Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 447/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 447/2008
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 3: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta, împotriva deciziei civile 160/A/16.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta recurentă asistată de avocat -, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Mandatarul reclamantei recurente depune la dosar taxă judiciară de timbru în valoare de 9,5 RON și timbru judiciar de 0,15 RON.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatarul recurentei reclamante - avocat -, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea deciziei atacate și a sentinței dată de instanța de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru administrarea probatoriului.
Arată că testamentul întocmit defunctului s-a anulat de către instanțe, pe considerente nelegale deși s-a arătat faptul că lipsește semnătura acestuia întrucât avea perfuzie în mână. De asemenea, instanțele de fond și apel arată că recurenta nu are în cauză, calitate procesuală, drept și interes. Prezumția este eronată, consideră mandatarul recurentei reclamante, întrucât în speța de față, există identitate între obiect și interesul reclamantei ( Codul d e procedură civilă -, ). Este de părere, că doar pe această cale se poate face lumină în speță, față de împrejurarea că medicii nu au relatat un fapt precis, făcând doar prezumții despre starea de sănătate a defunctului, la momentul încheierii actului. Invocă de asemenea, aplicabile speței, prevederile art. 970 cod civil - drepturile trebuie apărate cu bună - credință, precum și faptul că s-a încălcat principiul echității. Pentru considerentele arătate, consideră că se justifică casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Alba Iulia, reclamanta a chemat în judecată pârâta, solicitând instanței să constate că la data de 10.03.2003, când a întocmit testamentul soțul său, era lucid și conștient, fapt constatat "propriis sensibus", de față fiind mai multe persoane și fiindcă i se făcea transfuzie nu a putut semna testamentul, motiv pentru care a pus amprenta degetului.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta s-a deplasat la Spitalul Județean A unde soțul său era internat și, întrucât a constatat că era lucid și se putea colabora cu el, la cererea acestuia a redactat testamentul pe care testatorul l-a semnat prin punerea amprentei unui deget pentru că la mâna dreaptă i se făcea transfuzie. În același salon se găseau, copii acestuia și, soția acestuia, care au vorbit cu testatorul mai mult timp. La data de 22.03.2003 a decedat. După decesul soțului reclamantei, la presiunea exercitată de frații acestuia, reclamanta le-a dat actele soțului și aceștia au obținut certificate medico-legale în baza cărora s-a constatat nulitatea testamentului. Aceste certificate medicale nu corespund adevărului și datele sunt discutabile, se fac aprecieri neclare și inexacte.
În drept se invocă art. 111 cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 1278/07.04.2008 Judecătoria Alba Iuliaa respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei, excepția lipsei interesului reclamantei și a respins acțiunea în fond ca inadmisibilă.
Instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive reținând calitate pârâtei, care derivă din faptul că a instrumentat în calitate de notar public actul de ultimă voință a testatorului, astfel că putea face aprecieri asupra discernământului, respectiv a capacității de a dispune a testatorului. Excepția lipsei interesului reclamantei a fost respinsă întrucât reclamanta are interes în constatarea unor împrejurări de natură a contribui la combaterea sau înlăturarea unor pretinse sau chiar constatate cauze de nulitate a testamentului. Față de prevederile art. 111 cod procedură civilă acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru că pe de o parte reclamanta cere constatarea unei stări de fapt, iar pe de altă parte reclamanta are la îndemână acțiunea în realizarea drepturilor succesorale derivând din testament, sau în situația în care acestea i-au fost contestate avea posibilitatea să se apere în contradictoriu cu cei ce au contestat drepturile succesorale și testamentul.
Apelul declarat de reclamantă a fost respins prin decizia civilă nr. 160/A/16.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - secția civilă, cu motivarea că reclamanta se putea prevala de procedura dezbaterii succesorale după defunctul său soț prin valorificarea dreptului rezultata în calitatea sa de moștenitor sau putea invoca în apărare aspecte care vizau discernământul testatorului la data întocmirii testamentului, așa că acțiunea în constatare care nu este urmată de acțiunea în realizare nu poate fi primită.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea deciziei atacate și a sentinței date de instanța de fond în sensul restituirii dosarului la instanța de fond pentru administrarea de probe.
În drept se invocă art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
În motivarea recursului reclamanta arată că soțul său a fost internat la Spitalul Județean A în data de 9.03.2003 în stare de comă, fiind bolnav de diabet, apoi și-a revenit, iar în data de 10.03.2003 a cerut să-i fie adus un notar public. După ce doamna notar a conversat cu el, a fost întocmit testamentul, i-a fost citit și a consimțit la autentificarea lui, cu mențiunea că nu a semnat din cauza bolii, ci pus amprenta digitală. S-a omis a se spune că nu a semnat din cauză că i se făcea perfuzie în acel moment. În data de 12.03.2003 i s-a făcut o intervenție chirurgicală la cap pentru eliminarea unui hematom, iar în data de 22.03.2003 a decedat. Frații soțului, cu care era în dușmănie au cerut să se facă o expertiză care să constate dacă soțul său știa scrie și citi, dacă avea discernământ și a semnat actul. Ambele expertize au opinat că bolnavul nu a semnat din cauză că era în comă profundă, însă nici unii nu au văzut bolnavul. Opinia înseamnă o presupunere, ceva nesigur. Frații defunctului au acționat în judecată soția, la Judecătoria Aiud, iar instanța a anulat testamentul. Judecătoria nu a analizat nepotrivirea dintre opinia medicilor și constatarea notarului public, care nu a consemnat motivul pentru care nu a semnat bolnavul testamentul, ci doar starea de boală.
Instanțele de fond și de apel nu au dat dovadă de rol activ în soluționarea prezentei cauze. Scopul acestei acțiuni este de a dovedi motivul pentru care testamentul nu a fost semnat de testator, și în acest scop este necesară administrarea de probe.
Se arată că reclamanta are calitate procesuală activă pentru că are un testament și interesul să apere validitatea acestuia, și capacitate procesuală. Acțiunea în realizare a fost promovată de frații defunctului, însă instanța a greșit pentru că nu a sesizat nepotrivirea dintre opinia medicilor și constatarea notarului.
În cauză nu s-a depus întâmpinare.
Analizând legalitatea deciziei atacate, din oficiu și prin prisma motivelor de recurs, raportat la art. 304 cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 111 cod procedură civilă partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept.
Art. 111 cod procedură civilă se referă la constatarea existenței sau inexistențeiunui drept. În realitate, acțiunea în constatare vizează constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic. Aceasta deoarece însăși activitatea procesuală presupune existența sau inexistența unui anumit raport juridic între părți. Este vorba de afirmarea unui drept sau a unei petiții în justiție sau chiar de inexistența unui raport juridic.
În speță, reclamanta cere constatarea unei stări de fapt, respectiv a stării de luciditate a def. în momentul redactării testamentului, astfel că acțiunea este inadmisibilă, față de prevederile legale menționate. O asemenea împrejurare putea fi stabilită în cadrul acțiunii de dezbatere succesorală.
Nu se impune analizarea motivelor care țin de starea de fapt invocată de reclamantă pentru că instanțele, în mod corect au soluționat acțiunea pe cale de excepție, manifestând rol activ. Excepțiile lipsei calității procesual pasive și a lipsei interesului au fost respinse de instanța de fond, așa că nu se impune reanalizarea acestui aspect.
Din aceste considerente, Curtea apreciază că hotărârea tribunalului este legală și în temeiul art. 312 va respinge ca nefondat recursul reclamantei, păstrând hotărârea atacată.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 160/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 EX/13.01.2009
-
- /
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Mihaela Florentina Cojan, Anca Neamțiu
