Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 388/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.388
Sedința publică din 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -
JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta K-CREDIT SRL T împotriva Deciziei civile nr.989/A/26.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat reclamanta recurentă prin avocat, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantei recurente a depus un extras de cont pentru perioada 01.05.2007-22.08.2007, ce a fost comunicat și pârâtei intimate care a învederat instanței că nu a primit acești bani ce reies din extrasul de cont.
Pârâta intimată a depus un set de înscrisuri, respectiv întâmpinare, cerere reconvențională și o adresă către Judecătoria Timișoara
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, se acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, admiterea cererii, astfel cum a fost formulată și, în raport cu sentința primei instanțe, apreciază că s-a săvârșit un plus petit având în vedere acțiunea de evacuare, învederând că a făcut dovada că reclamanta recurentă primește și în continuare chiria, fără cheltuieli de judecată.
Pârâta intimată, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost motivat în scris.
CURTEA
Prin Decizia civilă nr. 989/A/26.11.2007, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de reclamanta K-CREDIT SRL T împotriva sentinței civile nr.6756/22.06.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, prin care s-a admis cererea reclamantei împotriva pârâtei, constatându-se că a intervenit tacita relocațiune cu privire la imobilul - obiect al contractului de închiriere nr. 115/24.03.2004.
Prin aceeași sentință s-a admis cererea reconvențională formulată în cauză, cu consecința evacuării reclamantei - pârâte reconvenționale din același imobil, ca efect al denunțării unilaterale a contractului de închiriere.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că între părți a intervenit un contract de închiriere nr.115/24.03.2004, având ca obiect imobilul din T,-, înscris în F 1037 T, nr. top 5638, pe durată determinată, de un an, contract care, prin acordul părților, a fost prelungit încă doi ani, de la 01.03.2005 până la 28.02.2007.
S-a reținut că, prin contract și actele adiționale la acesta, s-a stabilit cuantumul chiriei, împrejurare consemnată în Ordinul de plată nr. 121/16.03.2007, potrivit căreia locatarul a achitat chirie în valoare de 570 lei, după expirarea termenului contractual, respectiv la data de 16.03.2007, chiria încasată de locator a fost interpretată de instanță în conformitate cu dispozițiile art. 1437, 1452 Cod civil, care consacră tacita relocațiune.
S-a reținut că la data de 19.04.2007 pârâta în cauză a formulat cerere reconvențională, solicitând eliberarea necondiționată a apartamentului de către reclamantă, fapt asimilat denunțării contractului, în sensul art. 1436 alin. 2 Cod civil, care a produs încetarea contractului de închiriere, căci termenul de preaviz de 60 de zile s-a scurs până în momentul pronunțării hotărârii primei instanțe.
Sub acest aspect s-a apreciat incidența dispozițiilor ar. 480, 1431, 1436 Cod civil.
Împotriva acestei hotărâri pârâta reconvențională K- CREDIT SRL Tad eclarat recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, cadru în care se susține că instanța a săvârșit un plus petit, constatând denunțarea unilaterală a contractului, deși acest petit nu a fost formulat în cauză.
Apoi, se susține că aprecierea îndeplinirii termenului de preaviz s-a făcut eronat, căci acest termen se impunea a fi împlinit anterior introducerii acțiunii, în caz contrar impunându-se respingerea acțiunii, ca prescrisă.
Verificând recursul astfel declarat, prin prisma dispozițiilor art. 299 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea constată că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, hotărârea atacată fiind legală.
Astfel, se constată că instanța de fond a fost investită cu o cerere de constatare a tacitei relocațiuni a unui contract de închiriere încheiat pe durată determinată, cadru în care pârâta în cauză a intervenit cu o acțiune reconvențională de evacuare a reclamantei, pârâtă reconvențională, înregistrată la data de 19.04.2007.
În raport cu probele administrate, instanța a reținut că, prin plata chiriei și continuarea folosinței bunului, după expirarea termenului contractual ( 28.02.2007), respectiv și pentru luna martie 2007, operat tacita relocațiune, în sensul art. 1437, 1452 Cod civil, astfel că actul juridic inițial se transformă într-un contract de închiriere pe durată nedeterminată.
Sub acest aspect hotărârea nu este supusă criticilor, căci acțiunea reclamantei a fost admisă.
Instanța, însă, în același cadru procesual, a fost nevoită să se pronunțe cu privire la acțiunea reconvențională formulată în cauză, înregistrată la data de 19.04.2007, prin care s-a solicitat evacuarea reclamantei din imobil.
În acest cadru, instanța a constatat legitim că introducerea unei astfel de cereri reconvenționale echivalează cu o denunțare unilaterală a contractului de către locator, această instituție a denunțării unilaterale a contractului fiind specifică contractului de închiriere pe durată nedeterminată, aspect sub care s-a dat, deci, eficiență dispozițiilor art. 1436 (2) cod civil raportat la art. 1438 Cod civil.
În acest context, în mod legal, s-a reținut că, prin denunțarea unilaterală contractului și expirarea termenului de preaviz, reclamanta și-a pierdut titlul locativ, astfel că acțiunea în evacuare a fost admisă în baza art. 480 Cod civil, 1431, 1436 Cod civil, reclamanta reconvențională fiind titulara dreptului de proprietate cu privire la imobilul în litigiu.
După acest moment, situat anterior pronunțării hotărârii, independent de comportamentul părților în raport cu actul juridic inițial încheiat, nu se mai poate pune problema tacitei relocațiuni, aspect sub care dispozițiile art. 1438 Cod civil sunt edificatoare.
Pentru aceste motive recursul nu este fondat, recurenta nemaiputând invoca relocațiunea tacită.
Aspectele vizând calcularea termenului de preaviz nu afectează hotărârea de nelegalitate, căci aceasta nu a dat efecte denunțării unilaterale a contractului anterior expirării termenului de preaviz, ci după împlinirea acestuia.
Nu se poate susține nici săvârșirea unui plus petit, căci aspectul privind denunțarea unilaterală a contractului nu a fost analizat pe cale principală, ci incidentală, în raport cu obiectul cererii reconvenționale și, exclusiv, pentru verificarea existenței titlului locativ al reclamantei ca situație premisă, indispensabilă pronunțării unei hotărâri în evacuare.
În drept art. 312 Cod procedură civilă.
Văzând că nu s-a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta K-CREDIT SRL T împotriva Deciziei civile nr.989/A/26.XI.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca neîntemeiat.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 APRILIE 2008.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Erica
PROF.-.DR.- - - - -
Grefier
RED.B/17.04.2008
DACT.S/2ex/05.05.2008
INST.APEL-- - Tribunalul Timiș
INST.FOND-- Judecătoria Timișoara
Președinte:Univ Lidia BaracJudecători:Univ Lidia Barac, Cristian Pup, Erica
