Acțiune în declararea simulatiei. Speță. Decizia 602/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 602
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 27 mai 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Aștefănesei Petrina Manuela judecător
- -- JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu
-- JUDECĂTOR 3: Jănică
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.328/A din 29 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul-reclamant, asistat de avocat, procuratorul pentru intimata pârâtă, intimata pârâtă asistată de avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectacțiune în declararea simulației, procedura este completă și că dosarul se află la al patrulea termen de judecată.
Apărătorul recurentei-reclamante depune la dosar o procură judiciară pentru dată domnului legitimat cu I.seria - nr.- eliberat la data de 04.04.2007 de SPCLEP B; depune în copie certificată și dispoziția nr.981 din 03.08.2006 eliberată de Primăria orașului B de instituire a curatelei pentru minora -. Depune chitanța nr.-/27.05.2009 reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 5795 lei și precizează că a văzut dosarul notarial și originalul dispoziției de instituirea curatelei, motiv pentru care a certificat dispoziția depusă.
Apărătorul intimaților-pârâți prezintă o copie simplă de pe aceeași dispoziție de instituirea curatelei necertificată, arătând că si-a îndeplinit astfel obligația stabilită la termenul anterior.
Întrucât dispoziția a fost depusă de recurenți instanța apreciază, după confruntarea lor, că nu mai este necesar și exemplarul depus de intimata pârâtă; drept urmare, i-o restituie.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. II alin. 2 din nr.OUG212/ 4 decembrie 2008, revine asupra calcului taxei judiciare de timbru anterior stabilită apreciind că se datorează doar o diferență de 658 lei noi și ca atare dispune restituirea taxei judiciare de timbru de 5137 lei achitată cu chitanța nr.- din 27.05.2009.
Apărătorul recurenților-reclamanți solicită punerea în discuție a nulității hotărârilor pronunțate având în vedere dispozițiile art.105 al.2, art.106 alin.1 coroborat cu art.306 al.2. Consideră că această nulitate constituie motiv de recurs este de ordine publică și constă în faptul că la filele 59, 66 dosar există două încheieri de ședință pentru același termen de judecată cu dispoziții diferite, fiind puse în discuții și încuviințate probele solicitate. Aceste încheieri au creat confuzie pe tot cursul judecății fiind vorba de probe, iar această nulitate nu poate fi acoperită întrucât aduce o vătămare gravă părților. Depune și în scris cele precizate solicitând casarea în totalitate a hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Avocat, pentru intimata-pârâtă arată că cele invocate de partea adversă nu au cum să atragă nulitatea hotărârilor atât timp cât aceasta vorbește doar de crearea unei confuzii, dar nu spune clar despre efectele ( vătămările ) produse, despre ce probe ar fi vorba, probe asupra cărora au convenit de fapt ambele părți și mai precizează că în cauză este vorba despre o nulitate relativă.
Având în vedere concluziile apărătorului intimatei-pârâte privind caracterul relativ al nulității invocate, instanța solicită apărătorului recurenților să formuleze un punct de vedere, în special să precizeze dacă a avut vreun motiv de împiedicare în a nu invoca acest aspect și în fața instanței de apel.
Avocat, având cuvântul asupra acestui aspect, arată că nu a fost angajată și în fața instanței de apel, iar din punctul său de vedere este vorba despre o nulitate absolută și prin urmare se poate invoca și în recurs. Alte cereri nu mai are de formulat.
Apărătorul intimaților-pârâți arată de asemenea că nu mai are de formulat alte cereri.
Procuratorul intimatului-pârât arată că nu are studii juridice, însă nu dorește să se acorde termen pentru a se consulta eventual cu cineva de specialitate pentru a formula concluzii; cu privire la motivul de recurs invocat la acest termen arată că este de acord cu concluziile apărătorului recurenților.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-pârâți arată că reclamanții au sesizat instanța de fond cu o acțiune în constatarea simulației motivat de împrejurarea că după decesul lui, autorul pârâtei, reprezentantul legal al minorei în cauză, a refuzat să le recunoască reclamanților dreptul de proprietate asupra apartamentului. Instanța de fond a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei pe motiv că nu poate acționa decât în calitate de reprezentant legal al minorei; ori astfel apreciază că au fost încălcate dispozițiile art.1176 Cod civil; în ceea ce privește fondul, s-a respins acțiunea pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile privind simulația, deși trebuia constatat că simulația se întemeia pe principiul consensualismului și al libertății contractuale exprimat în actul secret. Cu privire la simulație s-a invocat art.1175 Codul civil; prin urmare, instanțele de fond erau ținute în a verifica îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a acțiunii, respectiv existența celor două acte juridice - cel public și mincinos și cel ascuns, dar adevărat -, încheierea celui secret anterior celui public, și interpretarea voinței părților așa cum a fost expusă în actul secret. S-ar fi constatat astfel că adevărații cumpărători ai apartamentului sunt reclamanții și de aceea s-a solicitat a se constata existența unei simulații prin interpunerea de persoane. O altă critică vizează judecarea cauzei fără citarea în calitate de curator a pârâtei și a Autorității Tutelare. În ceea ce privește capătul doi al cererii de chemare în judecată, consideră că nici nu a fost motivat, sens în care apreciază că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
În concluzie, solicită admiterea recursului, pe fond respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și admiterea acțiunii cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând doar taxele judiciare.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă, arată că solicită respingerea recursului ca nefondat cu precizarea că actul public reprezintă voința părților, iar chitanța încheiată odată cu actul public reprezintă dovada achitării diferenței de preț, iar cu privire la acest preț această invocare nu poate constitui un motiv de apel. Precizează că toate afirmațiile făcute de partea adversă nu se încadrează în normele privind simulația așa cum sunt prevăzute de Codul civil. În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Instanța pune în vedere procuratorului că în conformitate cu dispozițiile art.68 pct.4,5,6 Cod procedură civilă, neavând studii juridice, nu poate formula concluzii în fața acestei instanțe; are în schimb dreptul de a solicita amânarea pronunțării pentru depunerea de concluzii scrise.
Procuratorul pentru intimații pârâți și arată că nu dorește amânarea pronunțării, iar pe fond solicită admiterea recursului așa cum a fost susținut de apărătorul recurenților.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 4632 din 22.06.2007, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar nr. 17111/2006 ( nr. nou - ), s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și, și; s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei invocată de pârâtă prin întâmpinare; s-a respins excepția lipsei interesului în promovarea acțiunii invocată de pârâta prin întâmpinare. Au fost obligați reclamanții în solidar la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat către pârâta prin reprezentant legal.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că:
Prin cererea înregistrată sub nr.17111 din 20.10.2006, reclamanții și în contradictoriu cu pârâții, prin reprezentant legal și au solicitat ca instanța prin hotărâre judecătorească să constate simulația contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.9059/16.06.1992, la notariatul de Stat Județean B, prin care a dobândit de la copârâții, imobilul situat în B,-,.A,.8 și să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
În motivarea cererii sale, reclamanții arată că:
În anul 1991, la data de 25.12. în antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâta s-a stipulat că dobânditori ai imobilului vor fi reclamantul și fiul acestuia, prețul de vânzare al bunului este de 410.000 lei, din care s-a achitat o parte, termenul de încheiere a actului în formă autentică este la data de 30.01.1992.
Întrucât vânzătorii au pretins ulterior plata unei sume suplimentare, s-a convenit un alt termen de perfectare al vânzării cumpărării. La data de 16.06.1992, reclamantul împreună cu fiul său și cu pârâții, au perfectat actul în formă autentică, după ce reclamantul a plătit diferența de preț a imobilului.
Concomitent cu încheierea actului public, prin acordul tuturor părților s-a încheiat și convenția denumită de părți "chitanță", în prezenta a 2 martori, în care s-a consemnat calitatea de dobânditor al imobilului a reclamantului. Pentru a menaja sentimentele fiului lor, reclamanții au convenit ca în actul public să figureze doar fiul acestora, în calitate de compărător.
La data de 9.06.2005, decedează, acestuia succedându-i. Întrucât mama minorei, calitatea de proprietari a reclamanților, au fost nevoiți să promoveze prezenta acțiune.
Întrucât au fost încheiate două acte, unul public, și mincinos, iar altul secret, adevărat, reclamanții solicită a se constata existența unei simulații prin interpunere de persoane, că adevărații cumpărători ai imobilului sunt reclamanții, și instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic, iar în subsidiar să se constate calitatea de coproprietari ai imobilului reclamanților, și să se mențină ca valabil actul ocult încheiat între părți.
În drept cererea a fost motivată conform dispozițiilor art.1175,1563 al.2,Cod civil, art.13 și 18 Cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori. In acest sens, reclamanții au anexat la cererea introductivă contractul de vânzare cumpărare imobil autentificat la nr.9059/16.06.1992, chitanța /16.06.1992, chitanța angajament 725.12.1991, schiță imobil, certificat deces, certificat de naștere, carte identitate, carnet cec pe numele.
Legal citați în cauză, pârâtele prin reprezentant legal și, au formulat întâmpinare. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, autorul său nefiind cumpărător apărut ci real, iar actul public reprezintă voința reală a părților, chitanța încheiată concomitent cu actul public reprezintă dovada achitării diferenței de preț și nu un contract distinct; nefiind îndeplinite condițiile pentru declararea simulației.
Pârâta prin întâmpinarea depusă, solicită respingerea acțiunii și invocă excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii și lipsa calității procesuale pasive a acesteia, excepții asupra cărora instanța a decis a se pronunța odată cu pronunțarea asupra fondului cauzei.
Pârâtele au anexat la întâmpinarea depusă certificatul de moștenitor nr.74/2006, prin care se certifică faptul că unica moștenitoare a defunctului este pârâta.
Reclamanții au formulat în scris răspunsul la excepțiile invocate de pârâte prin întâmpinare, solicitând respingerea acestora.
În cauză s-a mai administrat proba cu depozițiile martorilor și (74 și 147), interogatoriile pârâtei (98) și înscrisuri (acte studii pentru, carnet de muncă, chitanțe, privind plăți efectuate de și reclamanți la imobil, chitanță din 25.10.1991,chitanță din 6.11.1991) chitanță /13.11.1991.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța a reținut următoarele:
de persoane, ca formă a simulației, presupune pe lângă existența unui act secret-contraînscris încheiat concomitent cu actul public, aparent, și că ambele părți din contractul aparent să fi urmărit în mod conștient, ca efectele sale să se producă față de o terță persoană, căreia i se asigură anonimatul tocmai prin simularea persoanei.
Din probele cauzei rezultă că în speța dedusă judecății nu sunt îndeplinite condițiile pentru a ne afla în fața unei simulații.Este adevărat că, la data de 16.06.1992 între pârâții și, în calitate de vânzători și, fiul decedat al reclamanților, în calitate de cumpărător, a intervenit o convenție de vânzare cumpărare încheiată în formă autentică, cu privire la înstrăinarea unui imobil situat în B,-,.A,.8 (8 dosar).Concomitent cu încheierea acestui contract a fost încheiată și o chitanță, de către pârâții vânzători și, prin care aceștia arată că au primit de la și (reclamant) pe care îi numește "cumpărători" diferența de preț pentru imobil.
Din cuprinsul acestui înscris precum și din depozițiile martorilor audiați în cauză, (74) și (147) precum și din înscrisurile de puse la dosar, cu intenția de a face dovada că anumite cheltuieli la imobilul în litigiu, după decesul lui, au fost suportate de reclamantul, instanța nu poate reține că acea chitanță încheiată la aceeași dată cu contractul autentic de vânzare-cumpărare (16.06.1992) are natura juridică a unui act secret, a unei convenții, încheiate între aceleași părți ale actului public (actului autentic), care în mod conștient să urmărească ca actul public să-și producă efectele față de o terță persoană (în speță, reclamanții) căruia să i se asigure anonimatul tocmai prin simularea persoanei.
Ceea ce a reținut instanța este doar că, așa cum au declarat martorii audiați, reclamantul a oferit o parte (sau întreaga sumă de bani) necesară pentru achiziționarea imobilului, fiului său, pentru ca acesta să dobândească calitatea de proprietar al imobilului.
Că nu s-a urmărit ca actul public să-și producă efectele față de reclamanți rezultă cu certitudine și din faptul că în toată perioada de la data cumpărării imobilului, acesta s-a aflat în posesia și folosința fiului reclamantului, iar după decesul său, în imobil nu a mai locuit nimeni. Simpla mențiune din chitanța încheiată la data de 16.06.1992 făcută de pârâții cu privire la calitatea de cumpărători atât a numitului cât și a reclamantei, nu este echivalentă în ceea ce privește efectele sale juridice, cu exprimarea unui acord de voință conștient al părților actului public (fiul reclamantului și pârâții ) ca efectele acestui act să se producă nu față de, ci față de reclamant, în sensul tranzlației dreptului de proprietate în patrimoniul reclamantului. Această mențiune speculată de reclamanți în promovarea acestei acțiuni este doar expresia situației de fapt pe care pârâții vânzători și au constatat-o în ceea ce privește persoanele care au achitat prețul imobilului.
Față de aceste considerente, în temeiul art.970, 1175 cod civil instanța a respins cererea reclamanților, conform dispozitivului ce va urma.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta, aceasta a fost admisă reținându-se că, întrucât sancțiunea specifică simulației este inopozabilitatea față de terțele persoane a situației juridice create prin contractul secret, iar pârâta nu are nici calitate de parte a acestui act, și nici de succesor universal al unei părți, ci doar de reprezentant legal al minorei, succesor universal al defunctului, cumpărătorul imobilului în litigiu, nu poate fi reținută identitatea între persoana pârâtei și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, persoană față de care s-ar putea realiza interesul reclamanților.
Întrucât acțiunea în simulație poate fi promovată de orice persoană interesată, prejudiciată prin contractul aparent, dar având interesul să invoce acest secret, iar reclamanții și-au justificat existența folosului practic urmărit prin intentarea acțiunii, acela de a se da eficiență contractului secret, conform căruia adevărații proprietari ar fi reclamanții (sau în subsidiar, conform cererii sale, ar fi coproprietari împreună cu fiul acestora) instanța a respins excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, formulată de pârâta.
Împotriva acestei soluții au declarat apel reclamanții, apelul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr-;
La termenul din 12.03.2008, față de faptul că s-a dovedit că valoarea imobilului este peste 1 miliard ( rol ), iar intimații pârâți nu au contestat această evaluare, s-a calificat calea de atac ca fiind apel prin raportare la dispozițiile art. 282/1 Cod procedură civilă ( fila 71 apel ).
Prin Decizia civilă nr. 328/A/29.10.2008 a Tribunalului Bacăus -a respins apelul ca nefondat; drept urmare, s-a respins și cererea de aderare la apel; au fost obligați apelanții la plata cheltuielilor de judecată către intimata.
În motivarea acestei hotărâri, instanța de apel a reținut următoarele:
Cu privire a primul motiv de apel se afirmă în mod nejustificat că instanța a nesocoti principiul libertății contractuale.
În realitate chitanța încheiată la data de 16.06.1992, pe care apelanții o definesc ca fiind cotraînscrisul pin care se demonstrează calitatea de proprietari a acestora, nu reprezintă un act de vânzare - cumpărare prin care apelanții si vânzătorii imobilului au dorit să ascundă identitatea adevăraților cumpărători ai imobilului ci doar un înscris prin are se atestă plata prețului imobilului achiziționat.
Nu se justifică nici critica privind încălcarea principiului contradictorialitățiiîntrucât instanța a interpretat înțelesul înscrisului denumit"chitanță" în cuprinsul considerentelor sentinței, nu a reținut că acesta nu ar fi "valabil"și nu ar produce efecte juridice, ci faptul că nu consacră pentru apelanți calitatea de proprietari.
Tot pe considerentul că înscrisul "chitanță"nu reprezintă un act translativ de proprietate așa cum a reținut si prima instanță, nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1191 al.2 Cod civil, întrucât dispozițiile martorilor nu intră în contradicție cu înscrisul invocat de către apelanți. Nu are relevanță în această privință faptul că apelanții sunt cei care au plătit prețul imobilului achiziționat, actul de voință al acestora putând fi interpretat ca liberalitate făcută fiului lor, care nu poate afecta însă calitatea de proprietar a acestui astfel cum a fost consacrată în actul autentic de vânzare - cumpărare.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei s-a impus admiterea acesteia motivat de faptul că pârâta are doar calitatea de reprezentant legal a fiicei sale minore .
Este adevărat că instanța a omis a se pronunța asupra excepției inadmisibilității acțiuniiînsă această neregularitate putea fi invocată doar de către pârâta, ca autoare a excepției, iar nu de către apelanți, față de care omisiunea nu a produs nici o vătămare.
Se mai retine că prima instanță a motivat și respingerea capătului doi de cerere, contra susținerilor apelanților, din cuprinsul considerentelor sentinței apelate, rezultând motivele pentru care nu se poate retine calitatea de cumpărători a apelanților.
În ceea ce privește aplicarea principiului bunei-credințe, întra - adevăr, acesta nu are incidență în cauză cu privire la pârât însă, așa cum a reținut si instanța de fond, acțiunea promovată de reclamanți nu poate fi susținută în contradictoriu cu această pârâtă.
În termen legal, motivat și legal timbrat cu timbru judiciar de 5 lei și taxă timbru de 1.688 lei, împotriva acestei hotărâri s-a declarat recurs de către reclamanți, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
Criticând hotărârea instanței de apel recurenții reclamanți au invocat dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 8,9 Cod procedură civilă, arătând că ( filele 3-5, 10-13 ):
- instanțele de fond au dat o altă interpretare juridică înscrisurilor părților imixtionând astfel în voința acestora și în libertatea lor contractuală întrucât nu și-au limitat analiza la momentele anterioare și concomitente actului public, ci la împrejurări de fapt ulterioare.
- admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 1176 Cod civil.
- judecarea cauzei s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 87 alin.2 Cod procedură civilă, în sensul că pârâta nu a fost citată în calitate de curator al minorei - deși se emisese decizia de curatelă 981/2006 de către Primăria B -, iar Autoritatea tutelară nu a fost citată deloc deși art. 159 lit."a"Cod familie o impune, fapt sancționat cu nulitatea conform art. 105 alin.2 Cod procedură civilă.
- ambele hotărâri conțin motive contradictorii în ceea ce privește calitatea pârâtei, astfel deși prima instanță calitatea sa procesual pasivă în nume propriu, instanța de apel o citează și se pronunță și în raport de aceasta. Mai mult, capătul doi din cererea de chemare în judecată nu este motivat, fapt ce ar justifica trimiterea spre rejudecare a cauzei.
În atare împrejurări, s-a solicitat, admiterea recursului cu consecința modificării în tot a sentințelor recurate, respingerea excepției lipsei calității procesual pasive și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
S-a solicitat de către recurenții reclamanți, prin apărător, să se pună în vedere intimatei pârâte să depună copia deciziei de instituire a curatelei nr. 981/2006, făcând dovada demersurilor proprii pentru a intra în posesia acesteia ( filele 42, 45 ).
La termenul din 27.05.2009, invocând dispozițiile art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, recurenții prin apărător, au solicitat a se pune în discuție un nou motiv de recurs de ordine publică constând în nulitatea tuturor actelor survenite după termenul de la fond din 30.03.2007 ca urmare a faptului că la acel termen s-au pronunțat două încheieri în cauză cu mențiuni diferite. În raport de acest motiv au solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare la fond.
Intimații pârâți nu au formulat întâmpinare; însă, pentru, apărătorul angajat avocat a formulat concluzii de respingere a recursului ca nefondat, apreciind totodată că nulitatea invocată premergător fondului nu este absolută, deci nu este de ordine publică.
Pentru intimatul pârât s-a prezentat procurator ( procură autentificată cu nr. 663/7.05.2009 - fila 52 dosar recurs ) solicitând admiterea recursului.
Examinând recursul în raport cu actele și lucrările dosarului, de motivele de recurs invocate, și față de dispozițiile art. 304, 312 Cod procedură civilă, prezenta instanță constată următoarele:
* Sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.5 Cod procedură civilă:
- Nulitatea încheierilor de la filele 59 și 66 dosar fond nu este o nulitate absolută, nefiind prevăzută în mod expres de lege; prin urmare, i se aplică cel mult regulile nulității relative conform art. 105 alin.2 Cod procedură civilă -text invocat de altfel de recurenți și în cererea de la fila 53 dosar recurs ca temei al solicitării formulate.
În atare împrejurări, nefiind o nulitate de ordine publică conform art. 108 alin.1 Cod procedură civilă, nu-i sunt incidente dispozițiile art. 306 alin.2 Cod procedură civilă și deci nu poate fi analizată pentru prima dată în recurs, cu atât mai mult cu cât nu a fost invocată nici măcar până la expirarea termenului prevăzut de art. 303 alin.1 Cod procedură civilă.
- Necitarea numitei în calitate de curator al pârâtei minore - conform deciziei de curatelă nr. 981/3.08.2006 ( fila 51 ) -, respectiv necitarea Autorității tutelare, deși ar putea constitui o încălcare a formei de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2 Cod procedură civilă -nulitate relativă-, nu pot fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct.5 Cod procedură civilă atât timp cât nu este invocat de cel protejat de sancțiunea analizată ( respectiv cel vătămat - minora ori reprezentantul său legal ).
* Sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7.pr.civ.:
- Aspectele invocate - respectiv citarea pârâtei în fața instanței de apel, deși instanța de fond reținuse lipsa calității sale procesual pasive în nume propriu - nu se circumscriu situației de nelegalitate acoperite de legiuitor prin punctul 7 al art. 304 Cod procedură civilă.
- Ambele instanțe și-au motivat soluțiile pronunțate, în conformitate cu obligația instituită de art. 261 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, iar motivele expuse nu sunt nici contradictorii și nici străine de natura pricinii deduse judecății.
* Sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.8 Cod procedură civilă:
- Acest motiv a fost menționat doar generic în cererea de la fila 10 dosar recurs, fără să fie și argumentat în fapt, astfel încât instanța este în imposibilitate de a-l analiza în mod obiectiv.
- Mai mult, nici nu a mai fost susținut de către recurenți cu ocazia formulării concluziilor orale asupra recursului, fapt ce denotă caracterul formal al indicării sale.
* Sub aspectul motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă:
- În interpretarea clauzelor actului secret încheiat la 16.06.1992 ( fila 9 dosar fond ), anterior redactării celui public ( autentificat sub nr. 9059 /16.06.1992 - fila. 8 dosar fond ) - aspect necontestat de nici una din părți -, ambele instanțe au făcut o aplicare greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 1175, 1197 Cod civil;
Astfel, pentru existența simulației este suficient să se dovedească existența actului secret și întocmirea sa concomitentă ori, eventual, înaintea celui aparent.
Ori în cauză s-a dovedit întrunirea cumulativă și certă a ambelor condiții.
Din actul secret, numit impropriu chitanță ( fără relevanță însă asupra voinței reale a părților contractante ), se desprinde clar voința reală a părților, ce anihilează în parte aparența juridică creată de actul public, ca efectele vânzării să se realizeze în raport de A șiîn calitate de cumpărători ( coproprietari ), și nu numai în persoana acestuia din urmă ( ca unic proprietar ).
În condițiile în care pârâții vânzători au confirmat și în instanță această voință ( fila 55 dosar apel, fl.52, 55 dosar recurs ), cumulat cu declarațiile în același sens ale martorilor audiați la solicitarea reclamanților și,nu în ultimul rând, cunecontestarea actului secret de către pârâta prin reprezentant legal prin prisma acestei calități a reclamantului de cocumpărător ( fila 30 dosar fond ), instanțele nu puteau da o altă interpretare clauzelor contractuale, derogatorie voinței reale a părților.
Restul discuțiilor despre preț, posesia bunului, plata obligațiilor de întreținere, etc, nu prezintă relevanță în cauză pentru că nu au constituit temei al pretențiilor deduse judecății și nici condiții de admisibilitate a solicitării fiind ulterioare încheierii actului secret; cel mult, ar fi putut fi reținute ca și prezumții în absența înscrisului secret conform art. 1198 Cod civil.
Mai trebuie arătat că deși reclamanții au solicitat a se constata caracterul simulat al actului public sub aspectul cumpărătorului pretinzând că ei au această calitate, față de mențiunile neechivoce ale actului secret și în contextul deja expus, precum și faptul că instanța poate să acorde și mai puțin decât limita investirii ( dar nu mai mult ) nu se va reține calitatea de cumpărător a reclamantei, și nici cea de terț a autorului pârâtei ( defunctul ).
Prin urmare, în mod corect soluția față de reclamanta nu poate fi decât de respingere, eventualele sale drepturi întemeiate pe art. 30 Codul familiei ( calitate care-i și justifică interesul de altfel în cauză ) putând fi valorificate numai în raport cu soțul său.
În concluzie, față de toate argumentele expuse, se reține - contrar considerentelor instanțelor de fond - că în speță a fost dovedit acordul simulatoriu ( voința reală a părților opozabilă și moștenitorilor universali ) și existența actului secret ( negotium iuris), în sensul că adevărații cumpărători sunt ( la 23.02.1936 în Ciuștea, jud. V ) și ( autorul pârâtei ).
Prin urmare, pe fond, în baza art. 312 Cod procedură civilă se va admite recursul, se va modifica în tot decizia recurată în sensul admiterii apelului și a cererii de aderare la apel, se va înlătura dispoziția privind obligarea la cheltuieli de judecată în apel, se va schimba în parte sentința apelată în sensul că se va admite acțiunea în parte și se va constata caracterul simulat al contractului de vânzare cumpărare 9059/1992 conform celor reținute anterior.
Vor fi menționate celelalte dispoziții ale sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei, a respingerii excepției lipsei interesului în promovarea acțiunii și a respingerii acțiunii formulate de reclamanta.
Cu privire la solicitările părților prezente de acordare a cheltuielilor de judecată:
- în temeiul art. 274 Cod procedură civilă,ca urmare a admiterii recursului, se va respinge cererea intimatei pârâte;
- va fi obligată intimata pârâtă prin reprezentant legal la cheltuieli de judecată către recurentul reclamant proporțional limitei pretențiilor admise ( la fond nu s-au solicitat cheltuieli de către această parte, la apel au fost în sumă de din 1506,15 lei, iar la recurs au fost de din 1703,45 lei );
- se va lua act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Admite recursul.
Modifică în tot decizia recurată nr. 328/A/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar - în sensul că:
Admite apelul formulat de reclamanții și și cererea de aderare la apel formulată de pârâta.
Înlătură dispoziția privind obligația la cheltuieli de judecată în apel.
Schimbă în tot sentința apelată nr. 4632/22.06.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar - ( fost 17111/2006 ) în sensul că:
Admite acțiunea în parte formulată de reclamanții și.
Constată caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.9059/ 16.06.1992 la Notariatul de Stat Județean B sub aspectul cumpărătorului, în sensul că au calitatea de cumpărători și.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă intimata pârâtă prin reprezentant legal la plata cheltuielilor de judecată în apel și recurs în sumă de 1604,8 lei prin admiterea în parte a solicitării în limita admiterii acțiunii.
Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată din recurs ca nefondată.
Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- --- - -
-
GREFIER,
Red.sent.-
Red.dec..-/
Red.dec.rec.-
Tehn.- / 3 ex./5.06.2009
Președinte:Aștefănesei Petrina ManuelaJudecători:Aștefănesei Petrina Manuela, Sorina Romașcanu, Jănică
