Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 751/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.751

Ședința publică din 16 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Ion Graur

JUDECĂTOR: Dr.- -

JUDECĂTOR 2: Adriana Corhan

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 107/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții, - și, având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamanții recurenți, și, av., pentru pârâții intimați și, av., pârâtul intimat și pentru pârâții intimați - și, av..

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța procedează la comunicarea motivelor de recurs cu apărătorul pârâților intimați - și.

Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în recurs.

Apărătorul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată, arătând că în mod eronat tribunalul a respins ca tardiv apelul declarat de reclamanți, din probele administrate în cauză rezultă că sentința primei instanțe nu a fost comunicată reclamanților la adresa indicată de ei în dosarul de fond (fila 26 și 111), fiind lipsiți astfel de apărare.

Apărătorul pârâților intimați solicită respingerea recursului, arătând în primul rând, că recursul este nul pentru nemotivarea acestuia în termenul prevăzut de lege și de asemenea nefondat, întrucât în cauză nu au fost respectate prevederile art.98 Cod procedură civilă potrivit cărora schimbarea domiciliului unei din părți în timpul judecății trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința instanței prin petiție la dosar, iar părții potrivnice prin scrisoare recomandată și nici cele ale art.93 Cod procedură civilă. Solicită cheltuieli de judecată.

Apărătorul pârâților intimați - și solicită în principal constatarea nulității recursului, ca fiind nemotivat în termen,iar în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat, achiesând la concluziile apărătorului pârâților intimați, cu cheltuieli de judecată, arătând în plus că reclamanții recurenți au dat dovadă de rea-credință în exercitarea drepturilor lor procesuale, prin indicarea pe parcursul procesului a unor domicilii diferite, iar potrivit art.69 al.2 Cod procedură civilă, apărătorul acestora putea declara calea de atac, chiar fără mandat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.8195/06.09.2007 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Timișoaraa respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, și împotriva pârâților, - și; a respins excepția nulității clauzei fin contractul de închiriere privind prelungirea contractului până la data de 8.04.2009, invocată de pârâtă prin întâmpinare; a obligat reclamanții să plătească pârâtelor - și suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Prima instanță a reținut că reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâții, - și să se constate că reclamanții au un drept de preemțiune în cumpărarea imobilului situat în T,-, înscris în CF individual 49706 T cu nr. cadastral 22198/II constând din apartament nr.2, compus din două camere, bucătărie, pivniță, magazie de lemne cu 50/100 pc. și din teren în folosință din CF col.nr.10369 T, la preț egal cu cel de vânzare către pârâții 1; constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 20 martie 2006 cu nr.897 la BN - încheiat între pârâții 1 și 2,3 asupra imobilului situat în T,-, înscris în CF ind.49706 T cu nr.cadastral 22198/II constând în apartament nr.2 compus din 2 camere, bucătărie, pivniță, magazie de lemne cu 50/100 pc. și din teren în folosință din CF col.nr.10369 T, pentru fraudă la lege, încălcându-se dreptul de preemțiune a chiriașilor de a cumpăra imobilul la preț egal; revenirea la situația anterioară de apartamentare a imobilului, în apartament 1 și 2, așa cum erau apartamentate înainte de unificare; să se pronunțe o hotărâre4 care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare asupra.2 din imobilul arătat mai sus, să se dispună întabularea dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului individualizat mai sus.

Pârâții și au formulat cerere reconvențională în contradictoriu cu reclamanții, solicitând obligare reclamanților pârâți reconvenționali și la efectuarea schimbului obligatoriu în ceea ce privește dreptul de folosință, evacuare pârâților reconvenționali din imobilul înscris în CF 10369 T pe calea schimbului obligatoriu de locuințe, evacuarea necondiționată a reclamanților pârâți reconvenționali și din imobilul descris mai sus, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 12.04.2007 instanța, în baza art.165 Cod procedură civilă a dispus disjungerea cererii reconvenționale de cererea principală.

Din probele administrate în cauză, prima instanță reținut că reclamanții sunt chiriașii apartamentului nr.2 situat în T,-, înscris în CF individual 49706, cu nr.cadastral 22198/II, imobil restituit în natură în baza Legii nr.10/2001 pârâtelor - și. Acestea, prin mandatarul i-a notificat pe reclamanți în baza OUG 40/1999 dacă nu doresc să cumpere apartamentul pe care îl ocupă în calitate de chiriași la prețul de 40.000 Euro.

Ulterior, pârâtele au vândut imobilul din litigiu pârâților și prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.897/20.03.2006, la prețul de 50.000 Euro.

Prima instanță a apreciat astfel că acest contract de vânzare-cumpărare nu a încălcat dreptul de preemțiune al reclamanților, aceștia nereușind să probeze că pârâtele ar fi vândut apartamentul la un preț mai avantajos decât cel prevăzut î oferta lor.

În ceea ce privește petitul privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâți pentru fraudă la lege și pentru încălcare dreptului de preemțiune, instanța a constatat că în speță nu există fraudă la lege iar încălcarea dreptului de preemțiune al chiriașilor nu atrage nulitatea contractului încheiat, cu atrage drept sancțiune subrogarea chiriașului în condițiile art.19 din OUG 40/1999.

Ca o consecință a respingerii acestui petit, instanța de fond a respins și cererea privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare și întabulare a dreptului de proprietate al reclamanților.

În ceea ce privește excepția nulități clauzei din contractul de închiriere privind prelungirea până la data de 8.04.2009 invocată de pârâte prin întâmpinare, instanța a apreciată că prin această prelungire nu au fost încălcate dispozițiile art.20 pxct.1 din HG 498/2003 și art.21 al.5 din Legea 10/2001.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanții, și.

Prin decizia civilă nr.107/A/12.02.2008 Tribunalul Timișa admis excepția tardivității introducerii apelului, a respins apelul formulat de reclamanții, și și a obligat apelanții la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1190 către intimatul și 1190 către intimata, -.

Tribunalul a respins cererea de repunere în termenul de apel formulată de reclamanții apelanți reținând că în cauză hotărârea instanței de fond a fost comunicată cu respectarea dispozițiilor art.98 Cod procedură civilă, reclamanții nenotificând o eventuală schimbare de domiciliu pe parcursul procesului.

Față de data comunicării sentinței, 15.10.2007 și data înregistrării cererii de apel, 21.11.2007 tribunalul a apreciat că în cauză nu a fost respectat termenul de 15 zile prevăzut de art.284 alin.1 Cod procedură civilă, respingând ca tardiv apelul declarat de reclamanți.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, și, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei în rejudecare la Tribunalul Timiș.

În motivarea recursului au arătat că instanța de apel în mod eronat au respins ca tardiv apelul declarat, sentința primei instanțe nefiindu-le comunicată la domiciliul indicat în T,-,.2 (fila 4, 111 dosar fond și fila 26 dosar apel), ci la sediul fostului apărător ales din T,-,.3.

În drept invocă dispozițiile art.303 Cod procedură civilă.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâtele intimate - și au solicitat respingerea recursului arătând că apelul a fost depus cu încălcarea dispozițiilor art.284 alin.1 Cod procedură civilă, în condițiile în care sentința atacată s-a comunicat la domiciliul ales l reclamanților în data de 15.10.2007, iar calea de atac a fost înregistrată în data de 21.11.2007.

Pârâtele mai arată că în mod corect tribunalul a reținut încălcarea dispozițiilor art.98 Cod procedură civilă, iar împrejurarea că hotărârea a fost comunicată apărătorului ales al părților, nu-i îndreptățește pe aceștia să declare calea de atac cu depășirea termenului legal întrucât potrivit art.69 al.2 Cod procedură civilă avocatul era îndreptățit să promoveze calea de atac.

Analizând recursul declarat de reclamanți, instanța constată că este întemeiat.

Astfel, în ce privește nulitatea recursului pentru nemotivarea acestuia în termen legal, invocată de pârâți la termenul de azi, instanța o constată neîntemeiată, urmând aor espinge, întrucât, potrivit cererii de la fila 16 din dosarul Tribunalului Timiș, reclamanții au solicitat expres ca decizia instanței de apel să le fie comunicată la domiciliul din T,-,.2. Cu toate acestea, din dovezile de comunicare a deciziei ( filele 30, 31, 32, 34) rezultă că hotărârea a fost comunicată la adresa din T,-,.13, la fostul avocat al reclamanților.

Față de această împrejurare, văzând dispozițiile art.303 Cod procedură civilă, instanța constată că reclamanții au formulat motivele de recurs în termenul legal.

În ce privește critica formulată în recurs, Curtea constată că deși în cererea de chemare în judecată reclamanții și-au indicat domiciliul procedural în T, p-ța - - nr.2,.13, județ T, la sediul apărătorului ales, pe parcursul procesului, respectiv în precizările de acțiune aflate la filele 11 și 111 dosar fond, aceștia au indicat domiciliul în T, str.- - (actualmente str.-) nr.31,.2 A, astfel că instanța trebuia să aibă în vedere acest domiciliu la îndeplinirea actelor de procedură, având în vedere și dispozițiile art.90 al.1 Cod procedură civilă potrivit cărora înmânarea citației și tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat, iar potrivit art.93 Cod procedură civilă, în caz de alegere de domiciliu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părții. În acest context, cum reclamanții nu au indicat persoana însărcinată cu primirea corespondenței, urmează ca actele de procedură să fie comunicate la domiciliul părții, în speță în T,-,.2

Față de aceste considerente, Curtea constată că în mod greșit tribunalul a respins cererea de repunere în termenul de apel, soluționând cauza pe excepția tardivității declarării apelului, motiv pentru care, în temeiul art.312 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza la Tribunalul Timiș pentru rejudecarea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții recurenți, și împotriva deciziei civile nr. 107/A din 12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, privind pe pârâții intimați, - și, pentru acțiune în constatare, casează decizia atacată și trimite cauza la Tribunalul Timiș pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Maria Lăpădat Dr.- - - -

GREFIER

- -

Red.IG/25.09.2008

Dact./25.09.2008

Judecătoria Timișoara -judecător

Tribunalul Timiș -judecători,

2 ex.

Președinte:Ion Graur
Judecători:Ion Graur, Adriana Corhan, Maria Lăpădat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 751/2008. Curtea de Apel Timisoara