Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 2864/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2864/R/2009
Ședința publică din:10.12.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
- -
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr.40 din 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr-, privind și pe intimații reclamanți -, -, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul asistat de avocat și reprezentantul intimaților reclamanți avocat, lipsă fiind recurenta și intimații reclamanți și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul recurenților pârâți depune la dosar taxa judiciară de timbru pentru apel în sumă de 51 lei și taxa judiciară de timbru pentru recurs în sumă de 173 lei.
Reprezentantul intimaților reclamanți depune de asemenea la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 351 lei, precizând că s-a achitat mai puțin din eroare, solicitând darea în debit a intimaților reclamanți pentru diferență și mai depune la dosar copia unei facturi și a două chitanțe.
Reprezentantul recurenților depune la dosar nota cu cheltuieli.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii introductive, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate și casarea cu trimitere la Tribunalul Sălaj întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra a ceea ce a dispus instanța de fond.Instanța de fond s-a aflat într-o eraoare totală s-a pronunțat asupra altei variante de stabilie a liniei de hotar decât aceea care a fost aleasă de instanța de fond și în atare situație nu s-a pronunțat asupra apelului.Instanța de fond nu s-a pronunțat practic asupra acțiunii introductive deoarece prin acțiunea introductivă s-a solicitat stabilirea liniei de hotar dintre imobilul reclamanților înscris în CF 7666 Z, și terenul înscris în CF 8864 Z proprietatea recurenților iar nu proprietățile părților situate în Z, str. -.- de.Motivele de recurs invocate sunt cele prev de art. 304 pct. 6,7 și 8.pr.civ.
În ce privește nelegalitatea hotărârii atacate reprezentantul recurenților arată că stabilirea liniei de hotar este făcută eronat, instanța ar fi trebuit să respingă cererea formulată deoarece imobilul proprietatea reclamanților nu este întabulat corect în CF, aspect constatat în expertiza efectuată de expertul și însuțit în totul de expertul.Privitor la acțiunea introductivă s-a solicitat respingerea acesteia, deoarece potrivit constatărilor celor doi experți potrivit cu întabulările făcute în CF linia de hotar nu poate fi stabilită, motiv pentru care solicită admiterea apelului recurenților.Cu cheltuieli de judecată conform notei depusă la dosar.
Instanța pune în discuție părților, motivul de recurs de ordine publică prev.de art. 304 pct. 1 pr.civ. și excepția referitoare la natura juridică a acțiunii principale.
Reprezentantul recurenților învederează instanței că în prezenta cauză este un drept stabilit pentru linia de hotar iar acțiunea subsecventă este acțiune în revendicare.
Reprezentantul intimaților reclamanți solicită respingerea recursului formulat de recurenți, a se menține în întregime decizia recurată pronunțată de Tribunalul Sălaj, și admiterea acțiunii ca fiind legală și temeinică și susține pe larg motivele arătate în întâmpinare.Cu privire la excepția pusă în discuție
Reprezentantul recurenților precizează că dacă ar fi acțiune în revendicare ar putea fi atacată cu recurs.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1200 din 18 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr- s-a admis acțiunea în grănițuire a reclamanților și împotriva pârâților și, stabilindu-se linia de hotar între proprietățile părților situate administrativ în municipiul Z, strada G - de pe aliniamentul de culoare roșie evidențiat în raportul de expertiză, obligând pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren pe care o folosesc peste aliniamentul stabilit ca linie de hotar, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1013 lei rămase după compensare.
În motivarea sentinței civile nr. 1200/2008 se arată că hotarul real care a existat între cele două proprietăți este linia propusă de reclamanți și relevată în raportul de expertiză cu culoarea roșie, conform declarațiilor martorilor audiați în cauză.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții și, iar prin decizia civilă 40/23.04.2009 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul pârâților și reținându-se următoarele considerente:
Reclamanții și pârâții au în proprietate două suprafețe de teren învecinate, situate pe strada G - de din Z, cartierul.
Terenurile au fost identificate la fața locului și întabulate prin expertizele tehnice judiciare efectuate în cauză. Starea de fapt prezentată în cele două rapoarte de expertiză nu este semnificativ diferită, rapoartele fiind complementare.
Reclamanții sunt proprietari prin cumpărare, din anul 2003, înscriindu-și dreptul în cartea funciară nr. 7666 Z sub nr. top. 1534/b/2 în suprafață de 5000 mp.
Pârâții au devenit proprietari de asemenea prin cumpărare în anul 2003, înscriindu-și dreptul în cartea funciară nr. 8864 Z sub mai multe numere topografice.
În mod corect și real prima instanță a admis acțiunea în grănițuire a reclamanților și împotriva pârâților și și a stabilit linia de hotar între proprietățile părților situate în municipiul Z, strada G - de pe aliniamentul de culoare roșie evidențiat în raportul de expertiză judiciară topografică întocmit de către expertul, obligând pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren care o folosesc peste aliniamentul stabilit ca linie de hotar prin raportul de expertiză judiciară topografică.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a luat în considerare declarațiile de martor ale posesorilor de fapt ai celor două terenuri care se susțin reciproc și din care rezultă că proprietatea reclamanților are un front la stradă de 16,5, iar proprietatea pârâților un front de 26,5, între părți neexistând controverse până în anul 2005, când pârâții, după construirea unei case de locuit pe terenul lor au revendicat o altă linie de hotar decât cea care a existat până în acel moment între părți.
Instanța reține că este de principiu că înscrierea în cartea funciară garantează dreptul real care a făcut obiectul înscrierii, dar nu și întinderea acestuia, adică suprafața menționată în cartea funciară, după cum rezultă din prevederile art. 32 lit. a) din Legea 7/1996.
Așa fiind, rolul instanței în caz de litigiu între proprietarii fondurilor învecinate cu privire la amplasamentul liniei care desparte proprietățile lor este să reconstituie hotarul la origine nelitigios în funcție de elementele faptice care se regăsesc în situația de la fața locului.
Din acest punct de vedere, soluția propusă de experți în sensul stabilirii hotarului prin metoda reducerii proporționale a suprafețelor raportat la întinderile menționate în cartea funciară este de exclus fiindcă nu își găsește justificare legală.
Hotarul real care a existat între cele două proprietăți este linia propusă de reclamanți, relevată în expertiză pe aliniamentul de culoare roșie, fila 107 dosar. Aceasta este linia care demarca proprietățile anterior dobândirii lor de către părțile acestui proces.
Așa cum corect reține instanța de fond în motivarea hotărârii sale, cartea funciară garantează proprietatea, nu și întinderea acesteia.
Pe de altă parte, la stabilirea liniei de hotar trebuie să se aibă în vedere hotarul la origine nelitigios în funcție de elementele faptice ce se regăsesc la fața locului. Instanța a avut în vedere care era limita de hotar existentă între cele două proprietăți așa cum a fost stabilită la punerea în posesie efectuată în baza legilor de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, terenul reclamanților a fost înainte proprietatea lui iar terenul pârâților a fost proprietatea lui. Între aceste două proprietăți s-a stabilit linia de hotar cu ocazia punerii în posesie de către Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, la începutul anilor 1990. Această demarcație poate fi reconstituită în baza unei schițe de punere în posesie (8- dosar fond).
Recurenții critică hotărârea atacată sub două aspecte:
Consideră că sentința nu rezolvă practic litigiul dedus judecății deoarece nu cuprinde datele de carte funciară, respectiv dispozitivul nu menționează imobilele între care se stabilește linia de hotar.
Critica formulată este nefondată. Dispozitivul hotărârii arată că linia de hotar se stabilește între proprietățile părților situate în Z, str. -. - de și face trimitere la expertiza tehnică efectuată de expertul, indicând varianta aleasă - varianta I și fila din dosar la care se află aceasta.
Hotărârea instanței de fond este criticată apoi din perspectiva faptului că acțiunea pentru stabilirea liniei de hotar promovată de reclamanților trebuia respinsă pentru ca imobilul proprietatea lor nu este întabulat corect în cartea funciară. Și această critică este nefondată. Faptul că imobilul proprietatea reclamanților nu este întabulat corect în cartea funciară este o simplă susținere a apelanților, pe de altă parte stabilirea liniei de hotar nu este condiționată de existența înscrierilor în cartea funciară.
Art.584 cod civil conform căruia,orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de sa" dă dreptul proprietarului de teren de a delimita proprietatea sa, fără să impună cerința ca această delimitare să se facă în conformitate cu documentațiile de întabulare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții și solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului, astfel cum a fost formulat.
Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea hotărârii sub următoarele aspecte:
Astfel, se susține că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii în condițiile în care întabularea reclamanților în CF s-a făcut eronat, fapt ce rezultă din actele de la filele 23-24 și extrasul de CF 8864 Z (20).
Or, față de constatările expertului, instanța trebuia să constate că nu există posibilități tehnice pentru stabilirea liniei de hotar, motiv pentru care se impunea respingerea acțiunii reclamanților.
Recurenții aus usținut și incidența dispozițiilor art.304 pct.6 pr.civ. în condițiile în care soluția dată nu rezolvă practic litigiul dintre părți câtă vreme nu determină decât generic proprietățile între care se stabilește linia de hotar, fără să se facă nici o referire la imobilele între care se stabilește linia de hotar.
În această idee se susține că deoarece nu se menționează în dispozitivul hotărârii imobilele între care se stabilește linia de hotar, identificate cu date de evidență funciară, omisiunea instanței echivalează cu o nepronunțare, deoarece practic hotărârea nici nu poate fi pusă în executare din moment ce nu se șptie care sunt imobilele între care s-a dispus stabilirea liniei de hotar.
Se mai susține că în motivarea hotărârii instanța face referire la motive străine de cauză.
Prin întâmpinarea depusă, filele 16-17, intimații și s-au opus admiterii recursului.
În ședința publică din 29.10.2009 instanța față de obiectul dedus judecății de valoarea litigiului a pus în discuție motivul de recurs de ordine publică prev.de art.304 pct.1 pr.civ. raportat la calea de atac.
Astfel, față de obiectul litigiului de valoarea acestuia de 48.386 lei (fila 38) instanța reține următoarele:
Față de dispozițiile expuse și imperative ale art.2821pr.civ. instanța reține că raportat la valoarea litigiului de 48.386 lei, hotărârea instanței de fond putea fi atacată la tribunal cu recurs.
Or, în condițiile în care tribunalul a soluționat calea de atac a apelului, și nu a recursului, sunt incidente dispozițiile art.304 pct. 1 pr.civ. motiv pentru care urmează a se admite recursul, a se casa hotărârea și a se trimite cauza aceleiași instanțe, Tribunalul Sălaj, pentru soluționarea căii de atac a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr.40 din 23.04.2009 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre judecarea căii de atac a recursului la Tribunalul Sălaj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PE/CA
18.12.2009 - 7 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:; -
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
