Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 391/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR. 3410/337/200
DECIZIA CIVILĂ NR. 391/R/2008 | |
Ședința publică 13 februarie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos | - - - |
JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Traian Dârjan Viorica | - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtele, și, împotrivadeciziei civile nr. 115/A din 25 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta, având ca obiect acțiune în constatare - prestație tabulară, întabulare în cartea funciară.
La apelul nominal se prezintă pârâtele recurente și, asistate de avocat, care reprezintă și pe pârâtele recurente și, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 46 lei taxă judiciară de timbru și 16,5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 11 februarie 2008, reclamanta intimată a depus la dosar, prin registratura instanței, o cerere, prin care solicită acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
La termenul de azi, reprezentanta pârâtelor recurente depune la dosar timbrajul aferent recursului, acesta fiind astfel legal timbrat, delegația de reprezentare și chitanța prin care se atestă plata onorariului avocațial.
Cu privire la cerera de amânare, reprezentanta pârâtelor recurente pune concluzii în sensul respingerii cererii de amânare, întrucât intimata a avut la dispoziție suficient timp pentru a-și angaja un apărător care să-i reprezinte interesele în cauză.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de către reclamanta intimată întrucât potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 23 din dosar, rezultă că citația i-a fost comunicată la data de 22 ianuarie 2008, astfel că intervalul de timp avut la dispoziție până la acest termen de judecată, era suficient pentru a-și angaja un apărător.
Curtea, din oficiu, pune în discuția reprezentantei pârâtelor recurente valoarea terenului la momentul vânzării acestuia în anul 2004.
Reprezentanta pârâtelor recurente arată că în perioada 2004-2005, valoarea terenului era de aproximativ 150-200 euro/ar.
Curtea, având în vedere valoarea arătată de către reprzentanta pârâtelor recurente precum și suprafața de 57 ari a terenului din litigiu, constată că valoarea acestuia la data vânzării era de aproximativ 316.000.000 ROL (lei vechi). Raportat la această situație, Curtea din oficiu, invocă excepția de necompetență materială în soluționarea căii de atac a recursului, și o pune în discuția reprezentantei pârâtelor recurente.
Reprezentanta pârâtelor recurente solicită admiterea excepției invocate și trimiterea cauzei spre judecarea recursului la Tribunalul Sălaj.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1703 din 18 mai 2007 a Judecătoriei Zalău, s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamanta împotriva pârâților, și, în parte.
Reclamanta a dobândit prin cumpărare de la pârâți, moștenitorii defunctului decedat la 26.04.2005, dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 5700 mp înscris în titlul de proprietate nr.1112/29 din 20.04.2006, situat în locul "" pe raza municipiului Z, identificat prin expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză în specialitatea cadastru funciar, fila 45, în schimbul unui preț în valoare de 5.000.000 lei ROL, acesta fiind achitat în baza antecontractului încheiat la data de 11 noiembrie 2003 între reclamantă și autorul pârâților.
Prezenta ține locul actului autentic notarial de vânzare-cumpărare.
S-au respins cererile pentru constatarea identității tabulare a imobilului și întabulare.
Au fost obligați pârâții să îi plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 3291,98 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în realitate contractul încheiat între reclamantă și autorul pârâților are valoarea unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare, ce dă naștere unor obligații de a face în sarcina părților, de a se prezenta la notar pentru perfectarea actului juridic. Neîndeplinirea obligației de către promitenții-vânzători, poate fi suplinită prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să înlocuiască actul notarial.
Defunctul, autorul pârâților, i-a promis reclamantei vânzarea unui teren de 0,57 ha în locul " ", după eliberarea titlului pe numele său, care a fost emis sub nr.1112/29 din 20.04.2006.
Prin sentința (și nu decizia, cum ar fi fost corect) civilă nr.115 din 25 octombrie 2007 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâții, și contra sentinței civile nr.1703/18.05.2007 a Judecătoriei Zalău.
Au fost obligați pârâții la 800 lei cheltuieli de judecată către reclamanta.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că apărarea potrivit căreia nu s-a făcut dovada somării la notar pentru încheierea actului nu poate fi reținută, întrucât somarea la notar nu constituie fine de neprimire a acțiunii în prestație tabulară. Nici apărarea că în lipsa întabulării în CF a terenului, este inadmisibilă acțiunea față de urmașii defunctului.
Înscrisul sub semnătură privată cuprinde condițiile legale pentru a putea fi validată vânzarea. Faptul că promisiunea de vânzare-cumpărare este afectată de o condiție potestativă suspensivă, înseamnă doar că de un eveniment viitor și nesigur ca realizare, depinde însăși existența drepturilor și obligațiilor.
"Motivele de casare invocate de către apelante nu sunt nici ele întemeiate", a mai reținut instanța de apel.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele, și, solicitând casarea și admiterea apelului, respingerea acțiunii și acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, pârâtele au susținut că acțiunea era nefondată, instanța neanalizând tocmai esențialul privind actul sub semnătură privată. Decizia instanței de apel a făcut și interpretări eronate ale actului juridic, vorbind de obligații reciproce în condițiile în care la data încheierii actului nu exista obiectul material al vânzării.
Între moștenitorii defunctului și reclamantă, nu există nici un raport de vânzare-cumpărare și nu s-a dovedit că urmașii succesibili ai defunctului au acceptat succesiunea acestuia. Un capăt de cerere în acest sens, nu a fost formulat.
Terenul din contractul sub semnătură privată, nu este situat în locul convenit de părți " " în act, nu este în "" ci în "".
Instanța a respins capetele de acțiune privind constatarea identității tabulare și întabularea în CF, deși scopul acțiunii în prestație tabulară constă tocmai în identificarea tabulară și întabulare, ceea ce înseamnă golirea de conținut a acțiunii.
Promisiunea de vânzare-cumpărare a fost afectată de o condiție potestativă suspensivă, fiind lovită de nulitate, astfel că ea nu putea fi valorificată în instanță.
Aceeași promisiune de vânzare-cumpărare are o cauză ilicită: pentru un preț derizoriu de 5.000.000 lei ROL, a obținut un teren în valoare de 1.400.000.000 lei ROL.
Diferența de valoare nu constă în creșterea valorii ca urmare a scurgerii timpului, așa cum a reținut în mod greșit instanța, ci în faptul că în convenție este vorba de un teren situat în locul numit " ", pe când valorificarea prin instanță se face cu privire la un alt teren, situat în locul numit "".
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea reține următoarele:
Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare s-a încheiat la data de 11 noiembrie 2003 între și, cu privire la terenul în suprafață de 0,57 ha situat în locul numit " ", pentru prețul de 5.000.000 lei ROL.
În motivarea acțiunii introductive de instanță, reclamanta a susținut: "apreciez cheltuielile făcute, alături de prețul achitat la 2000 lei RON".
Conform art.112 pct.3 pr.civ. cererea de chemare în judecată va cuprinde obiectul cererii și valoarea lui după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință.
Așadar, acțiunea introductivă de instanță este evaluabilă în bani, iar obiectul ei era la data înregistrării, de 2.000 lei.
Potrivit art.2821alin. (1) pr.civ. nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigii al cărei obiect are o valoare de până la 100.000 lei.
Sentința judecătoriei nefiind supusă apelului ci numai recursului, această cale de atac se soluționează de Tribunalul Sălaj, care în mod nelegal a calificat calea de atac ca fiind apel, în loc de recurs, așa cum era corect.
Așa fiind, la termenul de astăzi curtea a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale privind soluționarea recursului, situație în care în baza art.137 alin. (1) coroborat cu art.159 pct. (2) pr.civ. va admite excepția și în temeiul art.304 pct. 1 și 3 și art.312 alin. (1) și alin. (5) același cod, va casa decizia dată de tribunal în apel și se va trimite cauza la același tribunal, pentru judecarea recursului, în compunerea prevăzută de lege de 3 JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Traian Dârjan Viorica
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtele, împotriva deciziei civile nr.115/A din 25 octombrie 2007 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza pentru competentă soluționare a recursului aceluiași tribunal.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - TARȚA
Red.DT: 15.02.2008
Dact.CA: 18.02.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Traian Dârjan Viorica