Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1156/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1156
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 152 din data de 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 141 din data de 22 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții pârâți și, reprezentați de avocat, lipsind intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenții pârâți și, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului, fără cheltuieli de judecată.
A apreciat că acțiunea reclamantului este neîntemeiată și în consecință hotărârea pronunțată este netemeinică și nelegală, întrucât gardul despărțitor este mai vechi de 40 de ani, linia de hotar fiind stabilită de foștii proprietari respectiv, vânzătoarea, de la care reclamantul a cumpărat proprietatea sa, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 2745/17.07.2007 pronunțată de Judecătoria Caracal.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 141 din 22.01.2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea civila, astfel cum a fost precizata de reclamantul, domiciliat in comuna, județul O, împotriva pârâților si, domiciliați in comuna, județul
S-a stabilit hotarul despărțitor intre terenurile proprietatea părților, conform schiței întocmite in baza raportului de expertiza, pe aliniamentul N-E, de la coltul format intre gardurile ce aparțin numitului si, respectiv părților si, pe lungimea totala de 37,26 ml. (22,89 +14,37= 37,26 ), materializat pe schița terenului, ca fiind cuprins intre punctele 3-5-6 si 7, având in vedere insa si aliniamentul N-V, gardul existent intre reclamant si numitul pe lungimea de 31,69 ml. materializat pe schița terenului, ca fiind cuprins intre punctele 1si2, potrivit căruia aliniamentul se deplasează către proprietatea pârâților pe o lățime de 0,7 ml. (intre punctele 2 si 3), apoi aliniamentul este in linie dreapta pe lungime de 22,89 ml. după care din nou se deplasează către proprietatea pârâților pe o lățime de 0,58 ml. (intre punctele 5 si 6), continuându-se in linie dreapta pe lungimea de 14,37 ml.si anume pana in punctul 7,respectiv intersecția cu aliniamentul S-E, paralel cu drumul comunal, unde urmează prelungirea gardului existent de 34,8 ml. cu 14,12 ml. materializat pe schița terenului, ca fiind cuprins intre punctele 1 si 7.
A obligat pârâții si să lase reclamantului în deplina proprietate si posesie suprafața de 84,83. teren, având următoarele vecinătăți:N-E, S-drumul comunal de acces si V-, individualizata conform schiței terenului, ca fiind cuprinsa intre punctele 2-3-5-6-7-8 si 4.
S-au compensat in parte cheltuielile de judecata si a obligat pe pârâți la plata sumei de 200 lei, către reclamant.
Pentru a pronunța această sentința s-au avut în vedere actele de proprietate și expertiza efectuată în cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că sentința a fost pronunțată în contradicție cu probele administrate, respectiv actele de proprietate ale părților, expertiza efectuată în cauză și stabilirea liniei de hotar astfel cum a fost acceptată de autorii apelanților.
S-a solicitat admiterea apelului.
Nu s-a invocat temeiul legal.
În concluziile scrise depuse la dosar după reținerea cauzei în pronunțare, s-a susținut că instanța a interpretat eronat probele administrate în cauză, întrucât între reclamant și pârâtul nu există hotar de vecinătate, astfel că instanța în mod greșit a admis acțiunea împotriva acestuia, iar față de pârâtul apelant, linia de hotar a fost stabilită de foștii proprietari, gardul despărțitor fiind mai vechi de 40 de ani.
Tribunalul Olt prin decizia civilă 152/14 mai 2009 respins ca nefondat apelul formulat de apelanții pârâți și, ambii cu domiciliul în comuna, Județul O, împotriva sentinței civile nr. 141 din 22.01.2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliul în comuna, județul
Pentru a se pronunța astfel, s-au avut în vedere probele administrate respectiv raportul de expertiză tehnică, întocmit în cauză și depoziția martorului, reținându-se că suprafața de teren a reclamantului este mai mică decât cea prevăzută în actul de proprietate, spre deosebire de suprafața deținută în fapt de pârâți, care este mai mare față de cea prevăzută în titlul de proprietate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În primul motiv de recurs s-a susținut că în mod greșit s-a admis acțiunea împotriva pârâtului care nu se învecinează pe nici o latură a terenului cu reclamantul, aspect ce rezultă și din raportul de expertiză întocmit în cauză, precum și din celelalte dovezi administrate.
În privința stabilirii hotarului despărțitor față de pârâtul s-a susținut că instanțele nu au avut în vedere că gardul despărțitor este mai vechi de 40 de ani, linia de hotar fiind stabilită de către foștii proprietari de la care a cumpărat reclamantul proprietatea sa, linia de hotar dintre vânzătoarea și pârâți nefiind contestată de către aceasta, lipsa unei părți din teren a reclamantului neputându-se datora abuzului pârâților, ci numai faptului că reclamantul a cumpărat imobilul pe baza unei chitanțe de la vânzătoarea, înscris în baza căruia s-a pronunțat sentința civilă nr. 2745/17.07.2007, fără a se face măsurătoarea reală a terenului.
Recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 cod pr.civ.
Examinând decizia atacată în raport de motivele de recurs se constată că hotărârea s-a pronunțat cu aplicarea corectă a legii.
În conformitate cu prevederile art.480 Cod civil, proprietatea exclusiva este dreptul pe care îl are o persoană de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, însa in limitele determinate de lege.
In principiu, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietăți învecinate, acțiune exercitată cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa-l urmeze hotarul, fiind întemeiata pe dispozițiile art.584 Cod civil.
este menita sa apere dreptul de proprietate, putându-se dispune atât in cazul inexistentei unei delimitări între proprietăți, cât si în situația in care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți.
Criticile formulate de recurenți vizează atât modul de soluționare al cererii în revendicare, cât și modul în care s-a dispus stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților.
Probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar reprezentând titlurile de proprietate deținute de părți și raportul de expertiză tehnică astfel cum a fost completat prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert, depus la data de 15 ianuarie 2009, evidențiază că suprafața de teren pe care o dețin pârâții în raport de actele de proprietate ale acestora este 1400 mp însă în urma măsurătorilor efectuate a rezultat că aceștia dețin în realitate suprafața de 1485,11 mp, respectiv cu 85,11 mp mai mult decât în actele de proprietate, în raport de schița anexă a suplimentului la raportul de expertiză, constatându-se că terenul proprietatea reclamantului se învecinează cu proprietatea pârâților.
În privința reclamantului s-a constatat că acesta deține în fapt cu 84,83 mp teren mai puțin decât cel menționat în titlul său de proprietate, hotarul despărțitor fiind trasat de expert în raport de aceste constatări.
Sunt nefondate criticile din recurs în care se invocă vechimea gardului existent între părți, precum și modul de dobândire a dreptului de proprietate de către reclamant, în condițiile în care s-a dovedit prin probe deținerea în fapt de către pârâți a unei suprafețe de teren aproximativ egale cu terenul revendicat de reclamant, pentru care deține titlul de proprietate, neavând relevanță modul de dobândire a acestui titlu în raport de obiectul cererilor formulate în prezenta cauză.
Față de considerentele expuse, constatând că hotărârea atacată s-a pronunțat cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 480 cod civil și art. 584 cod civil, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 152 din data de 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 141 din data de 22 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
2 ex/ 12.11.2009
Tehnored.
jud. fond.
jud. apel
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
