Speta drept civil.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
Ședința publică din data de 16 2008
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Mihail Decean
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 334/4.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul "Enel ".
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul personal și asistat de avocat și consilier juridic în reprezentarea intimatului "Enel ".
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea contestației în anulare.
Reprezentantul contestatorului solicită admiterea contestației în anulare pentru motivele expuse pe larg în scris.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată.
Prin decizia civilă nr. 334/4.03.2008, Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursul declarat de către reclamantul recurent împotriva sentinței civile nr. 1060/4.10.2007 a Tribunalului Arad în contradictoriu cu intimata C "Enel ".
Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, Curtea a reținut următoarele:
Excepția nulității absolute a deciziei de concediere, invocată de către reclamant prin raportare la prevederile art. 267 alin. 2 și alin. 4 din Codul muncii, este nefondată.
Dispozițiile art. 267 alin. 2 din Codul muncii au fost respectate, deoarece reclamantul a fost convocat în vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, prin înscrisul înregistrat sub nr. 689/R/23.05.2007, fiind menționate obiectul cercetării, respectiv abaterile de la disciplina muncii ce ar fi fost săvârșite de către salariat în data de 17.05.2007, data, ora și locul întrevederii (fila 39 dosar de fond). Totodată, în cuprinsul acestei convocări se menționează că, potrivit art. 267 alin. 4 din Codul muncii, reclamantul are dreptul să formuleze și să-și susțină toate apărările, să prezinte toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și să fie asistat de un reprezentant al sindicatului în cursul cercetării disciplinare.
Apreciind că pentru finalizarea cercetării disciplinare prealabile sunt necesare investigații suplimentare, Comisia de cercetare disciplinară a comunicat un nou convocator scris reclamantului, înregistrat sub nr. 1335/R/04.06.2007, pentru data de 12.06.2007, care cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 267 alin. 2 și alin. 4 din Codul muncii.
Împrejurarea că reclamantul nu a propus probe în apărare în fața Comisiei de cercetare disciplinară, limitându-se la a răspunde la întrebările acesteia, și că nu a solicitat unui reprezentant al sindicatului să-l asiste în cursul cercetării disciplinare prealabile, nu poate conduce, față de probatoriul administrat în faza cercetării disciplinare prealabile, la concluzia că ea a avut un caracter lapidar și că s-a încălcat dreptul la apărare al salarialului, așa cum susține, în mod neîntemeiat, reclamantul. Aceasta cu atât mai mult cu cât reclamantul a recunoscut că a demarat executarea lucrării de transfer a branșamentului de pe stâlpul de beton pe cel de lemn de la imobilul din nr. 173, deși nu avea astfel de atribuții de serviciu, fiind convocat de două ori pe parcursul cercetării disciplinare prealabile. Pe de altă parte, la finalul listei de întrebări adresate reclamantului se menționează următoarele: "dacă mai aveți ceva de adăugat sau vreo probă de propus, cele considerați necesare în apărarea dvs." (filele 40 și 41 dosar de fond).
La alineatul 4 din decizia de concediere se arată că apărările salariatului, formulate în notele explicative, au fost înlăturate, deoarece acesta a recunoscut faptul că a demarat executarea lucrării de transfer a branșamentului de pe stâlpul de beton pe cel de lemn, deși știa că atribuțiile sale de serviciu nu-i permit acest lucru și fără a respecta normele tehnice, de securitate și de sănătate în muncă. Aceleași mențiuni se regăsesc și în procesul-verbal nr. 1736/R/12.06.2007 al comisiei de cercetare disciplinară prealabilă.
Prin urmare, excepția nulității absolute a deciziei de concediere pe motiv că nu cuprinde mențiunea de la art. 268 alin. 2 lit. c din Codul muncii este nefondată.
Susținerea că, potrivit procesului-verbal de cercetare nr. - din 12.07.2007 al Inspectoratului Teritorial d e Muncă A, cap. 8 din Regulamentul Intern al societății pârâte nu poartă semnăturile celui care l-a întocmit și nici a reprezentantului lucrătorilor, astfel încât atrage nulitatea absolută a deciziei de concediere, este nefondată. Decizia de concediere nu este întemeiată pe dispozițiile cuprinse la cap. 8 din Regulamentul intern, iar pe lângă prevederile din acest regulament sunt invocate, ca temei de drept, dispoziții din Codul muncii și clauze din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Reclamantul a semnat "Tabelul nominal" privind luarea la cunoștință a Regulamentului intern al unității, astfel încât nu poate susține că îi este inopozabil, iar art. 268 alin. 2 lit. b din Codul muncii prevede obligativitatea menționării prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcare de către salariat.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea apreciază că decizia de sancționare disciplinară a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente.
La dosar nu există nicio probă directă că reclamantul l-a înștiințat, în dimineața zilei de 16.05.2007, pe șeful său despre ruperea stâlpului, precum și că reclamantul împreună cu numitul au fost trimiși de șeful lor să efectueze transferul branșamentului de pe stâlpul din beton rupt pe stâlpul nou din lemn, plantat de către. Astfel de lucrări nu se execută de către societatea intimată, ci de către firmele autorizate, pe lucrări accidentale, prin contracte de mentenanță.
Deplasarea cu autoturismul dotat cu scară s-a făcut ca urmare a faptului că reclamantul a avut de remediat un deranjament la Săvârșin și nu era disponibil un alt autoturism, astfel încât această împrejurare nu poate proba susținerea recurentului că șeful său i-a repartizat această mașină pentru efectuarea transferului de branșament.
Pe de altă parte, chiar dacă șeful său ar fi ordonat transferul branșamentului, o astfel de împrejurare nu este exoneratoare de răspundere, deoarece el trebuia să refuze acest ordin ilegal, dat fiind faptul că nu era autorizat să execute asemenea lucrări, sens în care sunt și declarațiile sale din timpul cercetării disciplinare prealabile.
Susținerea recurentului că atât el, cât și colegul său erau autorizați medical pentru lucrul la înălțime nu este fondată, întrucât talonul său de autorizare nu dovedește o astfel de autorizație pentru anul 2007. De altfel, o asemenea autorizație care nu era, în fapt, necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale acestuia, care sunt atribuții specifice unui electrician de furnizare, iar nu de exploatare.
Întrucât lucrarea de transfer al branșamentului nu făcea parte din atribuțiile de serviciu ale reclamantului, el a utilizat bunurile societății în interes personal, așa cum corect a stabilit unitatea angajatoare.
Împrejurarea că numitul a executat transferul branșamentului în mod liber, nefiind subordonat reclamantului, și rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, dată în dosarul nr. 509/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova, nu au relevanță în cauză deoarece reclamantul nu a fost sancționat pentru accidentarea colegului său, ci pentru executarea, în timpul programului de muncă, a unor lucrări pentru care nu a fost autorizat, iar răspunderea disciplinară nu este exclusă de inexistența răspunderii penale pentru fapta calificată abatere disciplinară.
Din procesul-verbal de cercetare nr. 7763/27.08.2007, întocmit de Inspectoratul Teritorial d e Muncă A, rezultă că vinovați de producerea accidentului de muncă sunt cei doi electricieni, și, deoarece, în timpul programului de lucru, au efectuat o lucrare în afara atribuțiilor de serviciu (filele 75 - 76 dosar de fond).
Împrejurarea că, potrivit aceluiași proces-verbal, numitul se face vinovat de nerespectarea regulilor interne privind înregistrarea și remedierea deranjamentelor în rețelele de joasă tensiune, această cauză concurând la producerea evenimentului, nu este de natură să înlăture răspunderea disciplinară a reclamantului, deoarece el nu avea obligația să execute un ordin al șefului său în afara atribuțiilor de serviciu stabilite în sarcina sa.
Având în vedere cele expuse anterior, Curtea apreciază că abaterile disciplinare săvârșite de către reclamant sunt grave, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 266 din Codul muncii, astfel încât sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă al reclamantului a fost aplicată cu respectarea acestor dispoziții legale.
De altfel, recurentul invocă încălcarea prevederilor art. 266 din Codul muncii, fără a motiva critica sa.
Împotriva hotărârii a formulat contestație în anulare contestatorul, solicitând admiterea contestației, anularea hotărârii pronunțate în recurs și rejudecând recursul admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii primei instanțe și în consecință admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.
Contestația în anulare este întemeiată pe dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, în motive arătându-se că hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și pe de altă parte nu au fost cercetate în recurs.
Astfel, se arată că a fost reținută greșit împrejurarea că reclamantul nu și-a îndeplinit îndatoririle de serviciu și că ar fi demarat din proprie inițiativă executarea lucrării de transfer a branșamentului la imobilul situat în localitatea nr. 173, deși lucrarea a fost executată de către u alt coleg pe nume.
Contestatorul mai arată că instanța de recurs a neglijat aspectele esențiale care au fost imputate prin decizia de desfacere a contractului de muncă, precum și împrejurările în care s-a produs accidentul de muncă și faptul că a fost informată conducerea societății intimate despre defecțiunea apărută în acel loc, astfel că sancțiunea aplicată este neîntemeiată.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând admiterea acesteia ca inadmisibilă, cu motivarea că hotărârea atacată nu reprezintă rezultatul unei greșeli materiale la care face referire art. 318 Cod procedură civilă.
De asemenea, alin. 2 al art. 318 Cod procedură civilă nu este aplicabil față de motivele invocate de către contestator, întrucât este criticată hotărârea instanței de recurs pentru că nu și-a însușit argumentația contestatorului în susținerea motivelor de recurs, ori acestea nu pot constitui motive de admitere a contestației în anulare.
Examinând contestația în anulare astfel cum a fost formulată și motivată în raport de dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, Curtea o apreciază neîntemeiată urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Greșelile materiale la care se referă dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă sunt erori comise involuntar de către instanța de judecată, evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării cauzei, erori de nume însă cele invocate de către contestator se referă la starea de fapt care a fost analizată atât de către instanța de fond cât și de către instanța de recurs, nemaiputând fi adusă în analiză pe calea unei căi extraordinare de atac.
În ceea ce privește dispozițiile art. 318 teza II Cod procedură civilă se reține că cele invocate de către contestator se referă din nou la motivele de recurs reanalizate, reiterate de către contestator, care fac trimitere la reaprecierea probelor și la rejudecarea în fond a cauzei, însă aceasta nu înseamnă că instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Motivele de recurs invocate de către recurent au fost analizate de către instanța de recurs și a fost examinată cauza sub toate aspectele în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 334/4.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul "Enel ".
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /29.10.2008
Tehnored.: M/ 2 ex29.10. 2008
nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2727
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe
contestator
și pe intimat ENEL, având ca obiect
alte cereri CONTESTAȚIE IN ANULARE
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- intimat - ENEL
- contestator -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
INSTANȚA
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința nepublică de la 16 2008
29 Octombrie 2008
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Mihail Decean, Aurelia Schnepf
