Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1144/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Șecția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1144/R/2009
Sedința publică din:07.05.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
: - -
GREFIER:- -
S-a luat în examinare în vederea pronunțării recursul declarat de recurentul reclamant împotriva deciziei civile nr. 48/A/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, intimații pârâți Societatea Agricolă com. și Comuna județul C, având ca obiect acțiune în constatare.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 30.04.2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 07.05.2009.
CURTEA
Prin Sentința civilă nr. 782 din data de 24 iunie 2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Dejs - espins acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților Societatea Agricolă, Comuna în calitate de succesoare în drepturi și obligații a Comisiei de lichidare a fostului, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut în baza probatoriului administrat următoarele:
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtele să i se constate dreptul de proprietate dobândit prin cumpărare la licitație publică din data de 16.04.1992 asupra mai multor bunuri și să se dispună înscrierea în CF a dreptului său de proprietate.
Prin decizia civilă nr.1694/14.11.1996 dată de Curtea de APEL CLUJ Secția civilă și de contencios administrativ în dosar nr.1641/1996 s-a dispus anularea procesului verbal de vânzare la licitație publică din 16.04.1992 și contractul de vânzare-cumpărare din 16.04.1992, decizia fiind irevocabilă. Au fost anulate și celelalte acte încheiate, respectiv factura nr. 31 din 16.04.1992. Nu este real că reclamantul nu a fost parte în procesele dintre Societatea Agricolă și SC M SRL deoarece Societatea a fost reprezentată de reclamantul din prezenta cauză, fila 22, în dosar nr. 8094/1995, iar în motivele din întâmpinare arată că societatea a cumpărat grajdul de vite.
Având în vedere cele arătate instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților SOCIETATEA AGRICOLĂ, Comuna, în calitate de succesoare în drepturi și obligații a Comisiei de lichidare a fostului, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul iar prin decizia civilă nr.8/29.01.2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul reclamantului reținându-se următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei, excepție invocată de intimată pin întâmpinarea depusă la dosar, tribunalul a apreciat excepția invocată ca fiind neîntemeiată, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. 1 pr.civ. excepția urmează a fi respinsă.
Pârâta intimată argumentează în susținerea excepției, raportat la prevederile art. 49 alin.1 din Regulamentul de aplicare a Legii 18/1991 aprobat prin HG 131/1991, lipsa calității Comunei de succesoare în drepturi și obligații a Comisiei de Lichidare a fostului. S-a aratat de către pârâtă că prin dispozițiile Legii nr. 18/1991 nu se conferă pârâtei o astfel de calitate.
Interpretarea dată de intimată textelor legale este una eronată. În condițiile în care nomele legale incidente în materie nu prevăd în mod expres cine are calitatea de succesor, este necesar a se face o interpretare coroborată a dispozițiilor art. 49 invocate de intimată cu cele cuprinse la art. 29 alin. 7 din Legea nr. 18/1991 rep. potrivit cărora bunurile menționate la alin. 1 al textului, care nu se vând în termen de un an de la data desființării cooperativei agricole de producție, trec în proprietatea privată a comunei, orașelor sau municipiilor și în administrarea primăriilor.
Prin urmare, din economia acestor dispoziții legale, reiese calitatea pârâtei de succesoare în drepturi și obligații a fostei Comisiei de Lichidare și, implicit, calitatea pasivă a acesteia.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că apelul este nefundat, neputând fi primite criticile aduse de apelant.
Mai întâi tribunalul a reținut faptul că prima instanță, contrar susținerilor apelantului, nu a soluționat cauza pe excepția autorității de lucru judecat, dimpotrivă a pronunțat o soluție pe fondul cauzei, argumentată în considerentele hotărârii pe statuările date prin Decizia civilă nr. 1694/1996, intrată în puterea lucrului judecat.
Reclamantul apelant nu poate invoca inopozabilitatea acestei hotărâri în condițiile în care în dosarele finalizate prin decizia amintită, reclamantul a avut calitatea de reprezentant al SC SRL, această societate având calitatea de parte în proces. Astfel la filele 30-31 din Dosarul nr. 8094/1995 este depusă întâmpinare din partea acestei societăți semnată de către reclamantul, prin avocat, în calitate de reprezentant al societății.
Față de considerentele care au stat la baza adoptării soluției de respingere a acțiunii reclamantului, ar fi fost inutilă administrarea probatoriului solicitat de acesta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului, astfel cum a fost formulat.
Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Astfel, recurentul susține că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii față de obiectul cauzei, de dispozițiile art.27 din Legea 7/1996 și art.28 din Legea 18/1991, invocând și dispozițiile art.6 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor Omului și a libertăților fundamentale.
Astfel, recurentul susține că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii formulate pentru admiterea apelului, desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Dej și nici nu a examinat această cerere prin prisma motivelor invocate, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.3 și 5 pr.civ. solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj.
În aceeași idee, se mai invederează faptul că instanța de apel în mod greșit a reținut că decizia civilă 1694/1996 îi este opozabilă, deși nu a avut calitatea de parte.
O altă critică vizează faptul că instanța de apel în mod greșit a reținut inutilitatea administrării probatoriului solicitat, fiind încălcate dispozițiile art.129 alin.5 pr.civ.
Față de aceste aspecte recurentuls usține că nu s-a cercetat fondul cauzei, situație în care se impune casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304 pct. 9 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat a se constata că a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare la licitație publică din 16 aprilie 1992 organizată de Comisia de lichidare a fostului CAP, a următoarelor bunuri: un grajd pentru animale, o instalație apă interior, o instalație apă exterior, o platformă, un furaje și 0,1496 ha teren la prețul de 350.000 lei ROL preț achitat integral conform facturii nr.31 din 16 aprilie 1992 și hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilului, cu înscrierea lui într-o nouă coală funciară și a dreptului său de proprietate cu titlu de cumpărare.
Față de obiectul dedus judecății și anume a se constata dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor susmenționate prin cumpărare la licitație publică conform procesului verbal de licitație publică din 16 aprilie 1992, instanța de apel și cea de fond au reținut că acest proces verbal de licitație din 16.04.1992 și contractul de vânzare-cumpărare din 16.04.1992 au fost anulate prin decizia civilă nr.1694/14.11.1996 a Curții de APEL CLUJ - dos.civ.1641/1996 anexat (fost 8094/1995).
Această hotărâre judecătorească a și fost pusă în executare prin executorul judecătoresc așa cum rezultă din procesul verbal nr.119/1997 fila 57 dos- a Judecătoriei D e
În acel litigiu finalizat cu anularea procesului verbal de licitație publică din 16 aprilie 1992 și a contractului de vânzare-cumpărare din 16 aprilie 1992 (de care se prevalează reclamantul în prezenta cuază) reclamantul era reprezentantul administrator al Societății Comerciale "" SRL cu sediul în com. 22 dos- parte în acel litigiu în care au fost examinate sub aspectul validității lor cele 2 acte juridice: procesul-verbal de vânzare la licitație din 16 aprilie 1992 și contractul de vânzare-cumpărare din 16 aprilie 1992 pe care reclamantul le invocă în susținerea acțiunii sale.
Cum actele susmenționate nu-și mai pot produce efectele juridice ca urmare a anulării lor prin Decizia civilă 1694/14.11.1996 a Curții de APEL CLUJ - dos.1641/1996 (inițial 8094/1995 anexat) atât instanța de apel cât și cea de fond în mod corect au reținut că situația juridică a celor 2 acte invocate de reclamant, a intrat în puterea lucurului judecat prin dispozițiile deciziei civile nr.1694/1996.
Or, a pune în discuție valabilitatea și efectele juridice ale unor acte juridice anulate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, ar însemna o încălcare a principiului securității raporturilor juridice, ce constituie unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului care implică între altele, că o soluție definitivă dată de instanțe cu privire la orice litigiu să nu mai fie repusă în cauză.
Din perspectiva acestui principiu, instanțele trebuie să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare (CEDO cauza Anurăritei c României).
Este real că actul jurisdictional (ca orice act juridic în general) produce pe lângă efectele obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității și efecte de opozabilitate față de terți.
Hotărârea judecătorească nu poate fi ignorată de către terți pe motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Față de terți, însă hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă.
Prin prisma acestor aspecte și a faptului că în procesele anterioare ce au vizat actul de licitație publică din 16 aprilie 1992, reclamantul a participat în calitate de reprezentant administrativ al SC SRL ce reclama un drept izvorât din același act de licitație (ce fusese anulat în 1996 prin hotărârea judecătorească susmenționată) instanța de fond și de apel au înlăturat în mod corect susținerea reclamantului în ce privește imposibilitatea hotărârilor judecătorești anterioare.
Astfel, prin prisma celor expuse, instanța reține că susținerile recurentului nu întrunesc cerințele art.304 pct. 9 pr.civ. și neexistând nici motive de recurs de ordine publică, urmează a se respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.48 din 29 ianuarie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PE/CA
26.05.2009 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
