Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 832/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.832
Ședința publică din 25 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Pup Cristian
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă împotriva deciziei civile nr.903/01.07.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat -, având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru pârâta recurentă și avocat - pentru reclamantul intimat Sonya.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 18.09.2008 întâmpinarea formulată de reclamantul intimat, însoțită de împuternicire avocațială.
Avocat, în reprezentarea pârâtei recurente, depune la dosar împuternicire avocațială și cerere de scutire a plății taxelor judiciare de timbru însoțită de declarație notarială autentificată sub nr.571/08.09.2008, adeverință de venituri, xerocopie cerere înregistrată la Administrația Finanțelor Publice sub nr.-/05.09.2008 și numărul de înregistrare antemenționat în original.
Reprezentanta reclamantului intimat învederează instanței că recurenta a închiriat imobilul în litigiu, că aceasta are interesul să tergiverseze soluționarea recursului și solicită respingerea cererii de amânare.
Curtea, analizând cererea de scutire a plății taxelor judiciare de timbru și având în vedere înscrisurile doveditoare privind veniturile recurentei, constată întemeiată cererea, motiv pentru care o admite și dispune scutirea pârâtei recurente de la plata taxelor judiciare de timbru.
Instanța pune în discuție părților excepția de inadmisibilitate a recursului și acordă cuvântul asupra excepției.
Avocat -, în reprezentarea reclamantului intimat Sonya, depune la dosar note de ședință cu privire la excepția invocată, însoțită de xerocopie extras pg.451 din Codul d e procedură civilă - Ed., B 2005 și solicită admiterea excepției, respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanță reprezentând onorariu avocat în sumă de 1000 lei.
Avocat, în reprezentarea pârâtei recurente, solicită respingerea excepției cu motivarea că recursul este admisibil în situația în care se recalifică calea de atac din recurs în apel. Arată că obiectul petitului principal este pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, obiect care nu este evaluabil în bani, iar Tribunalul Timiș trebuia să se pronunțe ca instanță de apel și nu de recurs.
În replică, reprezentanta reclamantei intimate susține că apărătorul pârâtei recurente la fila 29 dosarul Tribunalului Timișa pus concluzii în sensul că hotărârea primei instanțe se poate ataca cu recurs.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.903/01.07.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins ca neîntemeiat recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.1074/30.01.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul cu același număr, în contradictoriu cu intimatul - reclamant Sonya, având ca obiect prestație tabulară.
Prin această decizie irevocabilă, tribunalul a confirmat și menținut soluția instanței de fond, care a admis în parte acțiunea reclamantului și a validat o convenție sub semnătură privată, intitulată "Antecontract de vânzare-cumpărare și promisiune de vânzare-cumpărare", încheiată la data de 22.07.2002 între domnul, antecesorul pârâtei și, antecesoarea reclamantului, ambii în calitate de promitenți - vânzători și reclamant, în calitate de beneficiar - cumpărător, promitenții asumându-și obligația de transfera în patrimoniul reclamantului beneficiar dreptul de proprietate asupra imobilului situat în T,-, pentru suma de 15.000 USD, sumă ce a fost achitată integral de către reclamant, la data perfectării convenției.
Judecătoria a decis, iar instanța de recurs a confirmat și ca hotărârea judecătorească să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare cu privire la imobilul ce a făcut obiectul convenției ce s-a cerut a fi validată.
Această decizie irevocabilă a tribunalului a fost atacată din nou cu recurs de către aceeași pârâtă, susținând în principal faptul că tribunalul a interpretat și aplicat greșit disp.art.282/1 pr.civ. întrucât valoarea litigiului trebuia determinată de valoarea de piață actuală a imobilului din litigiu și nu de valoarea contractului, obiectul acțiunii de prestația tabulară neavând nicio relevanță din această perspectivă.
În acest context, pârâta a susținut că valoarea de piață a imobilului este de peste 1 miliard de lei vechi, ceea ce impune ca acest litigiu să parcurgă două căi de atac, respectiv atât apel, cât și recurs.
S-au invocat în susținerea acestui al doilea recurs disp.art.304 pct.1 și 3.pr.civ. rap.la art.304 pct.9 pr.civ.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea acestui al doilea recurs al reclamantei ca inadmisibil, susținând că determinant pentru evaluarea litigiului este valoarea din convenția supusă validării instanței - aceea de 15.000 dolari americani, dar și faptul că pârâta a formulat în mod expres și explicit recurs împotriva sentinței judecătoriei și mai mult, atunci când tribunalul a discutat problema calificării căii de atac, pârâta însăși, prin avocatul care i-a reprezentat interesele, a susținut în mod neechivoc că recursul este calea de atac împotriva sentința judecătorie și nu apelul.
Curtea, analizând demersul judiciar al pârâtei, din perspectiva motivelor invocate de aceasta și cu observarea disp.art.299 pr.civ. rap.la art.312 pr.civ.va constata că acest demers, intitulat recurs este inadmisibil.
Astfel, curtea va reaminti că potrivit art.299 pr.civ. doar hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională pot fi supuse recursului iar dispozițiileart.282alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunzător, recursul urmând a fi soluționat de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel.
Pe de altă parte, curtea va mai constata că potrivit art.282/1 alin.1 pr.civ. nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege, calea de atac prevăzută de legea procesuală fiind recursul.
În acest context, curtea va constata că obiectul acestui litigiu este acela de prestație tabulară, cu alte cuvinte, litigiul prin care o parte contractantă încearcă să valorifice și să obțină validarea în instanță a unui contract/convenții. Prin urmare, ceea ce analizează în acest caz instanțele este validitatea convenției, din perspectiv art.969 și urm. civ. și acesta și nu altul este factorul determinant pentru stabilirea naturii litigiului și implicit, aceasta afectează și timbrajul, dar și căile de atac puse la dispoziția părților litigante.
Or, din convenția/contractul supus verificării și validării de către instanțe, rezultă că valoarea obiectului material al tranzacției părților, așa cum a fost stabilită de ele este cea de 15.000 USD sau 37.500 RON (ori 375 milioane lei vechi), această fiind deci valoarea obiectului litigiului, caz în care devin pe deplin aplicabile disp.art.282/1 pr.civ. calea de atac dată de lege la îndemâna părților fiind recursul, apelul fiind suprimat în acest caz.
În plus, curtea va mai constata că această interpretare, care a fost dată anterior și de tribunalul, atunci când s-a discutat în contradictoriu calificarea ce urma să fie dată căii de atac promovată de aceeași pârâtă, aceasta, prin reprezentantul ei legal a acceptat și chiar a susținut (încheierea de ședință din 15.04.2008) că recursul este calea de atac împotriva sentinței judecătoriei în prezentul litigiu și mai mult, pârâta și-a și intitulat demersul înregistrat la Tribunal ca fiind recurs, și nu apel.
Pentru toate aceste considerente, curtea, în temeiul prev. art.299 C:pr.civ. va constata că în prezentul litigiu s-a pronunțat deja o soluție irevocabilă, în recurs, de către Tribunalul Timiș, iar un recurs la recurs nu poate fi catalogat decât ca inadmisibil, motiv pentru care va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta împotriva decizie civile nr.903/01.07.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul prev. art.2274 pr.civ. va obliga recurenta să plătească intimatului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.903/01.07.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.CP/03.10.2008
Tehnored.MM/2 ex/22.10.2008
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș - jud. C,
Președinte:Pup CristianJudecători:Pup Cristian, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
