Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 894/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 894
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul declarat de recurent MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN.. A. PU-ȘI
împotriva sentinței civile 926/27.05.2009 pronunțată de Tribunalul I, intimați fiind:, A, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată; prin registratura instanței s-a depus la dosar o cerere formulată de intimata prin care solicită rectificarea citativului in sensul de se înregistra numele corect de în loc DE. Părțile au solicitat judecat cauzei in lipsă
Presedintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat in termen si motivat.
Instanța constată recursul în stare de judecată și, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr926 din 27. 05.2009 pronunțată de TRIBUNALUL IAȘIa fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor,iar pe fond a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL IAȘI și TRIBUNALUL IAȘI, Ministerul Economiei și Finanțelor.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL IAȘI și TRIBUNALUL IAȘI să achite reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada 01.03.2009 - 27.05.2009 și în continuare, pe viitor, în cuantum actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale la care au fost obligați pârâții prin prezenta sentință.
În baza disp. art. 246 Cod procedură civilă, s-a luat act de renunțarea reclamanților și, cu domiciliul ales la Judecătoria Pașcani din P,-, jud. I, la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, Ministerul Economiei și Finanțelor
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea formulată reclamanții au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, începând cu data de 01.03.2009 și pe viitor. De asemenea, reclamanții au solicitat și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar a fost reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996. Deși sporul era un drept câștigat de natură de compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul a fost abrogat fără justificare prin nr.OG 83/2000 și nu a mai fost prevăzut nici de nr.OUG 177/2002. În Legea nr. 303/2004 legiuitorul recunoaște expres existența în continuare a factorului de risc prin dispozițiile art. 77.
Au mai susținut reclamanții faptul că în prezent drepturile de natură salarială ale judecătorilor sunt reglementate de nr.OUG 27/2006, precum și faptul că prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 10.03.2008 s-a constatat îndreptățirea lor la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, atât pentru perioada solicitată, cât și pentru viitor. Prin Ordinul nr. 768/C din 04.03.2009 al Ministrului Justiției și Libertăților, începând cu data de 01.03.2009 s-a recunoscut tuturor judecătorilor dreptul de a beneficia de sporul de 50%. Urmare a apariției acestui ordin, susțin reclamanții că și-au precizat acțiunea în dosarul nr- al Tribunalului Iași în sensul că au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de 50% doar până la data de 01.03.2009, dată de la care drepturile salariale ale judecătorilor urmau să fie calculate conform Ordinului 768/C, cu includerea sporului de 50%. Cu o zi însă înainte de virarea salariilor pe carduri, prin Ordinul nr. 1165/C din 09.04.2009, Ministrul Justiției și Libertăților a dispus că, începând cu data de 01.03.2009, li se va achita sporul de 50% doar judecătorilor care dețin titluri executorii prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare" a acestui spor. Întrucât nu dețin un astfel de titlu executoriu, susțin reclamanții că li s-au calculat și achitat drepturile salariale fără includerea sporului de 50%.
Reclamanții au mai precizat faptul că prin ordinele emise s-au creat grave dezechilibre în sistemul de salarizare, că modul de interpretare a Deciziei nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este complet abuziv și că plata sporului în funcție de existența unui titlu executoriu creează o situație de discriminare între judecători.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au solicitat proba cu acte.
Reclamanții și au declarat că renunță la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. În motivarea acestei excepții, pârâtul a susținut că între el și reclamant nu există raporturi juridice și că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Justiției, nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate prin prezenta acțiune, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate să aloce fondurile necesare. Mai susține pârâtul că în conformitate cu dispozițiile legale în materie, are obligația de a aloca, pe baza datelor primite de la ordonatorii principali de credite, sumele necesare efectuării plăților drepturilor solicitate.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, și a respins-o, având în vedere disp. art. 3 alin. 1 lit. A pct. 2 din nr.HG 386/2007, precum și disp. art. 1 din nr.OG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Astfel, pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite, acesta având obligația, potrivit art. 2 din aceeași ordonanță, de a dispune toate măsurile necesare, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Pe fond, instanța a reținut că prin acțiunea introductivă reclamanții a solicitat obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, spor prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
A reținut în acest sens tribunalul că legea este actul juridic al parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția - potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante; este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative și emană de la organul suprem al puterii de stat. Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
În speță reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care prevăd că: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar". Este adevărat că prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres, însă procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și disp. Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin. 3 din Constituție "ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta. Or, prin art. 1 pct. Q1 din Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești republicate". Cu toate acestea prin nr.OG 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor disp. ale Legii nr. 50/1996, deși așa cum rezultă din disp. art. 56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată,modificarea, completarea și abrogareaconstituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În acest context, a reținut instanța că, acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres pentru aceasta în cuprinsul legii de abilitare. Astfel, conf. art. 1 pct. Q3 din Legea nr. 125/2000, "guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art. 2 alin. 3 pct. B lit. d din Decretul nr. 247/1997
În consecință, întrucât abrogarea realizată prin nr.OG 83/2000 este nelegală și, în plus, subzistă rațiunea acordării sporului de stres, instanța a constatat că pretențiile reclamanților sunt întemeiate cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prev. de art. 47 din Legea nr. 50/1996 pentru perioada 01.03.2009 - 27.05.2009 și în continuare, pe viitor.
Mai mult, prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și, în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001. Prin considerentele acestei decizii s-a reținut că "au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice". De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că "dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea" și că "efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la cere se referă textele de lege".
Or, potrivit disp. art. 329 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
În consecință, instanța a constatat că este întemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța a admis ca întemeiată acțiunea formulată de reclamanții, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și Ministerul Economiei și Finanțelor, urmând să o admită.
În consecință, instanța a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, TRIBUNALUL IAȘI și Curtea de APEL IAȘI să achite reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada 01.03.2009 - 27.05.2009 și în continuare, pe viitor, în cuantum actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
De asemenea, instanța a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale la care au fost obligați pârâții prin prezenta sentință.
În baza disp. art. 246 Cod procedură civilă, a luat act de renunțarea reclamanților și la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, Ministerul Economiei și Finanțelor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei. n motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, Ministerul Economiei și Finanțelor susține că nu are calitate procesuală pasivă, având răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat, și că, aceasta necorespunzând cu răspunderea plății sumelor reclamate în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite, prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. Mai mult, Ministrul Justiției nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plății solicitate, sens în care nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plății pretinse.
Mai motivează recurentul că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă sau a unor stimulente constituie atributul exclusiv al angajatorului, raportul de drept procesual putându-se lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Curtea constată recursul ca fiind lipsit de interes și-1 va respinge ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, neîntemeiat, în raport de soluția pronunțată de tribunal în primă instanță, de respingere a acțiunii reclamanților, recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor se vădește a fi lipsit de un interes născut și actual.
În consecință, pentru toate cele ce preced, Curtea va respinge ca lipsit de interes recursul Ministerului Finanțelor Publice, menținând ca legală și temeinică sentință civilă nr.926 din 27.05.2009 a Tribunalului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin I împotriva sentinței civile nr. 926/27.05.2009 pronunțată de TRIBUNALUL IAȘI, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi 2.10.2009 în ședință publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored./
2 ex.
08.10.2009
TRIBUNALUL IAȘI:
-
- -
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
