Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 200/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 200/
Ședința publică din 27 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul-pârât - Constanta,- județ C -împotriva deciziei civile nr.552/21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și - C,-, având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18.05.2009 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25.05.2009 și respectiv 27.05.2009.
CURTEA
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin decizia civilă nr. 552/21.10.2008 a Tribunalului Constanța -secția civilă a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul pârât împotriva sentinței civile nr. 627/16.01.2008 a Judecătoriei Constanța.
Instanța de apel a reținut că, în raport de actele și lucrările dosarului, în mod corect instanța de fond a dezlegat fondul raportului litigios, determinând linia de hotar dintre cele două proprietăți situate în mun. C, str. -. - nr. 32 și respectiv, 34, conform raportului de expertiză efectuat de expert
S-a reținut că potrivit concluziilor raportului, din noiembrie 2006 rămas aceeași configurație a gardurilor dintre cele două terenuri limitrofe, după racordarea la instalația de gaz metan, iar singura posibilitate de determinare a liniei de hotar este cea marcată prin aliniamentul 1-2 identificat prin expertiză.
Au fost înlăturate criticile din apel aduse de apelantul - -, întrucât la stabilirea liniei de hotar s-a avut în vedere suprafața din acte de 590 mp ( din măsurători rezultând 616 mp ), la care se adaugă 26 mp, spre deosebire de lotul intimaților reclamanți cărora li s-a stabilit o suprafață din măsurători de 1124 mp, mai puțin cu 3,40 mp decât cea reieșită din actele de proprietate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, apelantul pârât, care a solicitat să se dispună modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului și readministrarea de probe suplimentare.
Recurentul a menționat că în cauză a fost realizată o eronată interpretare a probelor administrate, care în corelare cu lipsa de rol activ a instanței a condus la o soluție neconformă cu realitatea.
S-a apreciat că prin expertiza tehnică efectuată în cauză s-a creat un avantaj nelegitim intimaților reclamanți, acordându-se acestora mai mult decât au cerut și încălcându-i dreptul de proprietate întabulat în regim de carte funciară și consfințit printr-o hotărâre judecătorească, irevocabilă din anul 2004.
Recurentul a arătat că în speță, existând două hotărâri judecătorești de constatare a intervenirii prescripției achizitive, instanța urma să verifice condițiile în care s-a dezlegat această chestiune, probatoriul administrat și care dintre cele două avea întâietate.
Recurentul a precizat că linia gardului a fost mutată, însă prin această măsură nu s-a adus atingere hotarului, întrucât nu linia gardului din fața casei este singurul reper la stabilirea liniei de hotar; că expertiza efectuată în cauză atribuie prin linia de hotar stabilită o suprafață de 50 mp intimaților, în plus față de terenul stăpânit în baza actelor.
S-a invocat faptul că linia de demarcație a proprietății intimaților reclamanți se întinde până la nivelul streașinii casei acestora, astfel cum s-a consemnat în expertiza tehnică imobiliară efectuată de expert - în dosarul nr. 7295/2004 având ca obiect acțiunea reclamanților de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în condițiile în care suprafața de 127 mp pentru care s-a constatat uzucapiunea se suprapune peste cea pentru care recurentul pârât obținuse o hotărâre similară cu un an anterior.
Au fost indicate vechile limite care defineau linia de hotar dintre cele două proprietăți, precum și faptul că expertul desemnat în cauză a fost subiectiv în aprecierea punctelor de delimitare, întrucât linia stabilită de expert nu corespunde cu linia imaginară dată de streașina casei intimaților reclamanți, fiind o diferență de 30 - 40 cm, care pe o lungime de 50 liniari intră în proprietatea recurentului.
Au fost invocate, deopotrivă critici referitoare la consemnarea prezenței apărătorului său, care deși s-a aflat în sala de judecată de la începutul ședinței, a fost menționat în încheiere ca fiind prezent după rămânerea în pronunțare, fapt care l-a împiedicat pe apărător să solicite completarea probatoriului printr-o nouă expertiză.
Intimații reclamanți și au solicitat, prin concluziile scrise, respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor anterioare, ca legale și temeinice.
S-a invocat deopotrivă nulitatea recursului, dedusă din disp. art. 3021lit. c cod proc. civilă, excepție care însă nu subzistă față de depunerea motivelor de recurs în condițiile art. 303 cod proc. civilă.
Constatând că susținerile recurentului pârât se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 cod proc. civilă, coroborat cu art. 312 alin. 3 teza ultimă cod proc. civilă, se va reține că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Obiectul cererii de chemare în judecată prin care a fost învestită Judecătoria Constanțal -a constituit determinarea liniei de hotar dintre imobilele limitrofe - proprietatea părților și -, temeiul invocat fiind cel al dispozițiilor art. 584 cod civil.
Spre deosebire de acțiunea în revendicare, prin care se solicită determinarea - în raport de titlurile comparate - a întinderii dreptului ( stabilirea amplasamentului prin semne exterioare ce marchează limitele acestora fiind o operațiune subsecventă ), acțiunea în grănițuire nu implică o evaluare a limitelor dreptului de proprietate, motiv pentru care în literatura juridică s-a recunoscut că aceasta constituie un mijloc procedural pus la dispoziție și titularilor altor drepturi reale decât cel de proprietate.
Această distincție este esențială, pentru că, într-o acțiune fondată pe dispozițiile art. 584 cod civil, chestiunea de analizat se referă exclusiv la refacerea limitelor dintre proprietățile limitrofe în măsura în care acestea nu există, dar au fost stabilite inițial prin convenția părților sau prin hotărâre judecătorească. În măsura în care părțile contestă aliniamentul prin raportare la titlurile deținute, pretinzând translatarea hotarului înăuntrul uneia dintre proprietăți, acțiunea în grănițuire dobândește natura unei acțiuni în revendicare disimulate, iar determinarea liniei de hotar devine un aspect subsecvent revendicării.
În speță, art. 584 cod civil nu este unicul text de lege incident în cauză câtă vreme din actele dosarului rezultă că ambii proprietari au drept de proprietate asupra terenurilor lor, recunoscut prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind stabilit - prin expertize tehnice distincte, efectuate cu ocazia judecății - traseul liniilor exterioare ale fiecărei proprietăți și care a fost avut în vedere la momentul întabulării dreptului în cartea funciară.
Sub acest aspect, instanțele de fond și respectiv, apel, au făcut o greșită aplicare a legii, întrucât în mod evident acțiunea în grănițuire promovată tinde la translatarea liniei de hotar în virtutea dreptului recunoscut prin sentința civilă nr. 4110/21.04.2003 a Judecătoriei Constanța, iar această situație rezultă din însăși dificultatea identificării unor reale repere de determinare a linei de hotar decât compararea suprafețelor terenurilor limitrofe ( deci, a titlurilor ), aspect regăsit atât în sentința instanței de fond, cât și în decizia pronunțată în apel.
În consecință, instanța urma să pună în discuție, în acord cu disp. art. 129 alin. 5 cod proc. civilă, dacă reclamanții tind la delimitarea imobilului pentru care dețin titlu de proprietate în temeiul limitelor recunoscute prin hotărârea judecătorească menționată și să stabilească, pe baza titlului opus de recurentul pârât, dacă există o suprafață de teren în litigiu și, ulterior, care este aliniamentul corect al gardului dintre cele două proprietăți.
Această soluție se impune și în considerarea faptului că există o serie de inadvertențe în legătură cu determinarea liniei hotarului, câtă vreme în expertiza tehnică efectuată de expert cu ocazia determinării limitelor proprietății intimaților reclamanți în acțiunea proprie de constatare a uzucapiunii, se consemnează clar că linia de demarcație este dată de,linia streașinei construcției cu destinația de locuință dobândite de reclamanți și stâlpul de lemn ce a fost stâlp comun vechi de hotar pentru patru proprietăți, în timp ce în expertiza efectuată de expert G se ia în calcul, în același context, doar stâlpul vechi. Nu s-a avut, totodată, în vedere că mutarea gardului de către recurentul - înspre proprietatea până la linia streașinei s-a fundamentat, la rândul său, pe o hotărâre judecătorească irevocabilă și pe constituirea documentației de întabulare a propriului drept și nu s-au analizat concomitent aceste aspecte care pot conduce la o altă situație de fapt decât cea consemnată de către expert.
În fine, expertiza efectuată de expert G se raportează la elemente exterioare care nu se regăsesc în nici un înscris ca punct de hotar
( instalația de gaz metan ) și deși inițial în cuprinsul lucrării menționează că pentru rezolvarea grănițuirii sunt necesare trei repere, stabilește prin lucrare un aliniament marcat doar prin punctele 1 - 2, confuz sub aspectul traseului și al motivației înlăturării documentației cadastrale a recurentului pârât.
Față de toate aceste considerente, constatând că în cauză se impune completarea probatoriului printr-o nouă expertiză care să definească, în raport de titlurile deținute și de semnele exterioare inițiale, linia de hotar corectă dintre cele două imobile, în raport de disp. art. 312 alin. 3 teza ultimă cod proc. civilă va fi admis recursul, cu consecința casării deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de recurentul-pârât - Constanta,- județ C -împotriva deciziei civile nr.552/21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și - C,-
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Constanța.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 27.05.2009.
Președinte Judecători
- - - -
- -
Grefier
- -
Jud.fond:
Jud.apel:;
Tenored.dec.jud./25.05.2009
Tehnored.disp.gref./25.06.2009
4 ex.
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Mihaela Ganea, Maria Apostol
