Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1629/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1618/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1629
Ședința publică de la 26 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihai Negoescu Gândac
JUDECĂTOR 2: Ionelia Drăgan
JUDECĂTOR 3: Ilie MARI -
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenții-reclamanți și, împotriva deciziei civile nr.426 din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă
are ca obiect - grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al recurenților - reclamanți și,în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, pe care o depune la dosar și intimata-pârâtă, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul recurenților-reclamanți depune la dosar chitanța nr26340/12.11.2009, în cuantum de 20 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, taxe care au fost anulate de instanță.
Intimata-pârâtă se legitimează cu seria - nr.-, eliberat de Poliția Comunei, la data de 25.09.1984, respectiv 10.11.1995, de către Secția 21 Poliție.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurenților-reclamanți, susținând oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la aceeași instanță - Tribunalul București, fără cheltuieli de judecată.
Arată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art.304 pct.8 și 9 din Codul d e procedură civilă, având în vedere că pentru termenul din 06.03.2009, reclamanții au formulat la Tribunalul Bucureștio cerere prin care au solicitat acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător. Au arătat în cerere că nu au avut posibilitatea financiară de a-și angaja apărător, fiind de fapt și singurul termen solicitat în acest sens. Apreciază că s-a încălcat de către instanță principiul de bază al procesului civil - dreptul la apărare. Exercitarea dreptului la apărare, ar trebui privit atât sub aspect material, cât și sub aspect formal, asigurarea părților de a folosi întregul complex de garanții și drepturi procesuale pentru susținerea intereselor lor legale, cât și prin asigurarea unui apărător care să le ajute în pregătirea cât mai temeinică a apărării.
Consideră că tribunalul greșit a reținut că susținerile reclamanților cu privire la acțiunea introdusă nu au fost probate, deoarece din concluziile raportului de expertiză întocmit în fața instanței de fond și din răspunsul expertului la obiecțiunile formulate la acest raport, rezultă că pârâta nu ocupă o suprafață de teren proprietatea reclamanților, că pârâta respectă amplasamentul proprietății sale stabilit de organul administrativ local.
De asemenea, consideră că expertul, nu a răspuns la cele cinci obiective, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică, efectuat în cauză. Mai arată că la punctul "e" din raportul de expertiză depus s-a strecurat o eroare și anume construcțiile au fost edificate de pârâtă pe terenul acesteia și nu pe terenul reclamanților.
Împotriva răspunsului la obiecțiuni, la termenul din 09.09.2008, reclamanții au solicitat recuzarea domnului expert și efectuarea unei noi expertize.
Menționează faptul că la acel moment doamna judecător a suspendat ședința pentru 30 minute și nu a mai fost reluată pricina probabil din motive medicale, motiv pentru care nu s-a mai pus în discuție cererea reclamanților de recuzare și de efectuarea a unei noi expertize.
În ceea ce privește administrarea interogatoriului, arată că instanța de judecată, deși a admis proba cu interogatoriu, această probă nu a fost administrată niciodată în această cauză.
Intimata-pârâtă, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul București, arătând că nu pot fi primite susținerile recurenților-reclamanți, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C la data de 10.10.2008, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta, solicitând să se stabilească linia de hotar ce desparte proprietățile, pârâta să fie obligată să respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o, să fie obligată pârâta să-și ridice construcțiile edificate, pe cheltuiala sa, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin sentința civilă nr.1523/22.05.2001 pronunțată de Judecătoria Buftea, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, le-a fost atribuit lotul nr.2 în suprafață de 4902. situat în comuna, județul I, iar pârâta, care e vecină pe latura de vest a proprietății, în mod abuziv a desființat semnele vizibile de hotar care separă proprietățile și a acaparat o suprafață de 34. edificând p. și o construcție pe această suprafață, în urma notificărilor refuzând să elibereze terenul și să-și ridice construcția.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.112 Cod de procedură civilă și art. 480, 481 Cod civil.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că a construit o chilie pe suprafața de teren situată în tarlaua 33, parcela 195/1/57, primită moștenire de la defunctul.
Prin sentința civilă nr.2176/16.09.2008 Judecătoria Car espins cererea formulată de reclamanți, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.1523/22.05.2001 pronunțată de Judecătoria Buftea, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, s-a atribuit reclamanților lotul nr. 2, în suprafață de 4902. situat în com. județul I, ca urmare a dezbaterii succesiunii de pe urma defuncților și.
Prima instanță a reținut concluziile raportului de expertiză, respectiv că în urma măsurătorilor efectuate a rezultat că reclamanții folosesc o suprafață de 3450. iar pârâta 2058. însă nu se poate dovedi că pârâta ocupă din terenul reclamanților, mai ales că înainte de a construi gardul din beton a cerut aprobarea pentru amplasament vechiului proprietar.
În răspunsul la obiecțiuni, expertul a precizat că la punctul "e" din raportul de expertiză depus s-a strecurat o eroare și anume construcțiile au fost edificate de pârâtă pe terenul acesteia și nu pe terenul reclamanților.
Având în vedere că reclamanții nu au făcut dovada faptului că pârâta a ocupat vreo suprafață de teren aflată în proprietatea acestora și nu a construit imobilul pe proprietatea lor, față de dispozițiile art.480 și 481 Cod civil, instanța de fond a respins acțiunea, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel nemotivat reclamanții.
Prin decizia civilă nr.426/13.03.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelanții reclamanți.
Având în vedere dispozițiile art.292 (2) Cod de procedură civilă, tribunalul a reținut că reclamanții susțin, în principal, că pârâta ocupă o suprafață de teren proprietatea lor, după ce a desființat semnele de hotar existente.
S-a apreciat că aceste susțineri nu au fost însă probate, din concluziile raportului de expertiză întocmit în fața instanței de fond, din răspunsul expertului la obiecțiunile formulate la acest raport, rezultând că pârâta nu ocupă o suprafață de teren proprietatea reclamanților, că pârâta respectă amplasamentul proprietății sale stabilit de organul administrativ local.
Constatând că instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt la care a aplicat în mod corect normele legale incidente, în temeiul art.296 Cod de procedură civilă, tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând casarea deciziei recurate și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
S-a susținut că pentru termenul de judecată din 06.03.2009, reclamanții au formulat la Tribunalul Bucureștio cerere prin care au solicitat acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător, întrucât până la acel termen nu au avut posibilitatea financiară să angajeze un avocat, acesta fiind de fapt și singurul termen solicitat în acest sens.
Ca atare, instanța a încălcat un principiu de bază al procesului civil - dreptul la apărare, drept garantat de însăși Constituția României.
s-a susținut că tribunalul greșit a reținut că susținerile reclamanților cu privire la acțiunea introdusă nu au fost probate, deoarece din concluziile raportului de expertiză întocmită în fața instanței de fond și din răspunsul expertului la obiecțiunile formulate la acest raport, rezultă că pârâta nu ocupă o suprafață de teren proprietatea reclamanților, că pârâta respectă amplasamentul proprietății sale stabilit de organul administrativ local.
Recurenții au precizat că s-a încuviințat efectuarea unei expertize topografice având 5 obiective, însă expertul nu a răspuns la toate obiectivele stabilite, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică, efectuat în cauză. La raportul de expertiză astfel întocmit au formulat obiecțiuni care au fost admise de instanță. Față de completarea raportului de expertiză cu răspunsul la obiecțiuni, la termenul de 09.09.2008, au solicitat recuzarea expertului și efectuarea unei noi expertize.
Au precizat recurenții că doamna judecător a suspendat ședința pentru 30 minute și nu a mai fost reluată, probabil din motive medicale, motiv pentru care nu s-a mai pus în discuție cererea recurenților de recuzare și de efectuare a unei noi expertize.
În ce privește proba cu interogatoriul pârâtei, recurenții au arătat că deși instanța de fond a admis această probă nu a procedat la administrarea acesteia pe parcursul instrumentării cauzei.
În drept recurenții și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu motivarea că susținerile recurenților sunt nefondate.
În calea de atac a recursului nu s-au administrat probe noi.
Curtea, analizând recursul, prin raportare la criticile invocate în cuprinsul motivelor de recurs, constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții au învestit instanța de fond cu o cerere în grănițuire pentru dovedirea pretențiilor sale solicitând instanței încuviințarea probei cu acte, interogatoriul pârâtei și expertiză tehnică specialitatea topografie având obiectivele prezentate în încheierea din data de 18.01.2008.
Prima instanță a încuviințat probele astfel cum au fost solicitate. La următorul termen de judecată, instanța de fond, la solicitarea pârâtei, prezentă de această dată în ședință publică, a încuviințat și acesteia același probatoriu.
Expertul a depus raportul de expertiză la instanța de fond la data de 26.03.2008, reclamanții formulând o serie de obiecțiuni ce au fost încuviințate de instanța de judecată.
În urma dispunerii instanței, expertul în specialitatea topografie ce a fost desemnat cu efectuarea expertizei a depus la dosarul cauzei răspuns la aceste obiecțiuni, la termenul din data de 10.06.2008, instanța de fond amânând cauza pentru a se lua cunoștință de acesta.
La data de 09.09.2008, în absența reclamanților, instanța de fond a constatat cauza în stare de judecată și a amânat pronunțarea pentru data de 16.09.2008, având nevoie de timp pentru a delibera.
La aceeași dată - 09.09.2008 - prin serviciul registratură, reclamanții au depus o cerere prin care au solicitat recuzarea expertului, precum și efectuarea unei noi expertize în baza art. 212 Cod procedură civilă, cerere ce nu a mai fost luată în discuție față de rămânerea în pronunțare.
Prin sentința civilă nr.2176/16.09.2008, Judecătoria Car espins cererea formulată de reclamanți, ca nefondată, pentru considerentele expuse mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, apel ce nu a fost motivat până la primul termen de judecată acordat, respectiv 26.03.2009.
Curtea constată că la data de 25.02.2009, prin serviciul registratură, apelanta reclamantă a depus o cerere prin care a solicitat amânarea cauzei pentru lipsă de apărare.
Instanța de apel, luând în discuție această cerere, s-a pronunțat în sensul respingerii acesteia, având în vedere lipsa motivării acesteia și data la care s-a formulat apelul.
Procedând astfel, instanța de apel a pus-o pe apelanta reclamantă în imposibilitate de a-și formula corespunzător susținerile și apărările, specifice acestei căi de atac.
Practic, instanța de apel, prin neacordarea posibilității acestei părți de a-și angaja avocat a împiedicat-o, în mod indirect, să-și expună nemulțumirile legate de soluția pronunțată de către instanța de fond și să și le dovedească prin formularea și administrarea probelor pe care le considera necesare.
Mai mult, instanța de apel putea să deducă cel puțin o parte din nemulțumirile acestei părți legate de modul de soluționare a cauzei de către instanța de fond, prin analizarea cererii depuse la dosarul cauzei la data de 09.09.2008, prin care această parte, împreună cu celălalt reclamant a solicitat recuzarea expertului și efectuarea unei noi expertize, pentru motivele arătate în acea cerere.
Cu toate acestea, instanța de apel, trecând la analiza apelului în baza art. 292 alin. 2 cod procedură civilă a luat în considerare raportul de expertiză și răspunsul la obiecțiuni, fără a face nici o trimitere la susținerile reclamanților din cererea depusă la data de 09.09.2008 și care puneau sub semnul întrebării situația de fapt reținută de către prima instanță. Deși raportul de expertiză efectuat în cauză, inclusiv răspunsul la obiecțiuni, erau contestate de către reclamanți, instanța de apel le-a valorificat în calea de atac, prin hotărârea dată, fără a-și motiva soluția în vreun fel prin raportare la susținerile făcute în cererea depusă la dosar la data de 09.09.2008.
Așa fiind, instanța de apel, respingând cererea pentru angajarea unui avocat, a lipsit partea să-și valorifice pretențiile invocate încă la instanța de fond, dar care nu au mai putut fi analizate, dat fiind rămânerea în pronunțare.
Ca urmare, Curtea reține că apelanta reclamantă a fost prejudiciată prin lipsirea acesteia de posibilitatea de a-și angaja o persoană specializată care are pregătirea necesară pentru aoc onsilia în alegerea celor mai avantajoase soluții pentru obținerea succesului în proces. Cu alte cuvinte, fără garantarea, în fapt, a dreptului la apărare, partea nu a putut participa în mod util și pertinent la soluționarea pricinii, cu șanse reale de a obține cele mai mari beneficii posibile pentru ea.
Procedând astfel, instanța de apel a pus-o pe apelanta-reclamantă în imposibilitatea de a-și formula susținerile și apărările corespunzătoare, fapt care evident i-a cauzat o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii pronunțate în aceste condiții.
Practic, instanța de apel, prin respingerea cererii pentru lipsă de apărare a încălcat principiul dreptului la apărare al părților, principiu care garantează o judecată imparțială, prin posibilitatea ca părțile să-și poată spune părerea și să se apere cu privire la toate aspectele ce ar putea influența soluția în cauză.
În consecință, Curtea, găsind fondată această primă critică, ce se încadrează în art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 alin. 3 cod procedură civilă, cu referire și la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza pentru rejudecarea apelului Tribunalului București, această instanță urmând să aibă în vedere și celelalte critici din cuprinsul recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții reclamanți și împotriva deciziei civile nr.426 din 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
Casează decizia recurată.
Trimite cauza pentru rejudecarea apelului Tribunalului București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- --- - - MARI -
GREFIER
IA -
Red.16.12.2009
Tehnored.
2 ex/16.12.2009
-------------------------------------------
- Secția a V-a -
-
Jud.C -
Președinte:Mihai Negoescu GândacJudecători:Mihai Negoescu Gândac, Ionelia Drăgan, Ilie
