Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1028/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE NR.1028
Ședința publică de la 27 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 307din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții, (fostă ), având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata pârâtă fostă, asistată de avocat, lipsind recurentul reclamant, reprezentat de avocat și intimatul pârât, reprezentat de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefiera de ședință, după care;
Avocat, pentru recurentul reclamant, a depus împuternicire avocațială nr.- din 26.11.2008, chitanța reprezentând onorariu avocat, o copie de pe sentința civilă nr.8124/06.08.1982, o copie de pe procura specială a numitului, o copie de pe împuternicirea avocațială a clienților și și precizări privind un motiv de recurs suplimentar, denumiteconcluzii scrise.
Instanța a lăsat dosarul la a doua strigare a cauzei, în vederea observării, de către apărătorul intimatului pârât, a înscrisurilor depuse de apărătorul recurentului reclamant.
La a doua strigare a cauzei, apărătorul intimatului pârât a arătat că a observat înscrisurile depuse la termenul de astăzi și nu solicită termen, în acest sens.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurentul reclamant, a invocat, în baza art.304 pct.5 și art.312 pct.5 coroborat cu art.105 pct.2 Cod procedură civilă, excepția privind nulitatea actelor de procedură efectuate atât în faza de fond cât și în faza de apel, motivată de faptul că procedura de citare cu intimatul-pârât, nu a fost legal îndeplinită, deoarece, așa cum reiese din împuternicirea avocațială a reprezentantului legal pe care pârâtul l-a ales în primul ciclu procesual a fost angajat de o terță persoană, pe numele de. A precizat că și la rubrica semnat, apare tot numele de și nu. A mai arătat și faptul că intimatul pârât are domiciliul stabil în Canada, iar apărătorul ales nu avea mandat legal de reprezentare. A arătat că are interes în invocarea acestei critici, deoarece consideră că intimatul nu se opune admiterii acțiunii sale.
A solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea celor două hotărâri atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Craiova, iar în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri, în sensul admiterii acțiunii. A solicitat constatarea dreptului de proprietate asupra terenului de 737 mp și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic; cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimații pârâți și fostă, a solicitat respingerea excepției invocate de apărătorul recurentului reclamant prin motivele suplimentare de recurs, arătând că acesta nu are interes în susținerea nelegalei citări a intimatului. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât motivele de recurs nu vizează concret vreunul din cazurile prevăzute de art.304 alin.2 din Codul d e procedură civilă. A arătat că, atât instanța de apel cât și instanța de fond, au reținut corect faptul că acțiunea nu este fondată, întrucât recurentul reclamant nu a avut acordul expres al tuturor coproprietarilor acestui imobil. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la 14.02.2007, reclamantul a chemat în judecată pârâții și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dobândirea dreptului de proprietate al acestuia asupra terenului în suprafață de 737 mp, pe care se află un imobil-construcție și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că la data de 09.06.1982 a cumpărat de la mama pârâților, printr-un înscris sub semnătură privată intitulat "act de vânzare-cumpărare", imobilul-teren în suprafață de 737 mp, situat în C, str. -, nr. 13, jud. D, având următoarele vecinătăți: E-, V- str. -, N- - și S-.
Reclamantul a mai precizat că, în prezent, este căsătorit cu, iar vânzarea-cumpărarea imobilului-teren menționat s-a făcut cu consimțământul copiilor autoarei, respectiv și.
Prin sentința civilă nr. 11304 din 12.09.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea cu motivarea că autoarea pârâților, a încheiat la data de 09.06.1982, convenția de vânzare-cumpărare, materializată prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "chitanță", prin care s-a obligat să-i vândă reclamantului imobilul-teren în litigiu, ce se afla în indiviziune, fără a avea consimțământul expres la înstrăinare al celorlalți coindivizari.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, iar prin decizia civilă nr. 307 din 6 iunie 2008 Tribunalului Doljs -a respins apelul ca nefondat.
Pentru se pronunța astfel, tribunalul a reținut că din cuprinsul actului sub semnătură privată intitulat "chitanță" se reține că defuncta a înțeles să vândă reclamantului imobilul format din teren în suprafață de 1200. cu o construcție de cărămidă, făcându-se mențiunea că vânzarea se face cu consimțământul fiului său și al fiicei sale, în lipsa soțului care este decedat de 4 ani, însă apelantul nu a făcut dovada existenței acordului tuturor coproprietarilor nici în fața instanței de apel, după administrarea de noi probe.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, motivând că din declarațiile martorilor și din cuprinsul actului sub semnătură privată a rezultat că antecontractul s-a încheiat în prezența pârâților și cu acordul lor.
Din acest motiv cei trei moștenitori ai autorului nu au inclus imobilul în masa succesorală, nu au mai fost interesați de imobil, acesta fiind în folosința reclamantului. S-a arătat că obligația de solicita partajul revenea moștenitorilor, iar nu reclamantului.
Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente, apreciindu-se că dispozițiile legale nu au fost corect aplicate și fondul cauzei nu a fost cercetat.
Antecontractul de vânzare-cumpărare este o promisiune de a contracta, un acord de voință, prin care părțile se obligă să încheie în viitor, la prețul stabilit, contractul de vânzare-cumpărare, dând naștere la un drept de creanță, în patrimoniul beneficiarului cumpărător și la o obligație de a vinde, care este asumată de promitent.
Promisiunea cuprinsă în antecontract îndatorează părțile la executare întocmai, ca și orice altă obligație convențională. Executarea în natură a obligației asumate poate fi voluntară, când părțile încheie de bună voie contractul promis, sau silită, când față de refuzul uneia dintre părți de a contracta, instanța, în lumina principiului executării în natură a obligațiilor, va pronunța, în baza art. 1073 si 1077 Cod Civil, o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare și care are efect constitutiv de drepturi.
Art.2 alin. 2 din Legea 247/2005 Titlul X reglementează expres o astfel de acțiune, beneficiarul promisiunii având posibilitatea de solicita instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic, și care să aibă ca efect transferul dreptului de proprietate. Instanța trebuie să constate că promitentul refuză să execute obligația iar beneficiarul a executat obligația corelativă, respectiv a dat suma de bani cu titlu de preț al vânzării.
Antecontractul de vânzare-cumpărare având ca obiect un bun aflat în indiviziune, încheiat cu unul dintre proprietarii bunului nu este un act nul, ci unul încheiat sub condiție și care depinde de modalitatea în care se realizează partajul acestuia. Dacă bunul este atribuit la partaj copărtașului promitent-vânzător, antecontractul ramâne valabil prin efectul art. 786.Civ și dreptul beneficiarului-cumpărător se consolidează, deoarece împărțeala are caracter declarativ, deci produce efecte retroactive, promitentul-vânzător devenind proprietar exclusiv.
Din acest motiv, soluția instanțelor de fond de a respinge acțiunea cu singura motivare că bunul asupra căruia s-a contractat nu aparținea promitentei în exclusivitate și că nu s-a făcut dovada acordului de voință al pârâților este greșită, fiind greșit aplicate regulile vânzării unui bun aflat în indiviziune.
Tribunalul a reținut greșit că imobilul putea fi înstrăinat doar cu acordul tuturor coproprietarilor, acest acord fiind o condiție de validitate a actelor translative de proprietate. Greșeala constă în calificarea greșită a actului încheiat ca fiind unul translativ de proprietate și în confundarea efectelor contractului de vânzare cumpărare cu efectele antecontractului. Așa cum s-a arătat deja, antecontractul nu este un act translativ de proprietate iar obligația pe care și-o asumă promitentul este aceea de a încheia în viitor un contract de vânzare cumpărare.
Instanțele de fond aveau obligația de a analiza dacă sunt îndeplinite condițiile de fond ale antecontractului de vânzare cumpărare, respectiv dacă între părți a avut loc o înțelegere, dacă bunul a fost individual determinat, dacă prețul s-a plătit, chestiunea posesiei fiind doar un element care creează cel puțin o prezumție a existenței antecontractului.
Pârâții nu au negat încheierea convenției, recunoscând înscrisul sub semnătură privată al autoarei lor și s-a dovedit că reclamantul și-a executat obligația de plată prețului, chiar de la data încheierii antecontractului, dată când și bunul imobil i-a fost predat. Așa cum rezultă din certificatul fiscal - din 7.08.2006 reclamantul plătește impozitele locale pentru imobilul situat în C,-.
În atare situație, a respinge acțiunea prin care se solicită să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare doar pentru considerentul că bunul nu era proprietatea exclusivă a promitentei constituie o eroare derivând din aplicarea greșită a regulilor indiviziunii, cu privire specială asupra actelor de administrare și de dispoziție pe care un copărtaș le poate încheia.
Chiar dacă reclamantul a solicitat să se constate că este proprietarul întregului bun, instanța avea posibilitatea să dea o calificare corectă acțiunii promovate și să constate că dreptul dobândit prin antecontract privea cota de 5/8 din bun ce aparținea promitentei vânzătoare, oricare dintre părți având și posibilitatea de promova o acțiune de partaj, pentru a definitiva soarta antecontractului. Reclamantul, în calitate de creditor al autoarei, are și el posibilitatea introducerii unei astfel de acțiuni.
Concluzia care se impune este aceea că în mod greșit instanțele de fond au respins acțiunea în temeiul unei excepții, considerând că regula unanimității cerută în cazul încheierii unui act de dispoziție se aplică și în cazul antecontractului de vânzare cumpărare, care nu are caracterul unui asemenea act.
Fiind incidente dispoz. art. 312 alin 5, instanța de recurs nu se poate pronunța pentru prima oară asupra fondului cauzei, impunându-se admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei pentru reluarea judecății la prima instanță.
Soluția este impusă și de necesitatea administrării probei prin expertiză tehnică, urmând a se identifica imobilul și a se stabili cu exactitate suprafața de teren, întrucât în antecontractul din 9 iunie 1982 se menționează o suprafață de 1200. iar reclamantul a solicitat ca vânzarea să privească suprafața de 737. urmează a se stabili, de asemenea, dacă antecontractul a privit două suprafețe de teren, situate de o parte și de alta a străzii, una la nr. 13 iar alta la nr. 22 sau numai terenul identificat prin acțiune.
Instanța va respinge criticile aduse prin motivele suplimentare de recurs, considerând că recurentul nu are interes în invocarea lipsei de procedură cu intimatul pârât, iar procedura de citare cu această parte a fost legal îndeplinită.
Astfel, potrivit art. 112 c, prin cererea de chemare în judecată reclamantul are obligația de a preciza care este domiciliul părților, iar în speță, pentru primul termen de judecată citarea pârâtului s-a făcut la domiciliul indicat de reclamant. Schimbarea domiciliului unei părți pe parcursul judecării cauzei trebuie adusă la cunoștința instanței, sub sancțiunea ignorării ei.
Reclamantul nu poate invoca propria sa culpă în indicarea domiciliului pârâtului, ci doar acesta poate susține că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, deoarece dispozițiile art. 107 c sunt edictate în interesul exclusiv al părții care consideră că nu a fost legal citată.. art. 105 alin. 2 sancționează cu nulitatea actul de procedură emis cu încălcarea unor dispoziții legale numai dacă părții i s-a pricinuit prin actul nelegal emis o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel. Ori, o eventuală citare greșită a intimatului pârât nu poate aduce un prejudiciu părții adverse.
Mai mult, în speță se constată că pârâtul a fost reprezentat de avocat, fiind incidente dispoz art. 153 Faptul că pe delegația de reprezentare numele pârâtului fost scris în loc de constituie o simplă eroare materială iar potrivit Legii 51/1995 avocatul poate atesta identitatea părții. Chiar dacă pârâtul locuiește în altă țară, poate să angajeze avocat prin intermediul unui mandatar, nu neapărat personal, astfel că reprezentarea acestuia în proces este legală și nu se impune casarea pentru încălcarea dispoz. art 107
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 307din 6 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții, (fostă ).
Casează decizia civilă nr. 307din 6 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj și sentința civilă nr. 11304 din 12 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-.
Trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Craiova.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 noiembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red./tehnored. GI
2ex/2.12.2008
jud. apel -,
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Gabriela Ionescu, Tatiana Rădulescu
