Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1157/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1157
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 770 din data de 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este declarat împotriva unei decizii irevocabile, după care;
Instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de admisibilitate a recursului formulat de pârâtul, în raport de dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă, având în vedere că acesta este declarat împotriva unei decizii irevocabile pronunțată de Tribunalul Dolj ca instanță de recurs.
Recurentul pârât, a lăsat la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată.
Intimatul reclamant, a solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la 11.11.2005, cu nr. de dosar 17279/C/2005, reclamantul, în contradictoriu cu pârâul, a solicitat să se constate dreptul său de proprietate asupra suprafețelor de teren de 5000 mp, 1500 mp, 1500 mp și de 2000 mp situate în satul, comuna, precum și grajdul și, de asemenea, a solicitat despăgubiri pentru lipsa de folosință în mod necorespunzător a grajdului (casa de locuit).
Prin încheierea pronunțată la data de 25.10.2006, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în ceea ce privește cererea de revendicare a grajdului (casa de locuit) și excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la aceeași cerere, ca fiind neîntemeiate.
Prin sentința civilă nr. 8694/01.11.2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, s-a admis în parte acțiunea în revendicare imobiliară și pretenții formulată de reclamant, obligând pârâtul să lase în deplină proprietate și posesie a următoarelor bunuri mobile: suprafața de 9043 mp intravilan și un grajd (casă de locuit). Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 947 lei cu titlu de despăgubiri civile și 1683 lei cheltuieli de judecată. A luat act că reclamantul a renunțat la capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata contravalorii grajdului și a lipsei de folosință grajd.
Prin decizia civilă nr. 2368/10.12.2007, a Tribunalului Dolj, instanța a admis recursul declarat de pârâtul și a casat sentința civilă, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
După rejudecare, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova, dosarul nr-.
Prin sentința civilă nr. 15168 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, fost respinsă excepția litispendenței invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Au fost respinse excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția prescripției achizitive invocate de pârât, ca neîntemeiate.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârât și obligat pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri imobile: suprafața de teren de 9.043 mp, situată în intravilanul com., sat., jud. D, individualizată conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul topograf; un grajd transformat în casă de locuit, compus din 3 camere și sală, construcție individualizată cu indicativul C4 în raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul în specialitatea construcții civile și industriale.
fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 847 lei reprezentând despăgubiri civile pentru lipsa de folosință a terenului, suma de 1.683 lei reprezentând cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat și onorariu expert.
S- luat act că reclamantul a renunțat la capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata contravalorii grajdului și a lipsei de folosință a grajdului.
Pentru se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În privința excepțiilor ridicate de pârât, de-a lungul procesului, prin întâmpinarea din dosarul inițial de primă instanță nr.17279/C/2005) și verbal, în ședința din data de 06.12.2007, consemnate în încheierea de ședință a Tribunalului Dolj (Dosarul de recurs nr-), instanța le-a respins ca neîntemeiate, în temeiul art.137 alin. 1 Cod pr. civ.
Nu reiese de niciunde că pe rolul instanțelor de fond ar mai exista un dosar, având aceleași cereri, cu obiecte izvorâte din aceeași cauză, între aceleași părți, în aceeași calitate, pentru a se îndeplini condițiile litispendenței, prevăzute de art. 163 Cod pr. civ.
Astfel, instanța a respins excepția litispendenței invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 232/ 08.02.2002 reiese că reclamantul a cumpărat construcția notată C4 în documentația cadastrală și în rapoartele de expertiză efectuate. Deci reclamantul are calitate procesuală activă dovedită în privința revendicării grajdului - casă de locuit, reținându-se o concordanță între persoana reclamantului și cel care este titularul pretenției deduse judecății - considerentele sunt dezvoltate mai jos, în motivarea fondului cauzei.
Astfel, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Pârâtul are calitate procesuală pasivă, deținând în posesie imobilele revendicate, după cum reiese din probele indicate mai jos în motivarea fondului cauzei, fiind deci pretinsul posesor neproprietar.
Astfel, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Acțiunea în revendicare imobiliară este imprescriptibilă.
Dispozițiile invocate de pârât cu privire la termenul de prescripție a acțiunii în revendicare privind imobile vândute la licitație publică nu se aplică, întrucât construcția revendicat C4 nu se regăsește în titlul pârâtului - considerentele sunt dezvoltate mai jos, în motivarea fondului cauzei.
Astfel, instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Din momentul în care pârâtul a început să posede imobilele revendicate, din anul 2002, nu s-a împlinit termenul de prescripție achizitivă (uzucapiune) de 30 de ani. De asemenea, pentru uzucapiunea scurtă de 10-20 de ani, pârâtul nu are un just titlu asupra construcției identificate în raportul de expertiză efectuat în acest nou dosar de primă instanță de expertul în specialitatea construcții civile și industriale cu calificativul C4. Decizia civilă irevocabilă nr.831/18.05.2006 a Tribunalului Dolja reținut, cu putere de lucru judecat, faptul că această construcție nu se regăsește în titlul pârâtului - procesul-verbal de licitație, ci numai construcția C5. Considerentele sunt dezvoltate mai jos, în motivarea fondului cauzei.
Astfel, instanța a respins excepția prescripției achizitive invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Asupra fondului, instanța a constatat că acțiunea precizată a reclamantului este întemeiată parțial, deoarece identificarea numerică a celor 7 construcții, cu indicative de la 1 la 7, este identică în expertiza efectuată în acel dosar nr.4907/CIV/2005 al Tribunalului Dolj (fila 28 din acel dosar) cu aceea din cele două expertize efectuate în prezenta cauză: în prima judecată de primă instanță (Dosar nr.17279/C/2005) - raportul de expertiză întocmit de expertul topograf și în acest nou dosar de primă instanță, după casarea cu trimitere (Dosar nr-) - raportul de expertiză întocmit expertul în specialitatea construcții civile și industriale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul pârât, susținând că instanța a acordat mai mult decât a cerut reclamantul. Astfel, reclamantul a solicitat să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui grajd (casă de locuit) cu 2 camere, iar instanța l-a obligat să îi lase în deplină proprietate casa de locuit cu 3 camere și sală, fără justificare legală; instanța a încălcat principiul oralității deoarece nu a pus în discuție excepțiile pe care le-a respins; a fost respinsă în mod greșit excepția prescripției achizitive de 10 ani, în condițiile în care a avut o posesie continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar din anul 1990, ceea ce rezultă din procesul verbal de adjudecare și chitanțele depuse la dosar; în mod eronat a fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește suprafața de 6552 mp și 2491 mp.
Motivarea pe fond este greșită deoarece se bazează pe o decizie prin care nu s-a constatat dreptul de proprietate asupra saivanului de oi, instanța făcând o confuzie când reține că există o împrejurare intrată în puterea lucrului judecat, deoarece acest litigiu nu și-ar mai avea rost.
Prin decizia civilă nr. 770 din 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins recursul declarat de recurentul pârât, împotriva sentinței civile nr. 15168/21-10-2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, s-au reținut următoarele:
Nu este întemeiată critica potrivit căreia instanța a acordat mai mult decât a cerut reclamantul.
Astfel, reclamantul a solicitat să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui grajd (casă de locuit), iar instanța de recurs în decizia de casare a impus instanței de fond să lămurească dacă este aceeași construcție cu casa de locuit compusă din 3 camere și sală.
În aceste condiții nu se poate invoca faptul că s-a acordat un lucru nesolicitat și nesupus dezbaterii părților.
Instanța nu a încălcat principiul oralității deoarece din cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării rezultă că a pus în discuție excepțiile pe care le-a respins.
A fost respinsă în mod corect și excepția prescripției achizitive de 10-20 ani, în condițiile în care nu a fost făcută dovada existenței unei posesii care să fie continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar din anul 1990.
Cu privire la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește suprafețele de 6552 mp și 2491 mp, faptul că este o cale de acces folosită de toți locuitorii comunei nu conduce în mod automat la inexistența unei obligații a pârâtului de a respecta dreptul de proprietate al reclamantului, care este un drept real, opozabil erga omnes.
De asemenea, dacă la momentul soluționării litigiului anterior nu au existat probe suficiente din care să rezulte proprietatea recurentului asupra construcției reprezentate de cele 3 camere și sală nu poate fi imputabil instanței de fond, deoarece aceasta nu ar mai putea repune în discuție o împrejurare care a făcut deja obiectul unei judecăți irevocabile, opozabile ambelor părți.
Împotriva acestei ultime decizii a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critica vizează faptul că tribunalul a judecat fără să existe o alcătuire legală a completului de judecată, deoarece acțiunea trebuia judecată în apel și nu în recurs.
Recursul este inadmisibil.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că între părți s-a purtat un litigiu având drept obiect constatarea dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren și grajd și despăgubiri pentru lipsa de folosință a acestora.
Deși dosarul a avut mai multe cicluri procesuale, este pentru prima dată când se invocă competența instanței după valoare, motiv ce nu poate fi luat în seamă având în vedere că instanțele au făcut aplicarea dispoz. art. 181Cod pr. civ. privind investirea potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii, chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.
Instanțele au făcut, de asemenea, o corectă aplicare a dispoz. art. 282 Cod pr. civ. potrivit cărora, nu sunt supuse apelului cererile introduse pe cale principală privind litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei.
Din acest punct de vedere rezultă că tribunalul a judecat cauza în recurs, astfel că un nou recurs împotriva unei hotărâri irevocabile dată în recurs este inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 770 din data de 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./02.11.2009
-
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
