Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1459/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1459
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 219 din data de 28 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- și a sentinței civile nr. 1503 din data de 1 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât ( ), având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant reprezentat de avocat, lipsind intimatul pârât ( ).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței netimbrarea recursului cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 42 lei și timbru judiciar de 0,15 lei precum și întâmpinarea formulată de intimatul pârât. după care;
Avocat pentru recurentul reclamant a depus la dosar chitanța nr. --341-0110/07.12.2009, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru și a arătat că nu solicită termen pentru observarea întâmpinării depuse la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul reclamant, a arătat că, în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică de specialitate, iar la solicitarea reclamantului care a apreciat că aceasta nu a fost întocmită corect, instanța a încuviințat efectuarea unei contraexpertize, care însă nu a mai fost efectuată, expertul desemnat solicitând înlocuirea sa cu un alt expert.
A mai arătat că, instanța de fond nu a mai numit un alt expert trecând la soluționarea cauzei fără a mai pune în discuția părților dacă mai insistă sau nu în efectuarea celei de-a doua expertize.
Pe cale de consecință a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
CURTEA
Prin sentința civilă 1503/01.04.2009, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului () și a fost stabilit hotarul dintre proprietățile părților, pe actualul aliniament.
S-au respins capetele de cerere din acțiune privind desființarea plantației de pomi și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 500 lei reprezentând despăgubiri civile.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul privind mutarea de către reclamant a 3 banchete de cărămidă, tăierea a 3 salcâmi, modificarea acoperișului de la magazie și pătul și despăgubirea cu 500 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul și pârâtul se învecinează pe latura de vest a proprietăților lor și nu s-au făcut dovezi că hotarul despărțitor stabilit prin sentința civilă 1392 din 3.07.1990 în urma soluționării litigiului între reclamant și tatăl pârâtului - s-a modificat între timp.
În ce privește cererea reconvențională s-a reținut că nici pârâtul nu a demonstrat că reclamantul ar avea plantați 3 salcâmi la o distanță mai mică decât cea legală față de hotar și dacă cele trei banchete de cărămidă ale reclamantului sau panta acoperișului de la magazie și pătul se impun a fi modificate, așa încât apa să nu se mai scurgă pe terenul său.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul care a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât soluția pronunțată anterior în litigiul ce a avut loc între reclamant și tatăl pârâtului, materializată prin sentința civilă 1392/1990 nu are relevanță deoarece, abia ulterior ambelor părți li s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii 18/1991, iar pârâtul, după decesul tatălui său a cotropit terenul reclamantului, astfel cum rezultă din primul raport de expertiză întocmit în cauză, care evidențiază faptul că reclamantului îi lipsește o suprafață de 112,3 mp.
S-a mai aratat că instanța, deși a încuviințat o nouă expertiză, aceasta nu a mai fost efectuată, reținându-se eronat că apelantul reclamant este în culpă pentru neefectuarea lucrării.
Prin decizia civilă nr. 219/2009 a Tribunalului Olts -a dispus respingerea apelului formulat de reclamant, reținându-se pe de o parte că între proprietățile părților există o graniță, că ea a fost corect trasată și că noul aliniament trebuie să respecte cele stabilite anterior. Apoi, deși instanța de apel a dispus efectuarea unei noi expertize, această probă nu s-a putut efectua din cauza conduitei reclamantului apelant, ceea ce echivalează cu o renunțare la administrarea ei, așa încât în lipsa oricărei alte probe, trebuie confirmată granița anterior stabilită.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând casarea ei ca nelegală cu trimitere pentru rejudecare.
Recurentul a susținut că instanța nu putea să renunțe la o probă admisă, atât timp cât reclamantul nu7 a renunțat la administrarea ei, cu atât mai mult cu cât această probă era necesară rezolvării cauzei.
Recursul este fondat.
Motivarea deciziei de apel este contradictorie. Se susține pe de o parte că între părți există deja o graniță stabilită anterior emiterii titlurilor de proprietate, iar că sentința de fond nu face decât să confirme acest fapt, dar pe de altă parte dispune administrarea unei noi probe științifice care să elucideze susținerile părților în raport de starea de fapt concretă și desigur de noile titluri de proprietate recent emise.
Această expertiză nu a putut fi efectuată.
Proba era și este absolut necesară unei juste soluționări as cauzei.
anterior stabilită între părți, înainte de emiterea titlurilor de proprietate nu are nici o valoare juridică. prin însăși natura ei constă într-o operațiune atât tehnică, cât și juridică, menită să delimiteze prin linie de hotar două proprietăți.
Așadar, numai după eliberarea titlurilor de proprietate definitive și implicit opozabile, proprietățile învecinate pot fi grănițuite, astfel că instanța de apel a procedat corect și legal, atunci când a dispus efectuarea unei noi expertize, care să elucideze susținerile părților în raport de constatările directe în teren și în raport de întinderea drepturilor de proprietate menționate în noile titluri emise părților.
Problema constă în faptul că instanța nu trebuia să renunțe la administrarea probei. Proba a fost legal admisă, este strict necesară unei bune soluționări a cauzei și prin aceasta crearea unor raporturi de vecinătate corecte,
ferme și stabile între cele două proprietăți, renunțarea la administrarea ei va lăsa cauza nerezolvată cu perpetuarea situației conflictuale și de nesiguranță cu privire la raporturile de vecinătate.
În atare situație, având în vedere și dorința expres manifestată de recurentul reclamant de a administra probatoriul cerut, Curtea va dispune casarea deciziei atacate și conform art. 312 Cod pr.civ. restituirea cauzei la Tribunalul Olt pentru continuarea procesului, administrarea probei admise inițial, efectuarea expertizei dispuse și pronunțarea unei hotărâri în raport de toate actele dosarului, dar și de concluziile noii expertize.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 219 din data de 28 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- și a sentinței civile nr. 1503 din data de 1 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât ( ).
Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul O l
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
4 ex/10.12.2009
Tehnored.
Jud. apel
Jud. apel Gh.
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica
