Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 320/2010. Curtea de Apel Oradea

ROMANIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

COMPLETUL - I/

DECIZIA CIVILĂ NR. 320/2010 -

Ședința publică din 16 februarie 2010

PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător

- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria

- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora

- - - - grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de pârâta reclamantă reconvențională domiciliată în O,-, -ere,. 4,. 18, județul B, citată și prin avocat, din O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă pârâtă reconvențională domiciliată în,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 160 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 13380 din 16 decembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 12608/2001, având ca obiect: partaj judiciar.

Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 2 februarie 2010, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 9 februarie 2010, respectiv 16 februarie 2010.

CURTEA DE APEL

deliberând,

Constată că, prin sentința civilă nr. 13380 din 16 decembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 12608/2001, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei și s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtă, constatându-se deschisă succesiunea defunctei, având calitatea de moștenitoare legale reclamanta, pârâta și numita, în prezent decedată, în cote egale de 1/3 fiecare, în calitate de fiice. S-a constatat că masa succesorală după defuncta se compune din imobilul teren în suprafață de 3853 mp. înscris în nr. 779, nr. top. 40, 41 și 42, precum și cota indiviză de 1/4 părți din casa de locuit înscrisă în aceeași coală sub nr. top. 42. S-a constatat deschisă succesiunea defunctei, având calitate de moștenitoare legale reclamanta și pârâta, în cote egale, în calitate de surori. S-a constatat că masa succesorală după defuncta se compune din cota de 1/3 parte din imobilul teren în suprafață de 3853 mp. înscris în nr. 779, nr. top. 40, 41 și 42, precum și cota indiviză de 4/12 părți din casa de locuit înscrisă în aceeași coală sub nr. top. 42. S-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului înscris în nr. 779, cu nr. top. 40, 41 și 42 reprezentând în natură teren intravilan în suprafață de 3853 mp. și casă de locuit aflat în coproprietatea părților, în cote de 1/2 fiecare, atribuindu-se imobilul în întregime în favoarea reclamantei, cu obligarea acesteia la plata în favoarea pârâtei a sumei de 81.195.000 lei ROL cu titlu de sultă și a sumei de 1.015.000 lei ROL reactualizată conform indicelui de inflație la data plății, reprezentând cheltuieli de înmormântare a defunctei. S-a dispus întabularea dreptului de proprietate în cartea funcară conform hotărârii și au fost respinse restul pretențiilor. Pârâta a fost obligată la 2.550.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 29.01.1997, respectiv 29.04.2001 au decedat mama și sora părților. Conform colii nr. 779, la data decesului mama avea în proprietate cota parte de 1/4 din casa de locuit și terenul în suprafață de 3853 mp. iar sora decedată avea în proprietate o cotă de 1/4 din casă, diferența de 2/4 constituind proprietatea părților în mod egal. Din depozițiile martorilor și din răspunsurile date de pârâtă la interogatoriu, instanța a reținut că reclamanta a acceptat în mod tacit, în termenul legal, succesiunea după cele două defuncte prin folosința exercitată asupra unei părți din teren, a unei camere din casa de locuit, precum și asupra unor bunuri mobile.

Valoarea de circulație a imobilului în litigiu s-a stabilit la suma de 146.640.000 lei ROL potrivit expertizei efectuate în cauză de expert, din care s-a dedus suma de 16.480.000 lei ROL reprezentând investiții efectuate de pârâtă. Instanța a atribuit imobilul în întregime reclamantei, reținând că pârâta deține o altă casă în, în timp ce reclamanta nu deține alt imobil în localitate, iar imobilul în cauză nu este comod partajabil în natură.

succesiunii constau în cheltuielile de înmormântare în cuantum de 2.030.000 lei, achitate de pârâtă, instanța obligând-o pe reclamată la plata cotei de 1/2 din acestea către pârâtă. Cheltuielile de înmormântare pentru defuncta mamă a părților nu au fost dovedite și, oricum, sunt prescrise.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel pârâta, solicitând admiterea cererii reconvenționale prin care a solicitat să se constate că este singura moștenitoare după și, dar și schimbarea sentinței în sensul atribuirii imobilului în natură către apelantă, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 219/A/2004, Tribunalul Bihora admis ca fondat apelul și a schimbat în parte sentința atacată în sensul atribuirii imobilului înscris în nr. 779, cu nr. top. 40, 41, 42, reprezentând în natură teren intravilan în suprafață de 3853 mp. și casă de locuit, în favoarea pârâtei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea reclamantei în cuantum de 99.915.000 lei ROL, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.

Prin decizia civilă nr. 593/R/2005, Curtea de APEL ORADEAa admis recursul formulat de, casând decizia tribunalului cu trimitere pentru o nouă judecare la ribunalul Bihor, Curtea apreciind că se impune suplimentarea probatoriului cu o completare la expertiză sau chiar cu o nouă expertiză. S-a reținut că instanța a fost investită și cu o cerere de partajare teren care n-a fost avută în vedere de către instanță și expertiză, simpla inserare în expertiză că o suprafață de aproximativ 40 ari nu este partajabilă în natură fiind o susținere gratuită necenzurată de instanță, în lipsa unei schițe sumare, având în vedere și că pârâta a folosit o cameră din imobil și o parte din teren. Întrucât pe de o parte există un capăt de cerere în acțiunea principală iar pe de altă parte, chiar dacă inițial reclamanta nu a solicitat atribuirea, ulterior a solicitat-o și instanțele trebuiau să aibă în vedere la pronunțarea hotărârii toate elementele și conform art. 129 Cod procedură civilă să dispună în consecință.

În rejudecarea apelului a fost completată probațiunea cu o expertiză topografică și o contraexpertiză în construcții.

Prin decizia civilă nr. 160 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul formulat de în contradictoriu cu împotriva sentinței civile nr. 13380 din 16.12.2002 pronunțată de Judecătoria Oradea, care a fost schimbată în parte în sensul că s-a atribuit imobilul în întregime în favoarea pârâtei, cu obligarea acesteia la o sultă în cuantum de 80.904,5 lei RON în favoarea reclamantei; s-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate și au fost compensate cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța astfel, examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, cât și a celor de ordine publică, tribunalul a reținut următoarele:

În ce privește acceptarea succesiunii de către intimata, acest aspect a fost clarificat ca deplin dovedit prin probațiunea administrată în cauză la prima judecare a apelului și, oricum acest aspect nu mai poate fi pus în discuție, întrucât ar conduce la încălcarea principiului neagravării situației în propria cale de atac. În primă fază, apelul pârâtei nu a fost admis sub acest aspect, iar pârâta nu a formulat recurs, cea care a formulat recurs fiind reclamanta. Cum apelul se află în rejudecare în urma admiterii recursului formulat de reclamantă, nu se mai poate constata că aceasta nu a acceptat succesiunea, deoarece i s-ar agrava situația, cu încălcarea dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă.

În ce privește sistarea de indiviziune, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 741 Cod civil, la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare.

În primul rând, în raport de îndrumarul deciziei de casare, trebuie clarificat dacă imobilul în cauză, în natură casă și teren în suprafață de 3853 mp. este sau nu comod partajabil în natură. În ceea ce le privește pe părți, tribunalul reține că sub acest aspect, poziția acestora este concordantă, în sensul că imobilul se impune a fi atribuit în întregime uneia dintre ele.

Referitor la teren, prin expertiza efectuată în rejudecarea apelului de inginer expert, s-a apreciat că acesta este comod partajabil în natură (fila 53), că lățimea fronturilor stradale pentru fiecare din loturile nou formate ar fi de câte 12 metri și că în mod sigur, cele două loturi nou formate au o valoare economică însumată mai mică decât dacă ar fi un singur lot, cu un front stradal de 24 metri (fila 88). Din schița întocmită de expert rezultă că în situația formării a două loturi de teren, pe unul din loturi s-ar situa casa și grajdul, iar pe celălalt lot fântâna, un și pentru fân, ultimele două nefiind construcții definitive.

În ce privește construcția, prin raportul de contraexperiză efectuat în rejudecarea apelului de experții, și s-a concluzionat că aceasta nu este comod partajabilă în natură, datorită amplasării construcțiilor și a funcționalității (fila 95). Cei trei experți au apreciat că terenul aferent formează curtea și grădina imobilului în cauză.

Față de toate acestea, instanța de apel a apreciat că imobilul casă și teren supus împărțelii nu este comod partajabil în natură, deoarece construcția nu poate fi împărțită, iar pentru teren, deși acesta fizic poate fi împărțit în două loturi, împărțirea ar duce la o scădere importantă a valorii și utilității economice atât a terenului cât și a construcției și s-ar provoca noi cheltuieli pentru modificarea porții de acces, mutarea anexelor, săparea unei noi fântâni.

Potrivit art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

În raport de aceste criterii, instanța de apel a reținut că părțile nu au căzut de acord asupra modalității de atribuire, fiecare solicitând atribuirea imobilului, iar cotele de proprietate ale părților sunt egale.

În aceste condiții, văzând celelalte criterii enumerate de textul legal, instanța a apreciat că se impune atribuirea imobilului în întregime în natură către apelantă, deoarece aceasta a locuit și locuiește în imobil, care constituie gospodăria sa, apelanta a efectuat lucrări de investiții și întreținere la imobil, în timp ce intimata reclamantă are domiciliul în O, mergând doar ocazional la imobil.

De asemenea, a reținut că valoarea imobilului supus partajului este 115.729 lei pentru teren, la valoarea de 7 Euro/mp acceptată de părți, iar pentru supraedificate valoarea este de 59.377 lei, potrivit completării la raportul de contraexpertiză în construcții, valoarea totală fiind de 175.106 lei. Din această valoare urmează a fi scăzută contravaloarea lucrărilor de investiții evaluate prin completarea la raportul de contraexpertiză la suma de 13.297 lei, urmând ca apelanta să fie obligată la plata sumei de 80.904,5 lei RON cu titlu de sultă în favoarea reclamantei intimate.

Față de cele reținute, tribunalul a admis ca fondat apelul civil introdus de pârâtă și a schimbat în parte sentința judecătoriei în sensul atribuirii imobilului în natură în favoarea apelantei pârâte, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea intimatei reclamante, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței apelate și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată, întrucât pretențiile ambelor părți au fost admise în parte.

Împotriva acestei decizii, în termen a formulat recurs reclamanta, care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul de a se respinge apelul declarat de pârâtă și păstrarea în tot a sentinței de fond.

În motivarea recursului s-a susținut că decizia Tribunalului Bihor este esențial nelegală, a fost dată cu ignorarea dispozițiilor art. 673 indice 9 Cod procedură civilă, în fapt pârâta mai deține o casă în localitatea respectivă, astfel că atribuirea casei părintești în favoarea pârâtei este profund inechitabilă și o prejudiciază grav pe recurentă.

Intimata s-a opus admiterii recursului.

Analizând hotărârile recurate prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea constată că acestea sunt esențial nelegale, fiind rezultatul greșitei aplicări a dispozițiilor art. 673 indice 9 și art. 673 indice 5 Cod procedură civilă, motiv de modificare a acestora în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Obiectul prezentei cauze îl constituie partajarea între doi descendenți a unui imobil, teren în suprafață de 3.853 mp. și supraedificate.

Art. 673 indice 5 Cod procedură civilă instituie la alin. 2 obligația principală pentru instanțe, în cazul în care sunt investite cu o acțiune de partaj, să procedeze la împărțeala în natură, prin formarea de loturi și atribuirea acestora copărtașilor, în raport de cotele pe care acestea le dețin.

În speță, fiind vorba de o suprafață de teren de aproape 4.000 mp. această împărțeală în natură este posibilă, instanțele de fond de apel procedând în mod greșit atunci când au atribuit întregul imobil doar uneia din părți.

Pârâta și reclamanta deținând cote egale de 1/2 din imobilul supus partajului și cum față de suprafața mare a terenului supus împărțelii este posibilă formarea a două loturi în natură instanța, urmare a admiterii recursului, va proceda în acest fel, potrivit raportului de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul - fila 51 dosar apel.

Astfel, urmare a dezmembrării terenurilor, se vor forma două loturi în suprafață egală de câte 1.962 mp. pentru fiecare parte, loturile fiind egale, părțile nu-și vor datora sultă din împărțeala terenului. Urmează apoi a fi atribuit pârâtei lotul pe care este situată casa în care locuiește în prezent și la care a efectuat unele îmbunătățiri, urmând ca aceasta să fie obligată la sultă în favoarea reclamantei, sultă rezultând din cota de 1/2 ce se cuvine acesteia din supraedificate, a căror valoare de circulație totală este 91.259 lei, din care va fi înlăturată valoarea supraedificatelor cuprinse în lotul ce va fi atribuit reclamantei:, fântână și șopron, și de asemenea, urmează a fi scăzută din sulta datorată și suma de 5.526 lei, care reprezintă contravaloarea investițiilor efectuate de pârâtă la imobilul din litigiu, investiții ce nu au fost contestate de recurentă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 raportat la art. 316 și 296 Cod procedură civilă, va fi admis recursul reclamantei, se va modifica decizia instanței de apel în parte, în sensul mai sus arătat.

În baza art. 276 Cod procedură civilă, cheltuielile de judecată suportate de părți vor fi compensate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul civil declarat de pârâta reclamantă reconvențională domiciliată în O,-, -ere,. 4,. 18, județul B, citată și prin avocat, din O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă pârâtă reconvențională domiciliată în,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 160 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte, și schimbă în parte sentința civilă nr. 13380 din 16 decembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Oradea în sensul că:

Dispune dezmembrarea imobilului cu nr. top. 40 în nr. top. 40/1 în suprafață de 760 mp. și 40/2 în suprafață de 790 mp.; nr. top. 41 în nr. top. 41/1 în suprafață de 292 mp. și 41/2 în suprafață de 143 mp.; nr. top. 42 în nr. top. 42/1 în suprafață de 910 mp. și 42/2 în suprafață de 1029 mp. potrivit expertizei întocmite de inginer, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Dispune formarea a două loturi din masa bunurilor supuse împărțelii, astfel:

Lotul: compus din imobilele cu nr. top. 40/1, 41/1 și 42/1 și supraedificatele constând din casă și grajd situate pe aceste imobile.

Lotul: compus din imobilele cu nr. top. 40/2, 41/2 și 42/2 și supraedificatele constând din, fântână și șopron fân.

Stabilește că valoarea de circulație a supraedificatelor este de 66.989 lei casa de locuit, 7.052 lei grajdul, 12.668 lei cotețul, 3.594 lei șopronul și 956 lei fântâna.

Stabilește că pârâta a efectuat la imobilul din litigiu îmbunătățiri în valoare totală de 5.526 lei.

Sistează starea de indiviziune a părților și atribuie reclamantei lotul B și pârâtei lotul

Pentru egalizarea loturilor, obligă pe pârâta să plătească reclamantei suma de 21.329 lei cu titlu de sultă.

Menține restul dispozițiilor deciziei și sentinței.

Dispune întabularea drepturilor în cartea funciară, potrivit prezentei hotărâri.

Compensează în totalitate cheltuielile de judecată în recurs

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 16 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

R - - - - - - -

red.R

jud.fond.

jud.apel. -

dact.

4 ex./24.02.2010

- 2 com./

- - O,-, -ere,. 4,. 18, județul B,

- -,-, județul

Președinte:Roman Florica
Judecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 320/2010. Curtea de Apel Oradea