Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1149/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1149/R/2009

Ședința publică din 7 mai 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte al instanței

JUDECĂTORI: Gabriella Purja, Adrian Repede Marta Carmen

- -

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, precum și recursul pârâtului MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 2338/08.12.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr-, privind și pe reclamanții intimați G și și pe pârâta intimată COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A FONDULUI, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.

dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 5 mai 2009, încheiere care face parte din prezenta decizie.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr.2338 din 8 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, a fost admisă contestația formulată și precizată de către contestatorii G și în contradictoriu cu pârâții Agenția Domeniilor Statului cu sediul în B, și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu sediul în B, B- și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 74/09.04.2008 emisă de Compania Națională de Administrare a Fondului, antecesoarea în drepturi a Agenției Domeniilor Statului, în sarcina contestatorului

S-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 93/09.04.2008 emisă de Compania Națională de Administrare a Fondului, antecesoarea în drepturi a Agenției Domeniilor Statului, în sarcina contestatorului.

S-a dispus reintegrarea contestatorilor pe posturile deținute anterior emiterii deciziilor de concediere.

Pârâții au fost obligați să achite contestatorilor drepturile salariale aferente perioadei cuprinse între 10.04.2008 și până la reintegrare precum și tichetele de masă aferente acestei perioade.

S-a respins cererea reconvențională formulată de Agenția Domeniilor Statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanții au fost angajați în cadrul Companiei Naționale de Administrare a Fondului în calitate de referent de specialitate - prin contractul individual de muncă nr.322/06.01.2006 (4), respectiv director filială - prin contractul individual de muncă nr. 119/05.01.2004.

Prin Decizia nr. 74/09.04.2008 reclamantului G i-a fost desfăcut contractul individual de muncă în baza prevederilor art. 65., iar prin Decizia nr. 93/09.04.2008 reclamantului i-a fost desfăcut contractul individual de muncă în baza prevederilor art. 65..

Într-o astfel de situație, de încetare a raporturilor juridice de muncă, în temeiul art.65, alin. 1., instanța verifică în limitele competenței sale legalitatea și temeinicia măsurii, stabilind motivele și împrejurările care au condus la această măsură. Controlul de legalitate, vizează existența dificultăților economice, a transformărilor tehnologice, a reorganizării activității, cauza reală și serioasă a concedierii precum și caracterul efectiv al desființării locului de muncă. De asemenea, în exercitarea rolului său, instanța verifică și dacă măsura dispusă de intimată respectă întrutotul prevederile legale.

Mai înainte de cercetarea fondului cauzei, instanța este ținută a verifica legalitatea măsurii dispuse.

Pentru a asigura buna desfășurare a raporturilor de muncă, legiuitorul a prevăzut și anumite proceduri specifice categoriilor de concediere. În situația prevăzută de art.65, angajatorul are obligația, potrivit art.74, alin.1, de a comunica salariatului în cuprinsul deciziei de concediere, motivele care determină concedierea, durata preavizului, precum și lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate, cerințe ce nu a fost îndeplinite de către angajator.

Intenția legiuitorului nu a fost să creeze un cadru de formalism excesiv ci să protejeze salariatul de eventualele măsuri unilaterale ale angajatorului pe care acesta nu are cum să le cunoască dacă nu îi sunt comunicate și s-ar crea un dezechilibru de forțe și nicidecum pe poziții de egalitate: angajatul nu are posibilitatea de a-și formula apărările.

Neindicarea motivelor care au determinat concedierea atrage în mod similar nulitatea măsurii dispuse, angajatul aflându-se astfel în postura de a nu își putea pregăti apărarea față de măsura dispusă.

Făcând aplicarea prevederilor art.65, intimata avea obligația legală de a prevedea în cuprinsul deciziei durata preavizului, precum și de a propune contestatorilor alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională, astfel cum este prevăzut la art.64. Potrivit art.76, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.

Pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată și admiterea cererii reconvenționale ca întemeiată și să se dispună returnarea salariilor compensatorii încasate de intimați.

În motivarea recursului critică hotărârea instanței de fond, întrucât aceasta nu a intrat în cercetarea fondului, nepronunțându-se cu privire la excepția formulată prin întâmpinare.

În al doilea rând, apreciază că, se impune casarea Sentinței civile nr. 2.338/08.12.2008, întrucât nu s-a argumentat în nici un fel motivele pentru care s-a concluzionat, în dispozitivul acesteia, că, Compania Națională de Administrare a Fondului este antecesoarea în drepturi a Agenției Domeniilor Statului.

Arată că pârâta nu poate reintegra pe contestatori pe posturile deținute anterior emiterii deciziilor de concediere, întrucât, în structura sa organizatorică, nu figurează asemenea posturi. Compania Națională de Administrare a Fondului și-a încetat activitatea, prin abrogarea Legii nr. 192/2001, conform dispozițiilor art. 70 din OUG nr. 23/2008, iar Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, contrar celor arătate prin întâmpinare, nu a schimbat organigrama Agenției Domeniilor Statului, în sensul suplimentării numărului de posturi deja existente, cu cele ale instituției desființate.

Prin prevederile Ordinului nr. 235/15.04.2008, ministerul d e resort a reglementat cu strictețe, bunurile care trec în patrimoniul pârâtei, de la Compania Națională pentru Administrarea Fondului, pe baza de protocol de predare preluare, în baza art. 69, alin 2 din OUG nr. 23/2008. Acest ordin, precum și referatul de aprobare, dispun că, patrimoniul Companiei Naționale de Administrare a Fondului, identificat și inventariat de aceasta, ce face obiectul protocolului, se compune din pachetele de acțiuni, deținute la societățile comerciale cu profil piscicol, precum și terenurile aferente amenajărilor piscicole.

Mai arată că anterior formulării prezentei contestații, reclamanții au introdus în data de 26.03.2008, cerere pe rolul Tribunalul București, precizată ulterior la 17.09.2008, ce a constituit obiectul dosarului nr-, prin care au solicitat obligarea Agenției Domeniilor Statului la plata restului de 42% din totalul salariilor compensatorii, ce nu au fost achitate de Compania Națională de Administrare a Fondului, conform art. 54 din contractul colectiv de muncă.

La termenul din 07.01.2009, cererile formulate de G și, au fost disjunse de cererile formulate de ceilalți salariați ai, Întrucât reprezentantul legal a informat completul de judecată, cu privire la rezilierea contractului de asistență juridică, în ceea ce-i privește. Cererea principală a fost soluționată la acest termen, Agenția Domeniilor Statului fiind obligată la plata salariilor compensatorii, în procent de 42% din totalul acestora, către un număr de 118 foști salariați ai, care nu au solicitat anularea deciziilor de concediere și reintegrarea în cadrul ADS pe posturile deținute, iar cererile lui G și, disjunsă așa cum s-a arătat, urmează să constituie obiectul unui dosar nou, în care părțile vor fi citate.

Această acțiune a reclamanților face dovada temeiniciei cererii reconvenționale formulate de ADS, conform art. 119 proc civ, prin care a solicitat obligarea acestora la returnarea sumelor încasate de aceștia, cu titlu de salarii compensatorii. Tribunalul Cluja respins, în mod neîntemeiat, cererea reconvețională, ca nedovedită.

Pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Analizând sentința în raport și de cele susținute în recurs Curtea reține următoarele:

Este de observat în primul rând faptul că pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat recurs la data de 17.01.2009 (conform dovezii de expediere prin poștă - fila 44 dos.recurs), în condițiile în care potrivit dovezii de comunicare, (fila 99- dos.fond) sentința i-a fost comunicată la 14.01.2009.

Cum potrivit dispozițiilor art.301 proc.civ. comb.cu art.80 din Legea nr.168/1999 privind conflictele de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, constatând că recursul a fost declarat peste acest termen, Curtea îl va respinge ca tardiv.

În ce privește recursul pârâtei Agenția Domeniilor Statului, Curtea reține următoarele:

Atât în recursul inițial al tribunalului cât și în cel rezultat după conexarea celorlalte două dosare, se constată că în mod constant atât pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cât și Agenția Domeniilor Statului au susținut lipsa lor de calitate procesuală pasivă în cauză, bazată pe lipsa raporturilor de muncă cu reclamanții, nici unul dintre pârâții, nefiind părți în contractele individuale de muncă ale reclamanților.

Din considerentele sentinței recurate se observă însă că instanța nu s-a preocupat mai întâi să soluționeze aceste chestiuni, deși dispozițiile art.137 alin.1 proc.civ. prevăd că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.

Este adevărat că tribunalul a admis acțiunea reclamanților față de pârâta Agenția Domeniilor Statului, însă în susținerea acestei soluții nu a fost adus în considerentele hotărârii nici un argument juridic sau de fapt prin care să se susțină calitatea procesuală activă a acestei pârâte în cauză, cu atât mai mult că potrivit Legii nr.168/1999 și ale dispozițiilor Codului muncii, pentru existența raporturilor de muncă dintre părți se impun a fi îndeplinite condiții specifice acestora.

Mai mult se observă că deși în cauză, în calitate de pârât a figurat și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care așa cum s-a arătat mai sus a invocat și el lipsa calității procesuale, nici sub acest aspect instanța nu s-a pronunțat, mulțumindu-se a admite acțiunea împotriva acestui pârât, căruia însă nu i s-a stabilit nici o obligație față de reclamanți.

De asemenea și modul de soluționare a cererii reconvenționale a pârâtei Agenția Domeniilor Statului trebuie apreciat a fi foarte expeditiv, fără a avea la bază o analiză a susținerilor făcute de părți, precum și a probelor administrate în cauză.

De altfel, este de reținut faptul că potrivit dispozițiilor art.261 alin.1, pct.5 proc.civ. se prevede că hotărârile se dau în numele legii și vor cuprinde în mod obligatoriu printre altele motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Cum în cazul din speță, prin modul de soluționare a cauzei, nu s-au dat satisfacții dispozițiilor legale mai sus citate, echivalând cu o nesoluționare a fondului, față și de dispozițiile art.299 și 312 alin.5 proc.civ. Curtea va admite recursul pârâtei Agenția Domeniilor Statului și în consecință va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.

Cât privește recursul pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru considerentele arătate la începutul considerentelor prezentei decizii va fi respins ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 2338 din 8 decembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe pentru o nouă judecată.

Respinge ca tardiv recursul pârâtului MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE.

Irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Gabriella Purja, Adrian Repede Marta Carmen

- - - - - -

GREFIER

Pt.

În conc.odihnă

Semnează

PRIM GREFIER

Red.AR

Dact./2ex.

09.07.2009

Președinte:Gabriella Purja
Judecători:Gabriella Purja, Adrian Repede Marta Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1149/2009. Curtea de Apel Cluj