Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA Nr.90
Ședința publică din data de 29 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de reclamanta SRL, cu sediul în com. Câmpina- jud. P, reprezentată prin administrator unic, cu domiciliul ales la Cabinetele Asociate de Avocat, cu sediul în Târgoviște str. - -.3, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 1926 din 19 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Comuna, jud. D, Administrația Domeniilor Statului, cu sediul în B- sector 1, Prefectul Județului G, cu sediul în G,-, jud. G, Comuna, jud. G, Comuna, jud. G, Comuna, jud. G și Prefectul Județului D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-pârâtă Comuna reprezentată de avocat din cadrul Baroului B conform împuternicirii avocațiale nr. - din 18 martie 2009, lipsind apelanta-reclamantă SRL, precum și intimații-pârâți Comuna, Administrația Domeniilor Statului, Prefectul Județului G, Comuna, Comuna și Prefectul Județului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul expune referatul cauzei în cadrul căruia învederează că prin serviciul registratură s-a depus din partea intimatei pârâte Primăria comunei o cerere prin care solicită scoaterea din cauză având în vedere lipsa competenței materiale și teritoriale, cerere înregistrată sub nr. 8307/10.04.2009. De asemenea se mai învederează că tot prin serviciul registratură s-a depus de către apelanta reclamantă SRL o cerere prin care solicită judecarea în lipsă și amânarea pronunțării cauzei pentru formularea de concluzii scrise, cerere înregistrată sub nr. 9118/29.04.2009.
Avocat având cuvântul pentru intimata pârâtă Comuna, față de cererea formulată de intimata - pârâtă Primăria comunei solicită admiterea excepției invocate întrucât aceasta nu are legătură cu terenul în litigiu.
Curtea, față de cererea formulată de apelanta reclamantă prin care solicită amânarea pronunțării cauzei și judecarea în lipsă, consideră că nu se justifică amânarea pronunțării cauzei, cauza se află în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat având cuvântul pentru intimata pârâtă Comuna solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr-, la data de 07.05.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Agenția Domeniilor Statului, Filiala Ga A genției Domeniilor Statului, Comuna, județul D, Prefectul județului G, Comuna, județul G, Comuna, județul G, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că este unicul proprietar al terenului în suprafață totală de 50 ha, situat în extravilanul arabil al comunei, județul D, intabulat în Cartea Funciară a cestei localități sub nr.3322 (4700 mp) 4553 (205.200 mp) 3583(35.000 mp) 4821 (100.000 mp) 3534 (60.900 mp) 3321 (60.000 mp) și 3538 (34.200 ) și să se stabilească hotarul acestei proprietăți funciare cu pârâții comuna, județul D și comuna, județul
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1025/20.12.2007 de notariatul Public, a dobândit proprietatea asupra a șapte parcele de teren însumând o suprafață de 50 ha în extravilanul arabil al comunei, județul D; că vânzătorul și-a documentat calitatea de proprietar cu titlul de proprietate eliberat sub nr.- din 01.08.2007 de către Comisia Județeană D pentru aplicarea Legii fondului funciar.
În drept, s-au invocat prevederile art.480 și urm. și art.584 Cod civil.
Prin întâmpinarea depusă de pârâta comuna, s-au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția necompetenței teritoriale privind trasarea hotarului administrativ între comunele și arătându-se că, după reorganizarea comunei, satul a devenit comuna, satul a devenit comuna iar satele și au devenit comuna și că actualul teritoriu al comunei nu se învecinează cu comuna.
În ședința publică din data de 02.06.2008, la cererea apărătorului reclamantei, s-a dispus introducerea în cauză și a comunei județul G, având în vedere că în întâmpinarea formulată de Primăria comunei s-a precizat că teritoriul administrativ al comunei a fost reorganizat, satul a devenit comună.
Prin întâmpinarea formulată și expediată prin fax la data de 27.06.2008, pârâta Agenția Domeniilor Statului a invocat excepția lipsei capacității procesuale civile a Filialei Ga A genției Domeniilor Statului; excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamantă; excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Domeniilor Statului, arătând că Filiala Ga A genției Domeniilor Statului nu are capacitate procesuală civilă fiind doar o reprezentanță teritorială a Agenției Domeniilor Statului; că acțiunea în constatare vizează nu constatarea existenței unui drept ci a unei stări de fapt; că nu există identitate între persoana pârâtei Agenția Domeniilor Statului și persoana obligată în raportul dedus judecății; că Agenția Domeniilor Statului este o instituție de interes public cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii și al Dezvoltării Rurale, ale cărei atribuții sunt stabilite restrictiv prin art. 4 din Legea nr. 268/2001 și că față de aceste atribuții nu se justifică în nici un fel calitatea procesuală pasivă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la 26.06.2008, pârâtul Prefectul județului Gai nvocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Dâmbovița; excepția lipsei calității procesuale pasive a Prefectului județului G și excepția inadmisibilității acțiunii iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii arătând că prezenta cauză este de competența Judecătoriei Bolintin Vale întrucât terenul se află pe raza administrativ teritorială a comunei, județul D; că prefectul județului G nu are calitate procesuală pasivă în ce privește grănițuirea a două proprietăți; că acțiunea este inadmisibilă față de temeiurile de drept invocate și că acțiunea nu este fondată.
Prin întâmpinarea depusă la 15.09.2008, pârâta comuna a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a comunei arătând că nu se învecinează nici cu comuna și nici cu comuna și nici nu are suprapuneri de terenuri pe nicio parcelă pe care a deținut-o sau o deține.
Pârâta comuna, prin întâmpinarea depusă la data de 15.09.2008, a invocat excepția necompetenței teritoriale și materiale a Tribunalului Dâmbovița; excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Domeniilor Statului, a Prefectului județului G și a comunelor, și; excepția inadmisibilității acțiunii în constatare și excepția inadmisibilității față de cel de-al doilea capăt de cerere, arătând că terenul aparține comunei; că este competentă judecătoria, întrucât reclamanții invocă neînțelegeri între instituțiile publice care lucrează în materie de fond funciar și dispozițiile art. 2 lit. b Cod procedură civilă; că pârâtele Agenția Domeniilor Statului, Prefectul județului G și comunele, și nu au calitate procesuală pasivă întrucât nu i-au contestat reclamantei dreptul dobândit prin contractul de vânzare -cumpărare autentic; că primul capăt de cerere având ca obiect acțiunea în constatare nu este admisibil pentru că dreptul reclamantei este deja constatat prin act autentic.
În ce privește ordinea de soluționare, tribunalul, față de caracterul și efectele pe cale le determină fiecare dintre excepțiile invocate concomitent de pârâte, urmează a acorda prioritate excepției necompetenței materiale și teritoriale invocate de pârâții Prefectul județului G și comuna, județul
Cu privire la această excepție, tribunalul reține că, față de valoarea obiectului pricinii astfel cum rezultă ea din contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1025/2007 la BNP (300 000 Euro la cursul BNR de la data introducerii acțiunii - 3,6198 lei/EURO) - 1 085 940 lei și dispozițiile art. 2 punctul 1 lit. b Cod procedură civilă în conformitate cu care tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, tribunalul este instanța competentă material să soluționeze primul capăt de cerere al acțiunii formulate de reclamantă.
Susținerea pârâtei comuna că judecătoria este competentă să soluționeze material acțiunea în constatare întrucât reclamanta invocă neînțelegeri între instituțiile publice care lucrează în materie de fond funciar, nu poate fi primită întrucât primul capăt de cerere al acțiunii formulate de reclamantă are ca obiect "constatarea calității de unic proprietar" și nu este o cerere privind materia fondului funciar, așa cum consideră această pârâtă.
În ce privește excepția necompetenței teritoriale, ținând seama că, după cum rezultă din contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1025/2007 la BNP, imobilul a cărui grănițuire se cere se află situat în extravilanul comunei, județul D; că terenul care face obiectul acțiunii în constatare este situat nu numai în tarlaua 60, parcela 641, ce figurează și în evidențele cadastrale ale comunei, județul G (potrivit procesului verbal de la fila 60 din dosar) ci și în alte sole care sunt situate în extravilanul comunei, județul D și că potrivit art. 13 alin. 2 Cod procedură civilă "când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă acestea se află în vreuna din aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare din instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul", tribunalul constată că cererea pendinte este de competența teritorială a Tribunalului Dâmbovița, motiv pentru care, va respinge excepția necompetenței materiale și teritoriale invocată de pârâții Prefectul județului G și comuna, județul
Cu privire la celelalte excepții invocate de pârâți sau puse în discuție din oficiu de instanță, tribunalul reține că acestea sunt excepții de fond care privesc lipsuri referitoare la exercițiul dreptului la acțiune și că, întrucât ordinea de soluționare a excepțiilor este determinată de efectele pe care acestea tind să le realizeze, se impune a analiza mai întâi excepția lipsei interesului pentru că numai în măsura în care reclamanta are un interes iar acesta este legitim, născut și actual, se poate verifica atât în ce măsură acțiunea reclamantei este admisibilă dar și care sunt părțile în contradictoriu cu care reclamanta are interes să se judece pentru a se constata existența dreptului său întrucât calitatea procesuală pasivă în acțiunile în constatare aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
De altfel, această concluzie poate fi trasă și din modul de redactare a dispozițiilor art. 111 Cod procedură civilă ce prevăd că "partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului." și din care reiese că, pentru a cere să se constate existența unui drept, partea trebuie mai întâi să aibă un interes și numai în măsura în care acesta există, se poate trece la verificarea altor condiții inclusiv cea a admisibilității acțiunii în constatare în lipsa oricărui alt mijloc de realizare a dreptului.
Însă în condițiile în care nici unul dintre pârâți nu o împiedică pe reclamantă, titulara unui drept de proprietate opozabil erga omnes, în exercițiul normal al dreptului său și nici nu contestă acest drept, iar cu privire la terenul cu privire la care are un act autentic de proprietate nu s-au emis acte prin care să i se conteste dreptul de proprietate cum ar fi titluri de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, dispoziții privind restituirea în natură, hotărâri prin care terenul respectiv să fi fost trecut în domeniul public al statului sau al uneia dintre unitățile administrativ teritoriale chemate în judecată, tribunalul apreciază că reclamanta nu justifică un interes pentru constatarea dreptului său, motiv pentru care, va respinge cererea având ca obiect constatarea calității de unic proprietar ca fiind lipsită de interes.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta arătând că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 21 (1) și (2) din Constituție, raportate la cele ale art. 109 și art.111 Cod procedură civilă.
Susține apelanta că, existența interesului pentru promovarea acțiunii este vădită în raport cu manifestările și conduita părților care contestă calitatea acesteia de proprietar al terenului în discuție, dreptul cu privire la teren devenind astfel unul litigios.
A mai arătat apelanta - reclamantă că procedând în acest mod instanța de fond i-a îngrădit accesul la justiție.
În susținerea motivelor sale de apel, apelanta a făcut trimitere la o serie de înscrisuri, respectiv corespondența autorităților interesate, întâmpinarea Prefectului județului G care atestă că pentru terenul în litigiu au fost emise 5 titluri de proprietate, întâmpinarea Agențiilor Domeniilor Statului.
Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței cu trimiterea cauzei la instanța de fond pentru antamarea fondului.
Intimata, instituția Prefectului Gad epus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Intimata, Primăria comunei a solicitat scoaterea acesteia din cauză, motivând că actualul teritoriu al comunei nu se mai învecinează cu comuna, județul D, cerere pe care curtea nu o poate analiza în situația în care această intimată nu a formulat apel cu privire la hotărârea instanței de fond.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că este unicul proprietar al terenului în suprafață de 50 ha situat în extravilanul comunei, județul D, cumpărat în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1025/20 decembrie 2007 de Notarul Public " ", cerere respinsă de instanța de fond ca fiind lipsită de interes.
Este știut că potrivit dispozițiilor art. 111 Cod procedură civilă " partea care are un interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, cererea nu poate fi primită dacă partea poate cerere realizarea dreptului".
Potrivit acestor dispoziții legale o astfel de cerere în constatarea unui drept are un caracter subsidiar, ea poate fi primită numai dacă titularul cererii de chemare în judecată nu are la îndemână o acțiune în realizare pe care să o exercite pentru apărarea sau afirmarea dreptului său.
În speța de față însă apelanta - reclamantă printr-un contract de vânzare - cumpărare autentic a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 50 ha teren extravilan arabil din comuna, județul D, intabulat în Cartea Funciară.
Acțiunea promovată de reclamantă având ca obiect constatarea calității sale de proprietar al terenului în litigiu este lipsită de interes, deoarece așa cum a arătat și instanța de fond nu se poate recunoaște un drept dobândit deja în baza unui contract de vânzare - cumpărare autentificat, care este un contract sinalagmatic, cu titluoneros,consensual și translativ de proprietate.
Nefondată este și critica potrivit căreia apelantei i-a fost îngrădit accesul la justiție deoarece nu i-a fost îngrădit acest drept.
În stanța de fond nu a făcut altceva decât să se pronunțe cu privire la excepțiile care au fost invocate, respectându-se astfel dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, potrivit cărora, instanța trebuie să se pronunțe cu privire la excepțiile invocate iar ordinea de soluționare a acestora este determinată de efectele pe care acestea tind să le realizeze.
Rezultă așadar, pentru considerentele mai sus expuse că apelul reclamantei este nefondat și urmează să fie respins ca atare, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca nefondat formulat de reclamanta SRL, cu sediul în com. Câmpina- jud. P, reprezentată prin administrator unic, cu domiciliul ales la Cabinetele Asociate de Avocat, cu sediul în Târgoviște str. - -.3, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 1926 din 19 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Comuna, jud. D, Administrația Domeniilor Statului, cu sediul în B- sector 1, Prefectul Județului G, cu sediul în G,-, jud. G, Comuna, jud. G, Comuna, jud. G, Comuna, jud. G și Prefectul Județului D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier
- -
Red.CP
Tehnored.CN
10 expl./6.05.2009
nr- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu
