Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 266/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 266/2010 -
Ședința publică din 9 februarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantul HO- domiciliat în, nr. 158, județul B, în nume propriu și în reprezentarea reclamanților și intervenienților indicați în cererea de recurs, în contradictoriu cu intimații pârâți DE CONSUM "" cu sediul în O,- - 34, județul B, PRIMĂRIA COMUNEI, CONSILIUL LOCAL și STATUL ROMÂN, prin CONSILIUL LOCAL, toți cu sediul în comuna, județul B, împotriva deciziei civile nr. 26 din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 588 din 29 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Aleșd în dosar nr. 765/2005, având ca obiect: acțiune în constatare.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 2 februarie 2010, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 9 februarie 2010.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 588 din 29 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Aleșd în dosar nr. 765/2005, s-a respins acțiunea în constatare formulată de reclamantul Ho-oan, personal cât și în reprezentarea lui, și alții - toți locuitori ai satului, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, reprezentat prin Consiliul Local al Comunei; s-au respins cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții, ia, și alții - toți locuitori ai satului, împotriva reclamantului Ho-oan, Statul Român, reprezentat prin Consiliul Local; s- admis acțiunea formulată în dosar conexat nr. 833/2005 de reclamanta fostă Cooperativă O, actualmente reorganizată urmare fuziunii în Societatea de Consum O, împotriva pârâților Primăria Comunei și Consiliul Local al Comunei și s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de construire asupra imobilului - construcții, notate în nr. 753 cu nr. top. 218 și nr. 249 cu nr. top. 225, în natură reprezentând "magazin sătesc și bufet" din satul; s-a dispus notarea acestor construcții în cartea funciară ca fiind proprietatea reclamantei, s-au respins excepțiile privind lipsa calității procesuale active cât și excepția lipsei interesului reclamanților din dosar nr-, invocate în cauză de reclamanta fostă Cooperativă O, actualmente reorganizată urmare fuziunii în Societatea de Consum O, în dosar conexat nr-, ără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, instanța a reținut că în perioada anilor 1955-1956, în baza planului de investiții, s-a procedat la construirea din fondurile centralizate ale cooperației de consum, a magazinului sătesc și a bufetului din satul, spații comerciale pe care ei, de la data finalizării construcției și până în prezent le folosesc, mai mult, au achitat anual impozitul pe construcții, a se vedea în acest sens procesul verbal din data de 25 iulie 2002, încheierea nr. 21986/2003, adresa Primăriei nr. 762/22.07.2005, adresa Primăriei nr. 1565/13.07.2005, declarațiile de impunere a clădirii pentru ultimii 3 ani, depuse la dosarul cauzei în probațiune.
În anul 2002, sistemul cooperației din județul Baf ost reorganizat și în baza procesului verbal din data de 25 iulie 2002 al Adunării Generale a Cooperativei de Consum, aceasta a fuzionat cu de Consum O, cu întreg patrimoniul, dar mai ales cu pasive constituite din datorii la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale, stare de fapt constată prin încheierea nr. 21986/2003 a judecătorului delegat la registrul comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor.
Datorită faptului că în sistemul comunist de atunci nu putea interveni nici o împrejurare care să le posesia asupra imobilelor, constructoarea a omis notarea acestor construcții în cartea funciară.
Având în vedere fuziunea prin absorbție la data de 1.09.2005 de către Societatea de Consum O, cu sediul în O,-/34, județul B, înregistrată la Registrul Comerțului B, sub nr. C - având cod unic, a Cooperativei O,--34, Jo-, R -, în sensul preluării activului și pasivului acestei cooperative la data de 31.08.2005, obligațiile de plată, drepturile de încasare și litigiile deținute de către aceasta până la data menționată mai sus revin Societății Cooperative de Consum O, fosta O fiind radiată de la Oficiul Registrului Comerțului începând cu data de 1.09.2005.
Din declarațiile acelorași martori audiați din cauză s-a mai reținut că, construcțiile au fost edificate din veniturile aparținând cooperativei și nicidecum din contribuțiile persoanelor fizice din satul, titulare ale acțiunii formulate în dosar nr-, aceștia cel mult în calitatea lor de membri ai cooperativei din acea vreme au participat cu muncă fizică la edificarea acestor construcții pentru care au fost remunerați în sistemul de atunci, cu bunuri de valoare - a se vedea în acest sens declarația martorei, fiind de notorietate că în perioada 1945-1989, comerțul cu amănuntul prin magazinele sătești sau bufete se realiza prin sistemul cooperatist.
Referitor la excepțiile invocate în cauză, în dosar conexat, privind excepția lipsei de interes a reclamantului Ho-oan și a celorlalte părți pe care acesta le reprezintă, cât și față de excepția privind lipsa calității procesuale active a acestora, instanța a apreciat că sunt nefondate întrucât, în măsura în care ar fi fost dovedite pretențiile formulate de către intervenienți deopotrivă, cererea lor ar fi fost admisibilă, prevederile art. 41 și următoarele Cod procedură civilă, coroborate cu prevederile art. 49 și următoarele, statuând că "Orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată", " având interes în cauză poate interveni într-o pricină ce urmează între alte persoane".
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat apel reclamanții și intervenienții, solicitând schimbarea în totalitate a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii formulate de aceștia și respingerii acțiunii conexate formulate de de Consum "", cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 911/A/6.11.2007, Tribunalul Bihora respins ca nefondat apelul. Prin decizia civilă nr. 758/2008-R din 8.05.2008, Curtea de Apel Oradeaa admis recursul formulat de recurenții apelanți și a trimis cauza pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor, cu motivarea că instanța de apel a respins fără nici o justificare probațiunea testimonială solicitată de apelanți, astfel că a încălcat dreptul acestora la apărare.
La rejudecarea apelului, instanța a încuviințat cererea de suplimentare a probațiunii formulată de partea apelantă. S-au administrat proba cu interogatoriul intimatului Consiliul Local, care la răspunsul la interogatoriu a anexat și înscrisuri, precum și proba testimonială cu un martor. Nu au fost ascultați ceilalți doi din martorii propuși de apelanți, întrucât s-a constatat că aceștia nu pot avea calitatea de martori în cauză, fiind apelanți.
Prin decizia civilă nr. 26 din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul și a fost păstrată în totalitate sentința Judecătoriei Aleșd, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii, tribunalul a reținut că imobilul în cauză, având destinația de spațiu comercial, a fost edificat în perioada anilor 1955 - 1956, iar în nici o arhivă nu mai există acte cu privire la construire, fie că aceste acte nici nu au existat, fie că acestea s-au pierdut.
În toată perioada de la construire și până în prezent, imobilele s-au aflat în posesia Cooperativei de Consum, care le-a administrat. Deși martorul propus de apelanți, care fost primar al comunei până în anul 2000 arătat că nu știe să se fi plătit impozit pentru imobil, Consiliul Local a depus la dosar declarații de impunere depuse de Cooperativă cu privire la acesta începând cu anul 1993. Martorul propus de apelanți a arătat că se știa că imobilul figurează la Cooperativă, care îl și folosea, iar până în anul 2000 nu au existat discuții cu privire la regimul imobilului.
Toate acestea, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză, potrivit cărora construcția a fost edificată prin munca membrilor cooperatori locuitori ai satului, pentru de Consum, conduc la concluzia că imobilul a intrat în patrimoniul acestei Cooperative și nu în proprietatea comună a localnicilor.
Față de cele reținute tribunalul, în baza art. 295 Cod procedură civilă, a respins ca nefondat apelul, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, în termen au formulat recurs reclamanții și intervenienții, toți solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârilor, admiterea acțiunii formulate de ei și respingerea acțiunii din dosarul conexat, formulată de pârâta de Consum ""
În motivarea recursului s-a susținut că greșit a fost chemat în instanță Consiliul Local al Comunei, cât timp calitate procesuală avea Ministerul Finanțelor Publice, în reprezentarea Statului Român.
Au mai invocat recurenții că hotărârile sunt nelegale și netemeinice, nu s-au avut în vedere probele administrate, din care rezultă fără dubiu că supraedificatele din litigiu au fost construite prin contribuția locuitorilor satului, constând din sume de bani și prestații voluntare.
De altfel, recurenții din prezenta cauză s-au constituit în Asociația, care are calitate procesuală să revendice imobilul din litigiu, recurenții având calitate procesuală și în nume propriu, ca persoane fizice, locuitori a satului, acțiunea fiind promovată și susținută de aproape toți locuitorii acestui sat.
Analizând hotărârile recurate prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că acestea sunt în parte nelegale, pentru următoarele considerente:
În speță, în litigiu este proprietatea asupra supraedificatelor înscrise în nr. 753, nr. top. 218 și nr. 249, nr. top. 225, supraedificate ce au fost construite între anii 1955 - 1956 de către de Consum din localitate, această stare de fapt nefiind contestată de nici una din părți.
Reclamanții și intervenienții din prezenta cauză susțin că aceste supraedificate au fost ridicate cu contribuția comună și efortul propriu al locuitorilor satului, iar pârâta de Consum "" O susține că supraedificatele au fost construite de de Consum din localitate, a cărei continuatoare este intimata, urmare a unor fuziuni și reorganizări succesive.
Prin urmare, esențial în prezenta cauză este a se stabili cine a edificat construcțiile din litigiu și în consecință, cine este îndreptățit la stabilirea dreptului de proprietate asupra acestora.
Legea nr. 6/1970 a stabilit care este regimul juridic al Cooperativelor de Consum, stipulând în art. 1 că acestea sunt "organizații socialiste obștești cu caracter economic, constituite teritorial, prin asocierea din inițiativă proprie a locuitorilor, în scopul de a satisface unele nevoi materiale și culturale prin mijloace și acțiuni comune".
Aceasta fiind legea cadru a organizării Cooperativelor de Consum, este evident că la data edificării construcției, anul 1955, nu exista reglementare legală care să statueze asupra regimului juridic al unor supraedificate construite de colectivitatea locală.
Prin urmare, susținerea intimatei de Consum "" O, fosta " " O, că ar fi fost edificate construcțiile de de Consum, nu este reală, această entitate juridică neexistând la data executării supraedificatelor.
Pe de altă parte, a fost și probat în prezenta cauză cu depozițiile martorilor audiați, că supraedificatele din litigiu au fost construite prin contribuția proprie în bani și muncă a locuitorilor satului, fiind notoriu că atare construcții în perioada dinainte de 1990 erau edificate prin efortul comun al locuitorilor
Împrejurarea că ulterior imobilul a fost în administrarea Cooperativei, înființată în baza Legii nr. 6/1970, nu este de natură să modifice regimul juridic al construcțiilor din litigiu.
În concluzie, imobilul a fost ridicat de locuitorii satului și dreptul de proprietate asupra acestuia aparține colectivității locale.
Această colectivitate locală nu poate fi substituită de reclamanții și intervenienții din prezenta cauză, chiar dacă aceștia sunt majoritatea locuitorilor satului.
locală este definită de art. 3 alin. 4 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, ca fiind totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ - teritorială.
Principiul autonomiei locale, definit de același text de lege, dă dreptul și capacitatea autorităților administrației publice locale de a soluționa și gestiona în numele și interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice în condițiile legii.
Acest drept se exercită prin consiliile locale și primari, potrivit aceluiași text de lege.
Prin urmare, calitate procesuală activă și interes legitim în prezenta cauză (dosarul nr. 765/2005) are unitatea administrativ - teritorială prin reprezentanții săi legali, și nu reclamanții sau intervenienții, care nu pot cere stabilirea unui drept de proprietate în favoarea lor, dreptul de proprietate neputând fi stabilit decât în favoarea unității administrativ - teritoriale, care prin reprezentanții săi administrează bunurile proprietatea colectivităților locale.
Astfel, chiar dacă în calitate de membri ai comunității locale reclamanții și intervenienții au interes legitim în cauză, nu au calitate procesuală activă deoarece nu lor le aparține dreptul subiectiv civil solicitat, ci unității administrativ-teritoriale, pentru considerentele pe care le-am expus mai sus.
În dosarul nr. 833/2005, în care reclamanta de Consum "" O, fosta " " O în contradictoriu cu autoritățile publice locale, a solicitat stabilirea dreptului său de proprietate asupra supraedificatelor din litigiu, acțiunea este nefondată.
Dosarul nr. 833/2005 a fost conexat la dosarul nr. 765/2005, reclamanții din acest ultim dosar devenind astfel pârâți în cauza nr. 833/2005.
Astfel, reclamanta nu a făcut dovada modului în care supraedificatele ridicate de comunitatea locală au intrat în proprietatea sa, aceste moduri de dobândire fiind expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 644 - 647 Cod civil.
După anul 1990 Cooperativele de Consum și-au reorganizat activitatea prin Legea nr. 109/1996, ce a fost apoi abrogată prin Legea nr. 1/2005, care reglementează modalitatea în care se înființează și funcționează Cooperațiile de Consum, dar care nu cuprind dispoziții cu privire la bunurile proprietatea colectivităților locale, ce au fost în administrarea cooperațiilor de consum până la data apariției actelor normative mai sus arătate.
Fiind edificate de comunitatea locală, atare construcții nu pot fi decât proprietatea acesteia sau a Cooperativei de Consum înființată pe plan local de cetățenii comunității respective. În nici un caz, prin reorganizări succesive ori fuziuni ale unor persoane juridice, comunitatea locală nu poate fi lipsită de proprietatea sa în favoarea unor persoane juridice ce nu dețin nici o probă că ar fi edificat construcțiile respective, la fel cum nu dețin nici o dovadă a modului în care bunurile au intrat în proprietatea sa.
Împrejurarea că a plătit impozitele aferente imobilului nu este o dovadă de proprietate, și nici listele de inventar ale fostei Cooperative de Consum locale, nu sunt titluri în favoarea reclamantei
Așa fiind, acțiunea reclamantei din dosarul nr. 833/2005 al Judecătoriei Aleșd este nefondată.
Recurenții și intervenienții în prezenta cauză justifică însă și calitate procesuală activă și interes legitim în promovarea prezentului recurs, fiind în interesul comunității locale, ai căror membri sunt, paralizarea acțiunii civile a reclamantei de Consum "" O, fosta " " O, prin care se tinde lipsirea colectivității de un bun proprietatea acesteia.
Chiar dacă nu au vocație la obținerea dreptului de proprietate, în calitate de membri ai comunității locale, au atât interes legitim cât și calitate procesuală să se opună stabilirii unui drept de proprietate în favoarea unor persoane fizice ori juridice ce nu sunt îndreptățite să-l obțină.
Prin urmare, în dosarul conexat nr. 833/2005, reclamanții și intervenienții au calitate procesuală pasivă și interes legitim.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 cu referire la 316 și 296 Cod procedură civilă, se va admite recursul formulat de reclamanți și intervenienți, se va modifica decizia tribunalului în sensul admiterii apelului reclamanților și intervenienților și se va schimba în parte sentința de fond, urmând a fi respinsă acțiunea formulată de reclamantă în dosarul conexat nr. 833/2005 al Judecătoriei Aleșd.
Restul dispozițiilor deciziei și sentinței vor fi menținute ca legale și temeinice.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de reclamantul HO- domiciliat în, nr. 158, județul B, în nume propriu și în reprezentarea reclamanților și intervenienților indicați în cererea de recurs, în contradictoriu cu intimații pârâți DE CONSUM "" cu sediul în O,- - 34, județul B, PRIMĂRIA COMUNEI, CONSILIUL LOCAL și STATUL ROMÂN, prin CONSILIUL LOCAL, toți cu sediul în comuna, județul B, împotriva deciziei civile nr. 26 din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 588 din 29 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Aleșd, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților din dosar nr- invocată de pârâta de Consum O, actualmente de Consum
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanta de Consum O în dosar conexat nr-.
Menține restul dispozițiilor deciziei și sentinței.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 9 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.R
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
7 ex./24.02.2010
- 5 com./
- HO- -, nr. 158, județul B,
- DE CONSUM "" - O,- - 34, județul B,
- PRIMĂRIA COMUNEI,
- CONSILIUL LOCAL,
- STATUL ROMÂN, prin CONSILIUL LOCAL - comuna, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora
