Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 833/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.833
Ședința publică din 25 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Pup Cristian
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul recurent MUNICIPIULUI T împotriva deciziei civile nr.259/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, A și, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic pentru pârâtul recurent Municipiul T prin primar și avocat pentru reclamanții intimați, Biber, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recurs legal timbrat cu suma de 744 taxă judiciară de timbru și 3,5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depuse la dosar prin registratura instanței la data de 19.09.2008 cererea pârâtului recurent de depunere înscrisuri, însoțită de chitanța reprezentând achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 744 lei și timbru judiciar de 3,5 lei.
Reprezentanții părților depun la dosar delegație, respectiv împuternicire avocațială și învederează instanței că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic, în reprezentarea pârâtului recurent Municipiul T prin Primar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, admiterea apelului și respingerea acțiunii reclamanților, cu cheltuieli de judecată, arătând că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile artr.304 pct.9 pr.civ.
Avocat, în reprezentarea reclamanților intimați, solicită respingerea recursului ca nefondat, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.259/02.04.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de pârâtul primarul mun. T împotriva sentinței civile nr.12057/29.11.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr, în contradictoriu cu reclamanții - intimați, Biber, și.
Prin această decizie, instanța de apel a menținut și confirmat soluția instanței de fond, care a admis acțiunea civilă precizată formulată de către reclamanți, constatându-se că pârâtul ocupă și folosește fără drept și fără o prealabilă și justă despăgubire o suprafață de teren de 174,4 mp ce se află în proprietatea reclamanților, evidențiat în CF 7395 T, nr.top.9490/1 și în consecință, a obligat pârâtul să plătească reclamanților o compensație de 25.404 lei, cu titlu de despăgubiri, reprezentând folosința de către pârât a acestui teren în intervalul de timp 05.01.2004 - 31.05.2004.
Judecătoria a constatat că potrivit evidenței din CF 7395 T, nr.top.9490/1, reclamanții sunt proprietarii tabulari ai unei suprafețe de teren de 469 mp, reprezentând grădină în strada - din T, însă 174,4 mp din această suprafață este ocupată de un trotuar și o alee pietonală, ambele realizate de pârât în Zona Complexului din T, așa cum relevă expertiza tehnică judiciară întocmită în cauză.
Prin interogatoriul luat pârâtului, acesta a confirmat existența aleii pietonale începând cu anul 1996, care afectează proprietatea reclamanților, invocându-se ca titlu pentru această amenajare o Hotărâre a Comisiei de Circulație din cadrul Primăriei T cu nr.-15276, acest document justificând ocuparea terenului reclamanților precum și faptul că respectiva alee este circulată zilnic de 10.000 până la 20.000 de pietoni.
Prima instanță a mai reținut că reclamanții au invocat în favoarea lor disp.art.480 și 481.civ. alături de dispozițiile Art.1 al protocolului adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În acest context, judecătoria a constatat că reclamanții, care sunt titularii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 174,4 mp teren sunt privați de folosința acestuia, fără să fi existat o decizie de expropriere. Mai mult, chiar dacă s-ar admite că lipsirea reclamanților de bunul lor ar fi justificată de o cauză de interes public și ar avea temei legal în Hotărârea Comisiei de Circulație, s-a observat că echilibrul just între cerințele de interes general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale a fost periclitat, reclamanții suportând o sarcină grea și exorbitantă, care necesită o reparație grabnică și echitabilă.
În această privință, judecătoria a constatat că reclamanții invocă perioada 05.01.2004-31.05.2004 și au indicat drept temei al operațiunii de compensare art.48 lit.b din HCL nr.144/2003 privind taxa de ocupare a domeniului public, aceasta fiind de 1 leu/mp pentru celelalte zone decât cele aflate în zona Aao rașului. În lipsă de alte criterii de evaluare a despăgubirii, s-a decis folosirea în oglindă a aceleiași taxe, acesta reprezentând un criteriu just și echitabil, expertul calculând valoarea despăgubirilor la suma de 25.404 lei.
Această sentință a fost recurată de către pârât, recursul fiind recalificat ulterior drept apel d e către tribunal, susținându-se că Hotărârea Comisiei de Circulați din Primărie reprezintă just titlu și un temei legal valid pentru ocuparea proprietății reclamanților, câtă vreme această hotărâre nu a fost anulată în condițiile Legii contenciosului administrativ.
Pârâtul a mai susținut că trotuarul și pietonală au fost realizate în urmă cu 7 ani, iar reclamanții au intrat abia ulterior în proprietatea parcelei de teren afectate, cumpărând de la o altă persoană terenul, respectiv de la doamna, care a revendicat inițial terenul în baza Legii fondului funciar, pentru ca ulterior să abandoneze cererea de revendicare, câtă vreme avea intabulat dreptul în CF.
Tribunalul a respins acesta argumente și decis că apelul pârâtului este neîntemeiat, reținând în primul rând faptul că pârâtul nu a fost în măsură să prezinte instanțelor un titlu valid în baza căruia ocupă și folosește proprietatea tabulară a reclamanților.
Deși apelantul a invocat hotărârea Comisiei de Circulație nr.-15276 din 06.09.2005, prin care s-a dispus închiderea circulației rutiere pe str. -, această hotărâre nu prezintă nicio relevanță sub aspectul ocupării de către pârât a terenului de 174,4 mp din proprietatea reclamanților, în raport cu dispozițiile art.480-481.civ. și art.1 din primul Protocol al CEDO. În opinia tribunalului, hotărârea Comisiei de circulație ar putea prezenta relevanță doar ca fundament pentru realizarea unei lucrări de utilitate publică, care nu se putea realiza altfel decât prin afectarea proprietății reclamanților.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, pârâtul primarul mun. T, recurs care nu a fost motivat în drept cu exigențele impuse de art.302 pr.civ.
Pârâtul a invocat numai temeiuri de fapt în recursul său și practic a reiterat apărările formulate prin întâmpinarea depusă la fond precum și argumentele care au fundamentat declarația de apel.
În acest sens, recurentul a susținut în esență că Hotărârea Comisiei de Circulați din Primărie reprezintă just titlu și un temei legal valid pentru ocuparea proprietății reclamanților, câtă vreme această hotărâre nu a fost anulată în condițiile Legii contenciosului administrativ.
Pârâtul a mai susținut că trotuarul și pietonală au fost realizate în urmă cu 7 ani, iar reclamanții au intrat abia ulterior în proprietatea parcelei de teren afectate, cumpărând de la o altă persoană terenul, respectiv de la doamna, care a revendicat inițial terenul în baza Legii fondului funciar, pentru ca ulterior să abandoneze cererea de revendicare, câtă vreme avea intabulat dreptul în CF.
Intimații nu au formulat întâmpinare în termenul legal, depunând doar concluzii scrise, în completarea susținerilor orale, solicitând respingerea recursului.
Curtea, analizând recursul declarat de pârât, prin prisma motivelor de fapt invocate, cu aplicarea disp.art.299 și urm. pr.civ rap.la art.312 pr.civ. va constata că acesta este neîntemeiat, în cauză neexistând motive casare de ordine publică care să determine reformarea celor două hotărâri anterioare.
Astfel, curtea va constata că pârâtul - recurent nu a prezentat în prezenta etapă procesuală nici un argument de drept care să determine instanța de recurs să caseze sau să modifice hotărârile anterioare, atât judecătoria, cât și tribunalul interpretând corect disp.art.480-481.civ. precum și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dublat de jurisprudența Curții de la Strasbourg, relevanță directă în cauză având cauzeleși alții vs.și/sauși împotriva Suediei.
De aceea, curtea își va însuși considerentele primelor două instanțe și l va completa constatările sale cu referire la cele 2 cauze decise de CEDO, constatând reclamanții sunt titularii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 174,4 mp teren, dar sunt privați de folosința acestuia, fără să fi existat o decizie de expropriere. Mai mult, chiar dacă s-ar admite că lipsirea reclamanților de bunul lor ar fi justificată de o cauză de interes public și ar avea temei legal în Hotărârea Comisiei de Circulație, s-a observat corect că echilibrul just între cerințele de interes general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale a fost periclitat, reclamanții suportând o sarcină grea și exorbitantă, care necesită o reparație grabnică și echitabilă. Hotărârea acelei comisii nu reprezintă un titlu valabil pentru pârâtul-recurent întrucât nu reprezintă o decizie de expropriere și chiar dacă s-ar accepta o asemenea ipoteză, atunci procedura de expropriere ar fi nelegală întrucât nu s-au parcurs etapele prevăzute de Legea exproprierilor, decizia de expropriere nefiind făcută publică, iar reclamanților intimați nu li s-a făcut vreodată nicio ofertă de justă și prealabilă despăgubire.
În această privință, judecătoria a constatat și tribunalul a confirmat în mod justificat că reclamanții invocă perioada 05.01.2004-31.05.2004 și au indicat drept temei al operațiunii de compensare art.48 lit.b din HCL nr.144/2003 privind taxa de ocupare a domeniului public, aceasta fiind de 1 leu/mp pentru celelalte zone decât cele aflate în zona Aao rașului. În lipsă de alte criterii de evaluare a despăgubirii, s-a decis corect folosirea în oglindă a aceleiași taxe, acesta reprezentând un criteriu just și echitabil, expertul calculând valoarea despăgubirilor la suma de 25.404 lei, care reprezintă o compensație rezonabilă pentru pierderile suferite de proprietarii tabulari în perioada indicată, când pârâtul-recurent a folosit și exploatat fără drept proprietatea reclamanților-intimați.
Pentru aceste considerente, chiar dacă recursul pârâtului nu a fost motivat în drept, curtea, în temeiul prev. art.312 pr.civ.rap.la art.304 pct.9 pr.civ. va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de pârâtul primarul mun. T împotriva deciziei civile nr.259/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 pr.civ întrucât reclamanții-intimați nu au solicitat cheltuieli de judecată în această etapă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului T împotriva deciziei civile nr.259/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.CP/02.10.2008
Tehnored.MM/2 ex/15.10.2008
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș - jud.,
Președinte:Pup CristianJudecători:Pup Cristian, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
