Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 635/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR. 635

Ședința publică din data de 18 iunie 2008

PREȘEDINTE: Constanța Pană C -

JUDECĂTORI: Constanța Pană, Adriana Maria Radu Elena

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în com. sat - jud. D, împotriva deciziei civile nr. 102 din 11 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței civile nr. 848 din 11 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. Deal sat - jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant asistat de avocat din cadrul Baroului D, conform împuternicirii avocațiale din 18 iunie 2008, precum și intimatul-pârât asistat de avocat G din cadrul aceluiași barou, conform împuternicirii avocațiale nr. 89 din 12 iunie 2008.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs timbrat cu chitanța nr. - din 12 iunie 2008 în valoare de 6,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către recurentul-reclamant un memoriu, înregistrat sub nr. 7209 din 12 iunie 2008.

Părțile, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.

Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că acestea vizează faptul că tribunalul nu a dat eficiență art. 295 al.2 Cod pr.civilă, nu a ținut cont de actul nou depus și a admis numai capătul de cerere privind grănițuirea, respingându-l pe cel referitor la revendicare. Precizează că s-au făcut dovezi cu privire la suprafața de 139. revendicată, printr-un alt proces stabilindu-se că recurentul este proprietarul suprafeței de 1093. și nu al suprafeței de 950. hotărâre de care tribunalul nu a ținut cont.

Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor și admiterea acțiunii în revendicare pentru suprafața de 139. Cu cheltuieli de judecată.

Avocat G, având cuvântul, arată că apelul declarat de recurent a fost respins ca tardiv, iar motivele de recurs invocate vizează fondul cauzei, fiind reiterarea motivelor de apel, astfel că nu pot fi primite. Precizează că recurentul nu a criticat în nici un fel admiterea apelului intimatului și nici nu a făcut referiri la motivele respingerii ca tardive a apelului său. Arată că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice, conforme cu probele administrate cu care s-a făcut dovada că gardul a fost construit în anul 1982 pe vechiul amplasament, iar de atunci nu s-au adus modificări, lucru de altfel recunoscut de recurent la interogatoriu.

Solicită respingerea recursului ca nefondat și acordarea de cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată sub nr.1607/2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților, cu obligarea pârâtului să-i respecte dreptul de proprietate și posesie al reclamantului asupra suprafeței de 138.

In motivarea cererii s-a arătat că reclamantul este proprietarul suprafeței de 200. conform adeverinței nr.2744/1999 și certificatul de moștenitor nr.158/1999 și între terenul reclamantului și cel al pârâtului existau semne exterioare de delimitare, existând îndoieli cu privire la amplasarea semnelor de hotar care despart cele două proprietăți, motiv ce generează neînțelegeri între părți, deoarece pârâtul a desființat semnele vizibile de hotarul ce separa proprietățile acaparând din terenul reclamantului suprafața de 138.

In dovedirea cererii reclamantul a depus înscrisuri la dosar: certificatul de moștenitor, adeverința emisă de Primăria P, procesul verbal din 17.09.1999, plan amplasament al corpului de proprietate, autorizație de construcție, certificat de urbanism.

Pârâtul a formulat întâmpinare, arătând că este proprietarul suprafeței de 4000. se învecinează cu terenul reclamantului, iar la momentul cumpărării exista un gard despărțitor între proprietăți, care era deteriorat, motiv pentru care a procedat la înlocuirea acestuia, menținând vechiul aliniament, gard edificat în anul 1985 de comun acord cu părinții reclamantului.

Se mai arată în întâmpinare că în anul 1994 reclamantul a edificat gardul de la stradă, ocazie cu care pârâtul i-a permis să amplaseze pe terenul său un stâlp de beton.

Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a arătat că stâlpul de beton se află pe terenul său, iar pentru modificările făcute la gard nu a avut consimțământul reclamantului său.

In urma probelor administrate, înscrisuri, martori, interogatoriu și o expertiză tehnică de specialitate, Judecătoria Pucioasa, prin sentința civilă nr.848 din 11 octombrie 2007, admis acțiunea, a dispus stabilirea liniei de hotar conform variantei A din raportul de expertiză, obligând pârâtul să lase în deplină proprietate și posesie reclamantului suprafața de 14. conform schiței anexă la raportul de expertiză, cu compensarea onorariilor de apărător.

Pentru a pronunța această sentință a reținut instanța de fond că, atât reclamantul, cât și pârâtul, au făcut dovada că dețin proprietăți ce se învecinează, reclamantul având și plan cadastral întocmit în baza Legii nr.7/1996, cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, că între proprietăți a existat un gard care a fost refăcut de către pârât, fiind degradat, iar cu ocazia edificării noului gard, nu a fost menținut vechiul amplasament, ocupând suprafața de 14. din terenul reclamantei, conform variantei A din raportul de expertiză, ocazie cu care sa avut în vedere și planul cadastral al reclamantului, cum și actele de proprietate.

Mai reține instanța de fond că variantele B și C ale raportului de expertiză reflectă de fapt punctele de vedere ale reclamantului, respectiv al pârâtului, fără a fi dovedite prin probele administrate în cauză.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs atât reclamantul, cât și pârâtul, recalificate de către instanță ca apeluri, conform dispozițiilor art.17 Cod procedură civilă și art.2821Cod procedură civilă.

In ce privește apelul declarat de reclamant, Tribunalul constată că este tardiv.

Potrivit dispozițiilor art.284 Cod procedură civilă, termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

in dovada de comunicare a hotărârii recurate, aflată la fila 117 din dosarul de fond, rezultă că reclamantul a primit-o la data de 16 noiembrie 2007 și față de data când apelul a fost declarat 4.12.2007, așa cum rezultă de pe fila 4 din dosarul de apel, se constată că apelul a fost declarat de către reclamant după împlinirea termenului legal de 15 zile, astfel încât Tribunalul va respinge apelul reclamantului ca tardiv declarat.

Prin motivele de apel formulate de pârât, se arată că, potrivit actelor depuse la dosar, reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafața de 950. pentru care există și plan de amplasament al corpului de proprietate, că deși instanța de fond reține că prin edificarea gardului nou a fost ocupată suprafața de 14. din terenul reclamantului, față de actul cadastral și actele de proprietate, acte din care rezultă suprafața de 950. în urma măsurătorilor efectuate de expert se găsește o suprafață de 956.

Se mai arată în motivele de apel că soluția instanței de fond este criticabilă și sub aspectul caracterului revendicativ al cererii de chemare în judecată, în sensul că instanța trebuia să constate dacă reclamantului i s-a acaparat o suprafață de teren, apoi să stabilească dacă pârâtul este cel care a acaparat această suprafață, situație care în realitate nu este posibilă devreme ce reclamantul deține o suprafață mai mare cu 6.

Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.

Prin decizia civilă nr. 102din data de 11 martie 2008 Tribunalul Dâmbovița a respins ca tardiv apelul declarat de reclamantul.

A admis apelul declarat de pârâtul, în contradictoriu cu intimatul-reclamant,

A schimbat în parte sentința în sensul că admite în parte acțiunea relamantului, stabilind linia de hotar conform raportului de expertiză, varianta C, pe vechiul amplasament.

A respins capătul de cerere privind revendicarea.

A obligat reclamantul la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către pârât.

Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond nu a dat o interpretare corespunzătoare probelor dosarului, concluzionând că pârâtul a ocupat o porțiune din terenul proprietatea reclamantului în suprafață de 14 mp prin omologarea variantei Aar aportului de expertiză deși concluziile raportului de expertiză trebuiau coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv înscrisuri și martori care conduc la o altă concluzie.

În acest sens reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafața de 950 mp teren pentru care s-a întocmit și planul cadastral în conformitate cu Legea nr. 7/1996 și conform raportului de expertiză suprafața de teren pe care o deține efectiv reclamantul este de 950 mp, deci cu 6 mp mai mult și conform depozițiilor martorilor audiați nu se confirmă faptul că pârâtul ar fi acaparat vreo suprafață de teren din terenul reclamantului, construcția gardului ce separă cele două proprietăți făcându-se pe vechiul amplasament.

Apare evident faptul că în cauză nu s-a făcut dovada de către reclamant a acaparării terenului din zona hotarului despărțitor de către pârât, fapt pentru care capătul de cerere privind revendicare vreunei suprafețe de teren urmează a fi respins.

În ceea ce privește capătul principal al acțiunii, acela al stabilirii liniei de hotar, cererea apare ca fondată, urmând însă a se dispune stabilirea liniei de hotar conform variantei Car aportului de expertiză și anume pe vechiul amplasament, ca o consecință a respingerii capătului de cerere privind revendicarea.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că soluția instanței de apel este total greșită deoarece prin actul nou depus, respectiv sentința civilă nr.880 din 16 octombrie 2007 Judecătoriei Pucioasa, definitivă și irevocabilă prin care s-a admis acțiunea acestuia și s-a constatat că este proprietarul unei suprafețe de teren de 1093 mp situat în sat -, comuna, județul D "pct.Acasă".

Instanța de apel nu face vorbire de acest act nou, ci se referă tot la prima expertiză efectuată la fond, din care rezultă că ar deține cu 5. mai mult teren deși potrivit dispozițiilor art. 295 alin.2 Cod procedură civilă în apel se pot administra noi probe.

Mai arată recurentul - reclamant că în prezentul dosar se face vorbire de o suprafață de teren de 950. în realitate titlul său este de 1093. motive pentru care se impune admiterea în totalitate a acțiunii și în ceea ce privește revendicarea.

Ulterior, recurentul - reclamant a depus la dosar un memoriu în cuprinsul căruia face un istoric al situației de fapt dedusă judecății cu privire la terenul proprietatea sa.

Curtea, examinând decizia recurată, prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietatea sa de cea a pârâtului, și respectarea dreptului său de proprietate și posesie cu privire la terenul în suprafață de 138. pe care acesta l-a acaparat, acțiune admisă la instanța de fond, soluția fiind schimbată în apel în ceea ce privește revendicarea.

Verificând motivele de recurs prin prisma actului nou depus de către recurentul- reclamant în fața instanței de apel, respectiv sentința civilă nr. 880 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Pucioasa, rămasă definitivă și irevocabilă, rezultă că acesta este proprietarul unei suprafețe de teren de 1093. situat în punctul "Acasă" sat -, comuna, județul D, teren care are aceleași vecinătăți cu cel ce face obiectul prezentului dosar.

Astfel, din cuprinsul hotărârii mai sus menționate reiese că terenul în litigiu are ca vecinătăți la Nord -, la -, la Vest -, la Sud- Strada -.

Cum instanța de apel nu a avut în vedere actul nou depus de către reclamant din care rezultă fără echivoc care este suprafața de teren care îi aparține acestuia, a respins capătul de cerere privind revendicarea terenului fără a se raporta la toate probatoriile administrate.

Este știut că acțiunea în revendicare este principalul mijloc de apărare a dreptului de proprietate publică și privată, și că pe calea unei acțiuni în grănițuire se poate pretinde și revendicarea unei suprafețe de teren ocupată de pârât.

Proprietatea, potrivit dispozițiilor art. 480 Cod civil, este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut însă în limitele determinate de lege, drept ce nu poate fi îngrădit.

Rezultă,așadar că se impune administrarea de noi probatorii, respectiv efectuarea sau refacerea raportului de expertiză, avându-se în vedere și înscrisul cou depus în apel respectiv sentința civilă nr. 880 din 16 octombrie 2007 Judecătoriei Pucioasa, definitivă și irevocabilă, care atestă faptul că recurentul - reclamant este proprietarul unei suprafețe de teren de 1093. și nu 950. cum s-a avut în vedere anterior.

Pentru considerentele mai sus expuse Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin.3 Cod procedură civilă va admite recursul reclamantului, va casa decizia din apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Dâmbovița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantul, domiciliat în com. sat - jud. D, împotriva deciziei civile nr. 102 din 11 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței civile nr. 848 din 11 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. Deal sat - jud.

Casează decizia sus menționată cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Dâmbovița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 iunie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Constanța Pană, Adriana Maria Radu Elena

C - - - - -

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Red. CP

Tehnored.CN

3 expl./19 iunie 2008

nr- Judec.

nr- Trib.

;

Președinte:Constanța Pană
Judecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 635/2008. Curtea de Apel Ploiesti