Pretentii civile. Speta. Decizia 893/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 893
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești - privind recursul declarat de Regia Autonomă De Transport Public I, împotriva sentinței civile nr. 713/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, intimat fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare, s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul în stare de judecată și, având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare,cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul I sub nr-, reclamanta Regia Autonomă de Transport Public Iac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 240,30 lei reprezentând contravaloarea a 54 litri motorină.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că începând cu 13.01.2006, pârâtul este salariatul societății pe postul de șofer autobuz. În conformitate cu fișa postului, acesta avea obligația ca în desfășurarea activității sale să realizeze conducerea economică a mijlocului de transport, adică un consum minim de carburant și lubrifiant, fără solicitări mari ale pieselor care compun mecanismul de transmisie și fără șocuri la pornire și frânare. Mai susține reclamanta că pârâtul cunoștea faptul că, în cazul înregistrării unui consum depășit de combustibil ca urmare a exploatării necorespunzătoare a mijlocului de transport, șoferul va suporta contravaloarea acestui consum.
Reclamanta mai precizează faptul că pârâtul, în luna octombrie 2007, și-a desfășurat activitatea pe autobuzul cu nr. de inventar 36 care a înregistrat un consum depășit de combustibil de 54 litri. cu orele lucrate, pârâtul este răspunzător pentru un consum nejustificat de motorină în valoare de 240,30 lei.
Întrucât mijloacele de transport care au înregistrat depășiri de consum de motorină față de consumul normat nu au înregistrat defecțiuni sau intervenții tehnice, iar șoferii nu au justificat în nici un mod depășirea de combustibil înregistrată, Comisia energetică a regiei a stabilit că depășirea consumului de combustibil față de consumul normat se datorează exploatării necorespunzătoare a mijloacelor de transport sau sustragerii, ambele cauze antrenând răspunderea materială a conducătorilor auto.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, adresa nr. 688/16.01.2009, nota de analiză și tratare lunară a depășirilor de combustibil și ulei, contractul individual de muncă nr. 1935/13.01.2006, acte aditionale la acesta și fișa postului.
Prin sentința civilă nr.713 din 29.04.2009 tribunalul espinge acțiunea formulată de reclamanta Regia Autonomă de Transport Public I în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele ca pârâtul este salariatul reclamantei Regia Autonomă de Transport Public I pe postul de șofer autobuz, conform contractului individual de muncă nr. 1935/13.01.2006.
Prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 240,30 lei reprezentând contravaloarea a 54 litri motorină consum depășit de carburant față de consumul normat, înregistrat în luna octombrie 2007.
Potrivit dispozitiilor art. 270 alin. 1 Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Astfel, din analiza acestor prevederi legale rezultă că, pentru a exista răspundere patrimonială, este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția salariatului.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Or, în speță, s-a reținut de către instanță că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de dispozițiile legale sus-menționate.
Astfel, în primul rând, reclamanta nu a făcut dovada faptei ilicite și personale a salariatului, săvârșită în legătură cu muncă sa. Din cuprinsul fișei postului pârâtului rezultă că acesta avea obligația de a realiza "conducerea economică a mijloacelor de transport, adică cu un consum minim de carburanți și lubrifianți, fără solicitări mari ale pieselor care compun mecanismul de transmisie și fără șocuri la pornire și frânare". Or, în speță, reclamanta nu a făcut dovada faptului că pârâtul ar fi exploatat necorespunzător mijlocul de transport în comun sau ar fi sustras motorină, pentru a putea fi antrenată răspunderea sa materială. De asemenea, instanța a reținut și faptul că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi comunicat consumul normat de combustibil salariaților. Astfel, prin adresa din 14.12.2006 s-a comunicat secției nr. 1 consumul normat de motorină pentru autobuzele 103, însă nu s-a făcut dovada că această adresă ar fi fost adusă la cunoștința salariaților. Mai mult, această adresă este din data de 14.12.2006, iar prin acțiunea introductivă s-a solicitat obligarea pârâtului la plata supraconsumului de motorină pentru luna octombrie 2007. Totodată, instanța a mai reținut și faptul că din cuprinsul notei de analiză și tratare lunară a depășirilor de combustibil și ulei rezultă că s-a propus de către comisia energetică la nivelul secției nr. 1 trecerea pe costuri a supraconsumului de motorină, ca urmare a faptului că nu s-au putut efectua analizele lunare decodate și probele de consum în traseu întrucât comisia nu a dispus de normele de consum corecte pentru acest tip de autobuze.
Cât privește prejudiciul produs patrimoniului angajatorului, acesta este de esența răspunderii patrimoniale, iar evaluarea pagubei și, deci, întinderea prejudiciului, trebuie să se stabilească pe baza unor date economice concrete. De asemenea, prejudiciul trebuie să fie real și cert. În ceea ce privește caracterul de certitudine a prejudiciului, acesta implică determinarea întinderii lui prin evaluarea precisă într-o sumă de bani. Or, în speță, reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului efectiv suferit ca urmare a faptei pârâtului.
O altă condiție necesară pentru existența răspunderii patrimoniale o constituie vinovăția salariatului. Astfel, vinovăția este elementul subiectiv al răspunderii și constă în atitudinea psihică a persoanei fizice față de fapta sa și față de consecințele ei păgubitoare, implicând conștiința încălcării unor relații sociale. Vinovăția presupune atât discernământul autorului, deci capacitatea sa de a-și reprezenta legătura dintre faptă și rezultatul negativ, ilicit, antisocial al acesteia, cât și voința liberă în desfășurarea conduitei sale. Or, nici acest element nu a fost probat în speță de către reclamantă, astfel încât nu se poate reține de către instanță existența lui.
În consecință, reclamanta, căreia îi revenea sarcina probei conform disp. art. 287 Codul muncii, nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Regia Autonomă de Transport Public I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurenta că temeiul de drept al acțiunii îl constituie dispozițiile art.270 și următoarele din Codul muncii, iar prima instanță a reținut în mod greșit că nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor legale privind existența răspunderii patrimoniale.
Astfel, arată reclamanta, cu privire la existența faptei ilicite și personale a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, a dovedit că, în conformitate cu fișa postului, șoferul era obligat să exploateze economic mijlocul de transport, orice depășire de combustibil față de consumul normat fiindu-i imputabilă.
În speță, șoferul asista la alimentarea mijlocului de transport pe care îl conducea, așa cum rezultă din buletinele de alimentare și confirma prin semnătură cantitatea de combustibil alimentată. Prin exploatarea mijlocului de transport în traseu, raportat la consumul normat pentru tipul de autobuz 103, șoferul justifica combustibilul alimentat prin nr. de km efectuați în traseu, conform foii de parcurs zilnice.
Mai arată recurenta că, prin exploatarea necorespunzătoare a mijloacelor de transport în luna octombrie 2007, s-a produs un prejudiciu de 54 litri motorină, așa cum rezultă din fișa activității zilnice și Raportul de audit nr.14086 din 28.08.2008.
Prin nejustificarea consumului depășit de combustibil înregistrat la mijloacele de transport exploatate în luna octombrie 2007, pârâtul este răspunzător de paguba ce reprezintă cantitatea de 54 de litri motorină, împrejurare ce relevă fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa.
Consideră recurenta că în mod greșit a reținut instanța că nu ar fi făcut dovada aducerii la cunoștința salariaților a normelor de consum pentru tipul de autobuz 103. Astfel, adresa de comunicare a consumului normat este din 14.12.2006, iar prin acțiune s-a solicitat plata supraconsumului de motorină pentru luna octombrie 2007.
Așa cum rezultă din -ul autobuzului exploatat de pârât, recalculată la nivelul normei de consum,supraconsumul de motorină este de 54 de litri.
Mai susține recurenta că în mod eronat a reținut prima instanță că nici condiția vinovăției salariatului nu a fost dovedită, având în vedere că acest element rezultă din neglijența de care a dat dovadă salariatul în îndeplinirea atribuțiilor privind conducerea economică a mijlocului de transport, împrejurare dovedită chiar de nota explicativă, prin care afirmă că nu cunoaște cauza depășirilor de combustibil, ceea ce denotă lipsa de interes a salariatului în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Ca atare, consideră că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru paguba produsă societății.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 ind.1 Cod proc.civ.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, într-adevăr, conform fișei postului, șoferul de autobuz trebuie să realizeze conducerea economică a mijloacelor de transport, adică cu un consum minim de carburanți și lubrifianți, fără solicitări mari ale pieselor care compun mecanismul de transmisie și fără șocuri la pornire și frânare.
Însă, potrivit art.270 alin.2 din Codul muncii, salariații nu răspund de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Or, riscul normal al serviciului, care poate fi normat sau nenormat, cuprinde - în cadrul riscului normat - normele și normativele de consum, prin care se determină consumurile specifice de combustibil, materii prime, etc.
În speță, însă, așa cum a reținut instanța de fond, abia prin adresa din 14.12.2006 s-a comunicat secției nr. 1 consumul normat de motorină pentru autobuzele tip 103, iar prin acțiunea introductivă s-a solicitat obligarea pârâtului la plata supraconsumului de motorină pentru luna octombrie 2007, fără a se face dovada că această adresă ar fi fost adusă la cunoștința salariaților.
Nu se poate pretinde ca salariații să aplice retroactiv un consum normat pe care însăși recurenta nu l-a stabilit decât în cursul lunii noiembrie 2007 și, mai mult, urmare a refacerii verificării în parcurs a consumului de combustibil pentru autobuzele 103, l-a modificat.
Pe de altă parte, așa cum se poate observa chiar din cuprinsul cererii de recurs, reclamanta a aplicat normativul consumului de motorină în conformitate cu normele stabilite la 14.12.2006 pentru perioada de vară (36 lt/100 km + 0,6 lt zilnic), în timp ce se pretinde că salariatul a condus neeconomic mijlocul de transport pe perioada toamna, respectiv luna octombrie 2007 (când consumul normat era de 40 lt/100 km + 1,2 lt x ). Mai mult, -ul autobuzului exploatat de pârât, recalculată la nivelul normei de consum din 14.12.2006, nu poate fi aplicată pentru luna octombrie 2007.
În atare condiții, este lipsit de relevanță faptul că salariatul asista la alimentarea mijlocului de transport pe care îl conducea și confirma prin semnătură cantitatea de combustibil alimentată.
Cât privește vinovăția acestuia, ea nu poate fi dedusă din necunoașterea cauzei depășirilor de motorină, așa cum se arată în nota explicativă, ci trebuia a fi dovedită de angajator (potrivit art.287 din Codul muncii ) în mod concret.
Însă, atât timp cât nu s-a făcut dovada aducerii la cunoștința salariaților a consumului normat, anterior perioadei ce face obiectul cauzei (octombrie 2007), în raport de care s-ar fi putut aprecia fapta ilicită și personală a șoferului săvârșită în legătură cu munca sa, nu se poate susține nici culpa acestuia în producerea supraconsumului de motorină invocat de reclamantă.
Raportat tuturor acestor considerente, Curtea de Apel constată că în mod corect a reținut prima instanță faptul că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului, astfel încât recursul declarat de Regia Autonomă de Transport Public I este nefondat, urmând a fi respins, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod proc.civ, menținându-se sentința atacată ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta Regia Autonomă de Transport Public I împotriva sentinței civile nr. 713 din 29.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored.
02.10.2009-2 ex.-
Tribunalul I:;
-.
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
