanție rezultând din dispozițiile art.14 alin.5 din Legea nr.486/2006 - Legea bugetului de stat pe anul 2007.
Potrivit textului de lege sus-citat, "repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la alin.4, destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat pe comune, orașe, municipii, se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, după consultarea consiliului județean și a și cu asistența tehnică și de specialitate a inspectoratului școlar.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, în termen legal,pârâții Consiliul Județean V, Primarul Municipiului Râmnicu V, Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar Județean V și.Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pârâtul Consiliul Județeana invocat următoarele motive de recurs:
1. Hotărârea instanței de fond este esențial nelegală, potrivit art.304 pct.8, 9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.
Sentința criticată nu a lămurit toate faptele din care ar fi putut ajunge la o concluzie justă cu privire la raporturile și drepturile reciproce ale părților.
În acest sens, se poate observa că, prima instanță ajunge la concluzia că pârâtul Consiliul Județean V are calitate procesuală pasivă, în motivarea acestei concluzii invocând dispozițiile din Legea nr.486/2006 - legea bugetului de stat pe anul 2007. Textul de lege la care face referire instanța dispune în ceea ce privește repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe comune, orașe, municipii și sectoarele Municipiului
Potrivit acestui act normativ, sumele destinate cheltuielilor de personal în învățământ sunt asigurate din bugetul de stat, prin Ministerul Educației, Cercetării și T, iar nu din bugetul local, consiliul județean fiind numai consultat în legătură cu repartizarea acestora pe localități și sectoarele Municipiului B, și nu pe unități de învățământ.
Calitatea de angajator al reclamanților în baza contractului individual de muncă o au însă unitățile de învățământ cu personalitate juridică, astfel încât, între recurent și reclamanți nu există raporturi juridice de natură contractuală care să justifice admiterea cererii de chemare în garanție.
Din coroborarea prevederilor actelor normative la care s-a făcut referire în hotărâre, rezultă fără echivoc că drepturile salariale pretinse de reclamanți nu sunt asigurate din bugetul local al autorității administrative în sfera căreia își desfășoară activitatea instituția de învățământ, ci se realizează de la bugetul de stat, ceea ce conduce, în mod logic, la concluzia că în cauză Consiliul Județean V nu are calitate procesuală pasivă, cum a reținut, în mod eronat și cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond.
2. În mod greșit instanța a admis acțiunea, în loc să o respingă ca neîntemeiată, având în vedere că, reclamanții nu și-au exercitat dreptul la reducerea normei didactice, astfel că unitatea de învățământ la care au activat, cu atât mai puțin Inspectoratul Școlar Județean V, nu aveau obligația reducerii normei didactice în lipsa unor solicitări din partea persoanelor interesate și care îndeplineau condițiile prevăzute de lege, cu atât mai mult, aceasta ar fi trebuit să intervină doar de la data solicitării dreptului respectiv.
La rândul său, pârâtul Primarul Municipiului Râmnicu, a invocat incidența motivelor de recurs prevăzute de art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, astfel:
1. În primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod procedură civilă, se susține că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.
Astfel, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive aceeași referitoare la Primarul Municipiului Râmnicu V, cu argumentația că, în urma consultării și a Consiliului Județean, Direcția Finanțelor Publice are obligația să repartizeze sumele pe anul bugetar 2007, potrivit art.1 din Legea nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007.
Însă, recurentul consideră că instanța, în realitate, a avut în vedere dispozițiile art.13-14, referitoare la sume defalcate din TVA pentru cheltuieli de personal, burse și obiecte de inventar ale instituțiilor sau unităților de învățământ preuniversitar de stat. Decizia repartizării acestor sume aparține directorului direcției generale de finanțe publice județene, ci nu Primarului Municipiului Rm. V, care are doar un rol consultativ, confundându-se un simplu aviz consultativ cu actul de decizie.
Drept urmare, recurentul-chemat în garanție nu are calitate procesuală pasivă, urmând a se respinge acțiunea față de acesta.
Se precizează că dreptul salarial pretins nu este realizat din bugetul local al autorității administrativ teritoriale, ci din bugetul de stat.
2. În motivul doi de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 Cod procedură civilă, se susține că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura ori înțelesul vădit neîndoielnic al acestuia.
Astfel, se susține că, în motivarea în fapt și în drept a acțiunii formulate de reclamanți, nu se regăsesc considerații care ar stabili obligația de plată a drepturilor salariale, între reclamantă și primarul Municipiului Râmnicu
Acesta din urmă, precum și Consiliul Local Râmnicu V sau Primăria Râmnicu V nu au calitate de angajator al cadrelor didactice, neavând nici obligația să asigure fondurile necesare salarizării lor, Legea nr.215/2001, privind administrația publică locală, reglementând alte tipuri de raporturi juridice.
Drept urmare, recurentul nu are calitate procesuală pasivă.
Se susține că în cauze similare, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean V, și a Primarului Municipiului Râmnicu
3. În motivul al treilea de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, se susține că sentința de fond este lipsită de temei legal ori dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Astfel, se susține că a fost soluționată greșit excepția prescrierii, în parte, a sumelor, pentru perioada 2001-2004, instanța respingând această excepție, cu motivarea că sunt aplicabile dispozițiile art.166 alin.2 Codul muncii, în sensul că a operat o recunoaștere expresă între angajator și angajați, conform nr.OUG17/2006, privitor la diferențele salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004.
4. În sfârșit, se susține că, pe fond, acțiunea este lipsită de temei legal.
Se susține că Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului pentru cei cu o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic I, dispoziții care nu se aplică celor care nu au dorit să beneficieze de reducerea normei didactice.
În plus, reclamanții nu au dovedit prestarea unui număr de ore în plus.
În recursul său,pârâtul Ministerul Educației, Cercetării șiinvocă aceea că, în mod netemeinic și nelegal instanța de fond nu a reținut lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății sau față de care se poate realiza interesul respectiv, or inisterul Educației, Cercetării și T nu este angajatorul reclamanților.
Între Ministerul Educației, Cercetării și T și cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor acestora. Prin definiție, raporturile juridice de muncă au caracterintuituu personae,presupun existența numai a două părți contractante, spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995 și art.22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Potrivit art.25 din Legea nr.128/1997 și în conformitate cu prevederile Legii nr.90/2001, Ministerul Educației, Cercetării și T, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, are funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.
În nici un caz ministerul nu are calitate de angajator față de reclamanți întrucât, conform principiului specialității capacității de folosință (nu desfășoară proces instructiv educativ), nu poate încheia contracte individuale de muncă cu personalul didactic de predare, nu are competența de a recalcula sau plăti salarii.
În al doilea rând, Ministerul Educației, Cercetării și T nu este ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat. Conform art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Prin urmare, Ministerul Educației, Cercetării și T nu poate plăti diferențe salariale niciunui cadru didactic, nefiind angajatorul acestora și neavând calitate de ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar.
În recursul său, pârâtulInspectoratul Școlar Județeancritică sentința instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, pentru următoarele motive:
1. n mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului Școlar Județean V în ceea ce privește plata drepturilor salariale pretins neacordate.
În conformitate cu dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În același sens sunt și dispozițiile din nr.HG538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate, dată în temeiul nr.OUG32/2001.
După apariția nr.OUG32/2001, în același sens au fost și dispozițiile Legii bugetului de stat pentru fiecare an.
Conform acestor dispoziții legale, obligația repartizării sumelor pentru cheltuielile de personal pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat revine Direcției Generale a Finanțelor Publice V, după consultarea Consiliului Județean și a localităților în care se află unităților de învățământ preuniversitar.
Aceleași prevederi au fost menținute și în Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.388/2007.
Se menționează că ordonator terțiar de credite și cea care întocmește statele de plată este unitatea de învățământ preuniversitar de stat la care cadrul didactic își desfășoară activitatea.
În aceste condiții, Inspectoratul Școlar Județean V nu poate plăti diferențe salariale niciunui cadru didactic, neavând calitate de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
2. Cât privește fondul cauzei, instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, pentru următoarele:
Art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 prevede că ersonalul p. didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Această normă juridică stabilește dreptul personalului didactic la reducerea normei didactice. Acestui drept subiectiv îi corespunde obligația persoanei interesate de a solicita conducerii unității de învățământ reducerea normei didactice, în condițiile stabilite de lege. Așa cum s-a arătat și la instanța de fond, reclamanții nu și-au exercitat acest drept, astfel că unitatea de învățământ la care au activat, cu atât mai puțin Inspectoratul Școlar Județean V, nu aveau obligația reducerii normei didactice în lipsa unor solicitări din partea persoanelor interesate și care îndeplineau condițiile prevăzute de lege.
Pe de altă parte, salariul personalului din învățământ este stabilit prin lege, astfel că el nu poate face obiectul vreunei negocieri. Reclamanții erau îndreptățiți la plata acestor ore numai dacă exista un act adițional la contractul individual de muncă al acestora, contract având ca obiect efectuarea orelor în regim de plată cu ora. Or, nesolicitând unității de învățământ reducerea normei didactice și efectuarea celor două ore la plata cu ora, neexistând un contract/act adițional care să cuprindă în mod expres dreptul salariatului de a efectua cele două ore la plată cu ora și obligația corelativă a angajatului de a acorda drepturile salariale pentru munca prestată în aceste condiții, instanța de judecată în mod greșit i-a obligat la plata drepturilor salariale cuvenite pentru cele 2 ore săptămânal.
Nu s-a făcut dovada că reclamanții au prestat muncă în plus, de câte 2 ore săptămânal față de norma didactică, așa cum greșit a reținut instanța de fond, ca urmare, nici nu puteau să beneficieze de plata unor drepturi salariale aferente unei munci neprestate.
Se arată, în recursul formulat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, că sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală, pentru următoarele motive:
1. Hotărârea este dată cu încălcarea art.45, 112 Cod procedură civilă, fiind în mod greșit respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului
Această instituție nu are raporturi juridice cu reclamantul, fiind terț față de raportul juridic dedus judecății.
Sentința pronunțată de tribunal este nelegală, fiind dată și cu încălcarea art.1 din Legea nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007.
Instanța de fond a încălcat principiul tempus regit actum deoarece legea bugetului de stat pe anul 2007 nu retroactivează pentru perioada 01.10.2001 indicată de către reclamanți în cererea de chemare în judecată până la data încetării activității.
Nu există temei legal care să prevadă în sarcina Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului V obligația de a face o plată către persoane care nu sunt angajate ale acesteia, directă sau indirectă. Reclamanții, în numele autorului acestora, fost cadru didactic, solicită drepturi salariale în baza Legii nr.128/1997 privind Statutul cadrelor didactice.
În speța de față nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007. De altfel, instanța nu a indicat în nici un mod temeiul de drept pentru care a înțeles să respingă excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului
Instanța de fond a încălcat prevederile art.9 din nr.OUG17/2006, întrucât plata drepturilor salariale se face de către Ministerul Educației și Cercetării prin Inspectoratul Școlar Județean
Nici din economia nr.HG495/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în subordinea căreia se află Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V nu rezultă că aceasta ar avea prerogativele stipulate la art.1 din Legea nr.486/2006.
Legiuitorul a înțeles să lămurească pe deplin sursele de proveniență a sumelor din care urmează să fie plătite aceste drepturi salariale, care sunt solicitate pe calea instanței judecătorești.
Legiuitorul a stabilit cine sunt ordonatorii principali de credite în aplicarea dispozițiilor art.1 din Legea nr.486/2006, respectiv Ministerul Educației Cercetării și T și nu Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a dispune obligarea Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului V la plata sumelor solicitate de către reclamanți, instanța a avut în vedere dispozițiile Legii nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007, însă in conținutul textului de lege nu reiese că Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului V ar avea calitatea, obligația și mai ales posibilitatea legală de a plăti sume cu titlu de despăgubiri, respectiv contravaloarea muncii prestate în plus unor persoane cu care nu are angajate raporturi juridice sau de muncă.
Potrivit art.5 alin.1 din Legea bugetului de stat pe anul 2007, "Ordonatorii principali de credite - în speța de față Ministerul Educației Cercetării și T are obligația să se încadreze în cheltuielile de personal, numărul maxim de posturi și în structura posturilor prevăzute pentru fiecare în anexa nr.3".
2. În mod greșit instanța de fond a respins excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților, fiind depășit termenul general de prescripție prevăzut de Decretul nr.167/1958.
3. Ca o ultimă critică, se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond și în ceea ce privește obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Acest lucru, respectiv exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată se impune în prezenta cauză întrucât nu a fost dovedită în nici un mod existența culpei procesuale, așa cum dispun art.274 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Se susține că în situația coparticipării procesuale, cheltuielile de judecată vor fi plătite în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre coparticipanți.
În speță, așa cum s-a arătat pe larg mai sus, între această instituție și ceilalți coparticipanți nu există raporturi de nici un fel.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate care se încadrează doar în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și, în esență, vizează pe de o parte, greșita soluționare a celor două excepții, respectiv a calității procesuale pasive și a prescripției dreptului la acțiune iar pe de altă parte a fondului cauzei și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse:
Referitor la motivul de recurs privindlipsa calității procesuale pasive, invocată de pârâții Inspectoratul Școlar Județean V, Primarul Municipiului Râmnicu V, Consiliul Județean V, Ministerul Educației și T și Direcția Generală a Finanțelor Publice V se constată a fi nefondat.
Obiectul acțiunii de față îl formează stabilirea normei didactice diminuate cu două ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic
Instanța a constatat că norma didactică se regăsește în planurile de învățământ a căror întocmire intră în atribuțiile Ministerului Educației Cercetării și potrivit art.12 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, coroborat cu art.44 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.
Ca organe de specialitate a acestui minister, Inspectoratele școlare asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ și asigură încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar în conformitate cu prevederile statutului personalului didactic. În acest sens sunt prevederile art.15 pct.7 și art.142 lit.b și f din Legea nr.84/1995.
Față de aceste atribuții stabilite prin legea învățământului, Inspectoratul Școlar Județean are calitate procesuală pasivă în litigiul având ca obiect respectarea și aplicarea prevederilor referitoare la norma didactică.
Ministerul Educației Cercetării și are calitate procesuală pasivă, întrucât îi revine atribuția de a reduce norma didactică a reclamanților cadre didactice și tot astfel de a plăti contravaloarea muncii prestate în plus, deosebit conform art.12 din Legea nr.84/1995 elaborează planurile de învățământ, după cum le și modifică.
La acestea se adaugă observația că, potrivit art.2 din nr.OUG17/2006, diferențele de drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești irevocabile pentru cadrele didactice se plătesc din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum și din bugetul Ministerului Educației Cercetării și T, care nu poate astfel pretinde că nu are nici o legătură cu pretențiile deduse judecății.
Pe de altă parte, potrivit art.12 din Legea nr.84/1995, planurile de învățământ sunt elaborate de, modificarea acestora implicând prezența sa în cauză.
Este de necontestat calitatea de ordonator principal de credite a acestui pârât și întrucât plata drepturilor a fost solicitată în anul fiscal 2007, incident în cauză este art.1 din Legea nr.486/2006 sus arătată și art.9 din nr.OUG17/2006 care prevăd că este ordonator principal de credite, are obligația să încadreze cheltuielile de personal, precum și să rectifice bugetul de stat în funcție de sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de personal ale acestuia urmând a se suplimenta cu influențele financiare rezultate din aplicarea nr.OUG17/2006.
Cum cheltuielile solicitate în litigiu sunt drepturi salariale și deci cheltuieli bugetare cuprinse în bugetul care se repartizează prin bugetele locale, justificat acțiunea reclamanților a fost admisă și față de acesta.
În cauză nu este incident art.27 din nr.HG281/1993 și nu era necesară semnarea vreunui act adițional, atâta vreme încât nu este vorba de o negociere a salariului, ci o obligație impusă de lege, care nu poate fi tranșată între părțile contractuale.
Și excepția privind calitatea procesuală pasivă a este nefondată, deoarece, potrivit dispozițiilor art.14 alin.5 din Legea nr.486/2006 - legea bugetului de stat pe anul 2007- repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la aliniatul 4 (respectiv sumele destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat) pe comune, orașe, municipii și sectoarele Municipiului B se face prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice județene, după consultareaconsiliului județean și a, și cu asistența tehnică și de specialitate a inspectoratului școlar sau a direcției de muncă, solidaritate socială și familie, după caz, în funcție, de regulă, de numărul de beneficiari ai serviciilor respective. Pentru aceleași considerente și ceilalți doi recurenți, respectiv Consiliul Județean V și Primarul mun. Rm. V- prin au calitate procesuală pasivă, hotărârea fiindu-le opozabilă.
Referitor la motivul de recurs ce vizează respingereaexcepțieiprivitoare laprescripția dreptului material la acțiuneinvocată de recurenții Primarul Municipiului Râmnicu V și V, în cauză s-a reținut în mod corect întreruperea cursului prescripției, prin Acordul încheiat la 28 noiembrie 2005 între Guvernul României și federațiile sindicale din învățământ, precum și prin nr.OUG17/2006 cu privire la plata drepturilor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004, pentru personalul didactic din învățământul de stat.
Din această perspectivă se reține că, potrivit art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate și că acest act normativ nu conține dispoziții privind întreruperea cursului prescripției extinctive.
Potrivit art.295 alin.1 din Codul muncii, dispozițiile acestuia se întregesc însă cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă, cu dispozițiile legislației civile, cu referire la art.16 alin.1 din Decretul nr.167/1959 care dispune: prescripția se întrerupe: a) prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția.
Efectul întreruperii termenului de prescripție constă, potrivit art.17 alin.1 și 2 din actul normativ evocat, în ștergerea prescripției anterioare și începerea unui nou termen de prescripție.
Față de cele expuse, rezultă că acțiunea reclamanților introdusă la data de 18.10.2007, prin care s-au solicitat drepturi bănești restante pe perioada octombrie 2001 - la zi nu este prescrisă, pentru că în cauză au intervenit mai multe acte întreruptive de prescripție.
Astfel, prin Acordul semnat la data de 28 noiembrie 2005 s-au recunoscut debitele care se datorau personalului didactic din învățământ, reprezentând diferențe salariale cuvenite acestora, urmarea calculării greșite a salariilor pe perioada octombrie 2001 - septembrie 2004, așa că după această dată a început să curgă o nouă prescripție.
Constatările din acest act s-au reflectat apoi în nr.OUG17/2006, care în art.1 a prevăzut plata diferențelor salariale cuvenite pentru perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 pentru personalul didactic, rezultată din aplicarea Legii nr.128/1997.
Critica pe fondformulată depârâții Consiliul Județean, Primarul Municipiului Râmnicu V și Inspectoratul Școlar Județeanreferitoare la acordarea drepturilor salariale restante reclamanților este nefondată, fiind inexact că pentru a beneficia de reducerea normei didactice și prin urmare de drepturile în discuție fiecare reclamant trebuia să fi solicitat expres acest lucru.
Dreptul instituit pentru reclamanți de art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, care arată că personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani și cu gradul didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului, este prevăzut expres fără nici o limitare sau condiționare, în sensul că ar fi trebuit să-l solicite și să se fi prevăzut într-un act adițional.
În acest context nu poate fi primită nici susținerea că reclamanții nu au dovedit că au prestat muncă în plus câte două ore săptămânal față de norma didactică, condiția cerută de lege fiind reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, în situația în care au peste 25 de ani vechime și gradul didactic
Mai mult, prin Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și T nr.1350/2007, prin care s-a aprobat metodologia de calcul a drepturilor salariale, s-a recunoscut posibilitatea plății reclamanților, prevăzându-se în mod expres tarifele orare pentru sistemul plății pentru orele neplătite ce fac obiectul sesizării instanței.
Reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de dispozițiile art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, pentru că îndeplinesc cele 2 condiții și, întrucât reducerea normei didactice nu este posibilă, dată fiind stabilirea normei didactice pe clasă sau pe clase simultane, precum și existența unei programe ce trebuie respectate, în mod corect tribunalul a reținut că, pentru orele pe care le prestează în plus față de norma didactică redusă la care ar avea dreptul, reclamanții sunt îndreptățiți la plată suplimentară.
Motivul de recurs privindgreșita obligare a recurentei, la plata cheltuielilor de judecatăeste nefondat, urmând a-l respinge ca atare, întrucât, din dispozitivul sentinței recurate nu rezultă obligarea acesteia la plata vreunei cheltuieli de judecată.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă raportat la art. 291 Codul muncii, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Inspectoratul Școlar Județean V și Ministerul Educației, Cercetării Și T și chemații în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice V, Consiliul Județean V și Primarul Municipiului Râmnicu împotriva sentinței civile nr.245 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN V și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI și de chemații în garanție DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, CONSILIUL JUDEȚEAN și PRIMARUL MUNICIPIULUI RÂMNICU V, împotriva sentinței civile nr.245 din 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, R și chemații în garanție GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1 H, județul V, GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1 RÂMNICU V, județul V, GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.3 RÂMNICU V, județul V, GRUPUL ȘCOLAR " " H, județul V, GRUPUL ȘCOLAR ECONOMIC "", județul V, PRIMARUL COMUNEI C, județul V, PRIMARUL COMUNEI, județul V, PRIMARUL COMUNEI, județul V, PRIMARUL ORAȘULUI, județul V, PRIMARUL ORAȘULUI H, județul V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII - C, județul V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII POPEȘTI-, județul și ȘCOALA CU CLASELE I-VIII.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iulie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./18.07.2008
Jud.fond: /
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Paula Andrada Coțovanu, Florinița
