Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 227/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 227
Ședința publică de la 27 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de și împotriva deciziei civile 33/19 ianuarie 2009 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare nu se prezintă părțile, la a doua strigare se prezintă avocat pentru recurenți și avocat pentru intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța lasă pricina la a doua strigare pentru a se prezenta apărătorii părților litigante.
La reluarea cauzei. instanța acordă cuvântul părților asupra excepției invocate din oficiu, la termenul de judecată din data de 13.05.2009 privind nulitatea recursului.
Avocat arată că instanța de fond și instanța de apel nu au respectat dispozițiile articolului 584 cod civil privind grănițuirea care, în această cauză este dată de peretele exterior al casei.Recurenții au indicat motive de nelegalitate și au respectat prevederile art. 302 alineatul 2 Cod procedură civilă.
Solicită a se aprecia asupra excepției invocate. Dacă se vor avea în vedere precizările formulate de recurenți, solicită a se acorda cuvântul pe fondul pricinii.
Apărătorul intimaților solicită admiterea excepției invocată și prin întâmpinare, constatarea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile articolului 306 alineatul 3 Cod procedură civilă. Deși recurenții invocă disp. art. 304 punctele 7,8,9 Cod procedură civilă, arată că, dintr-o simplă lecturare se poate constata că motivele de recurs nu se încadrează în prevederile legale, s-ar fi încadrat în dispozițiile art. 304 pc.11 Cod procedură civilă care însă a fost abrogat.
Solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr. 7/26.05.2009 reprezentând onorariu avocat de 1190 ron însoțită de factura.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civila nr. 3414/14.03.2008 pronunțată de Judecătoria Iașis -au dispus următoarele:
Admite acțiunea în grănițuire formulată de reclamanții, și, cu domiciliu procedural ales la Cabinet avocat, I,-, -. P,.2 în contradictoriu cu pe pârâții și, ambii domiciliați în I,- B, jud.
Dispune grănițuire proprietăților părților, situate în I,- B, jud.
Stabilește linia de hotar între proprietățile părților, situate în I,- B, jud. I pe linia desemnate prin punctele 504-509, 509-529, 529-528, 528-527-526 în planșa 1 -planul de situație anexa la raportul de expertiză tehnică cadastru-topografie, ce face parte integranta din prezenta, raport întocmit de expertul tehnic judiciar,.
Compensează în parte cheltuielile judiciare efectuate de părți.
Obliga pârâții la plata în favoare reclamanților a sumei de 250 lei RON cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca Părțile sunt proprietarii terenurilor învecinate situate în I,- A- 1B, jud. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4780 din 15.10.1998 la BNP, reclamanții au dobândit în proprietate suprafața de 380 mp, teren învecinat în partea de nord și est cu familia, pârâții din prezenta cauza. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 14570/02.07.1992 pârâții au dobândit de la vânzătorii și - în proprietate un imobil compus din trei camere, bucătărie, hol, cerdac și terenul neclădit în suprafața de 418,75 mp având vecinătățile și dimensiunile în schița anexa. Autorii vânzători și - dobândiseră dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 506 mp situata în-, prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1367/01.03.1974 de fostul notariat de Stat al județului Din planul de situație avizat de Serviciul Cadastral și al orașului I la 31.01.1974 reiese că suprafața construita era de 87.25 mp, iar suprafața neconstruita era de 418, 75 mp. Reiese că pârâții și au dobândit în proprietate întreaga proprietate a vânzătorilor și -, suprafața identificata de 418,75 mp referindu-se exclusiv la terenul liber de construcții și nu la întregul teren cumpărat, imobilul construcție fiind identificat separat. Întrucât în urma măsurătorilor cu mijloace tehnice omologate, întinderea suprafeței deținute în proprietate de pârâți ( atât teren construit, cât și teren liber) a fost stabilita la 432,27 mp, prin încheierea de intabulare nr. 50745/25.10.2006 a fost înscris în cartea funciara a municipiul I, dreptul acestora de proprietate pentru suprafața existentă de 432,27 mp.
Litigiul dintre părți este generat de pretenția reclamanților privind proprietatea rigolei de scurgere a apelor pluviale, aflata la limita dintre cele două proprietăți, reclamanții susținând că aceasta este inclusă în întinderea dreptului lor, astfel că linia de hotar trebuie stabilita prin cuprinderea rigolei în dreptul lor de proprietate.
Pe de o parte, instanța reține că doua dintre expertizele topometrice efectuate în cauza au stabilit contrariul susținerilor reclamanților, atât raportul efectuat de expert, cât și raportul de expertiza efectuat de expert tehnic stabilind linia de hotar ca fiind zidul locuinței reclamanților. În ceea ce privește concluziile expertizei întocmite în cauza de, acestea nu pot fi avute în vedere de instanța întrucât pornesc de la o premisa greșita. Astfel, expertul reține că pârâții au dobândit doar suprafața de 418, 75 mp teren clădit și neclădit. Or, așa cum s-a arătat anterior, pârâții au dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 14570/02.07.1992 suprafața de 418, 75 mp teren neclădit și un imobil construcție, a cărui dimensiuni erau la nivelul anului 1974 de 87.25 mp. Pornind de la o premisa greșita juridic, concluzia expertului este eronata, iar întrucât expertul nu a răspuns la obiecțiunile formulate, instanța va înlătura concluziile acestui raport ca fiind nepertinente. Deși concluziile raportului întocmit de expertul sunt motivate eliptic, acestea sunt confirmate de raportul întocmit de expert, care concluzionează în același sens, că limita suprafețelor învecinate este data de zidul locuinței reclamanților, impunându-se instituirea unei servituți de întreținere a instalației hidrofuge și a pereților.
De altfel, o astfel de concluzie se coroborează și cu situația de fapt ce reiese din proba cu înscrisuri administrata. Astfel prin convenția autentificata sub nr. 1109/10.06.2003 la BNP, pârâta s-a obligat să permita accesul reclamantei pe proprietatea sa, pentru efectuarea lucrărilor de finisare a imobilului proprietatea reclamantei. Prin aceeași convenție, reclamanta se obliga să nu schimbe înălțimile și pantele de scurgere a apelor pentru imobilele existente în I,- De asemenea prin decizia civila nr.322/22.06.2007 a Curții de APEL IAȘI, data în dosar -, irevocabila s-a reținut că pârâții și nu pot fi obligați la construirea unei noi rigole pe toata lungimea proprietății reclamanților, și. În considerentele deciziei s-a reținut că "în condițiile în care pârâții recurenți au deja amenajate o rigola de captare și scurgere a apelor pluviale, respectă dispozițiile art.615 Cod civil, iar obligarea acestora la efectuarea unei noi construcții, reprezintă o sarcina neprevăzuta de lege". Atâta timp cât printr-o decizie irevocabila s-a reținut proprietatea pârâților asupra rigolei de scurgere a apelor pluviale, prezenta instanța nu poate nesocoti hotărârea pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, al cărei conținut este protejat prin efectul negativ al autorității de lucru judecat, iar prezenta soluție trebuie să asigure pertinența și coerența statuărilor jurisdicționale, ținând cont de hotărârile anterioare irevocabile pronunțate, situația de fapt fiind în corelație cu concluziile rapoartelor de expertiza efectuate în cauza de și. Chiar daca opinia expertului consultant nu este obligatorie pentru instanța, iar raportul întocmit de - nu poate fi analizat, fără a se încălca principiul contradictorialității, instanța punctează faptul că acesta justifică includerea rigolei în proprietatea reclamanților, întrucât proprietatea acestora estemai mare cu 9 mpdecât în actele translative, opinie contrazisă de toate rapoartele efectuate și lipsita de suport juridic, în absența dovedirii dobândirii legitime a proprietății asupra suprafeței indicate.
Apelurile declarate de reclamanții, și și de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 3414 din 14.03.2008 pronunțată de Judecătoria Iași, au fost respinse prin decizia civilă nr. 33 din 19.01.2009 care a păstrat sentința apelată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele.
S-a statuat in mod constant atât in doctrina cat si in practica judiciara ca acțiunea în grănițuire este acțiunea prin care reclamantul pretinde ca, in contradictoriu cu paratul, instanța sa determine, prin semne exterioare,întindereacelor doua fonduri învecinate si ca aceasta acțiune nu pune în discuție existenta a însuși dreptului real. De asemenea, ca in cadrul acțiunii în grănițuire părțile trebuie să producă dovezi pentru stabilirea traseului pe care urmează sa se fixeze semnele exterioare dintre fondurile învecinate, fără a fi însă obligate a dovedi însăși existenta dreptului asupra porțiunilor de teren pentru care se stabilește hotărnicia.
In contextul celor mai sus arătate, tribunalul retine ca pârâții nu se pot prevala in cadrul prezentei cauze de apărarea potrivit căreia reclamanții nu au făcut dovada intabulării dreptului lor de proprietate, primul motiv de apel al pârâților fiind neîntemeiat. Pe de alta parte, contractul de vânzare-cumpărare prin care reclamanții au dobândit proprietatea asupra terenului lor este transcris in registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al Judecătoriei Iași sub nr. 12848/16.10.1998, potrivit procedurii uzitate la data respectiva in materia publicității imobiliare, astfel încât nu se poate susține ca nu s-au îndeplinit formele legale pentru opozabilitatea actelor juridice.
In mod eronat susțin pârâții că acțiunea în grănițuire este inadmisibila daca nu s-a distrus, încălcat ori înlăturat semnele de hotar, întrucât legea nu prevede o asemenea condiție pentru exercitarea dreptului la acțiunea în grănițuire, fiind posibila intentarea ei chiar în lipsa unei tulburări de fapt (distrugere, mutare semne de hotar) si doar in prezenta unei contestări a limitei proprietăților.
În considerarea celor arătate, tribunalul constata ca apelul pârâților este neîntemeiat, urmând să îl respingă.
In ce privește apelul reclamanților, tribunalul constată că deși sentința civila nr. 7475/9.06.2006 a Judecătoriei Iași si decizia civila nr. 322/22.06.2007 a Curții de APEL IAȘI au soluționat o pricina cu un obiect diferit (obligație de a face), fără a statua asupra dreptului de proprietate al vreuneia dintre părți asupra rigolei, instanța de fond a analizat corect celelalte probe administrate în cauza, în speță rapoartele de expertiza coroborate cu înscrisurile depuse la dosar.
Reținând că limita proprietăților este data de zidul casei reclamanților, instanța de fond a dat o justa apreciere materialului probator, concluzia fiind corecta si bine argumentata.
Astfel, instanța a reținut corect că pârâții nu au dobândit in proprietate numai suprafața de 418,75 mp, aceasta din urma reprezentând doar întinderea terenului neclădit, aspect care reiese cu claritate atât din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 14570/2.07.1992 la Notariatul de Stat Județean I, cât și din planul de situație avizat de Serviciul Cadastral si I in 1974, prin care se identifică suprafața de teren dobândită de cei care au vândut ulterior pârâților ( si -): 87 mp construcție si 418,75 mp teren neconstruit.
In raport cu aceasta împrejurare, au fost reținute in mod just concluziile reieșite din rapoartele de expertiza întocmite de expert si expert, potrivit cărora limita dintre cele doua fonduri este reprezentata de zidul casei reclamanților si nu de marginea dinspre pârâți a rigolei, fiind înlăturate in mod argumentat concluziile expertizei întocmite de expert, care a pornit cercetarea de la premisa greșita potrivit căreia pârâții au dobândit în proprietate doar 418,75 mp teren clădit și neclădit.
În considerarea celor mai sus arătate, tribunalul constata ca si apelul reclamanților este neîntemeiat, urmând ca in baza art. 296 Cod procedură civilă, să respingă ambele cereri de apel si sa păstreze sentința apelata.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și criticând-o ca temeinică și nelegală.
La termenul din 13.05.2009 instanța din oficiu, a invocat excepția nulității recursului, motivat de aceea că cele arătate de recurent în cererea formulată, nu se încadrează în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul trebuie motivat prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. 2, care se referă la motivele de ordine publică.
În sensul art. 303 alin. 2 Cod procedură civilă, care prevede că fiecare motiv de recurs va fi arătat și dezvoltat separat, a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs arătat, regulă care se aplică fiecărui motiv în parte.
Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la modificarea ori la casarea hotărârii recurate.
Deoarece recurentul a formulat drept dezvoltarea a motivelor de recurs doar generalități cu privire la situația de fapt - istoricul conflictului dintre părți - criticile nu sunt susceptibile de încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute expres de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Prin urmare, recursul nefiind motivat, așa cum o cer dispozițiile înscrise în art. 303 alin. 2 Cod procedură civilă, se va constata nulitatea lui, con for. 306 alin. 1 Cod procedură civilă.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de și împotriva deciziei civile 33/19 ianuarie 2009 Tribunalului Iași pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimaților, suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 mai 2009.
PREȘEDINTE JUJDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
05.06.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Adriana Elena AndronicJudecători:Adriana Elena Andronic, Elena Gheorghiu, Georgeta
