Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 1867/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 1867

Ședința publică din data de 01 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

-- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea forței de Muncă cu sediul în B, str. - -,. 3A, parter, județul B, împotriva sentinței civile nr. 793 din 23 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în B, Cartier Broșteni, -.11,.7, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației nr. 2962/01.09.2008, lipsind intimatul-reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-reclamant.

Consilier juridic, pentru recurenta-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, având cuvântul arată că a luat cunoștință de întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Consilier juridic, pentru recurenta-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, având cuvântul arată că potrivit art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, instanța de fond a pronunțat o sentință cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, față de împrejurarea că s-a respins excepția de tardivitate invocată de AJOFM, în sensul că a procedat la verificarea de scripte cu încălcarea dispozițiilor art. 177 și urm. pr.civ.

Așadar, prima instanță avea obligația, potrivit art. 178 alin.2 pr.civ. de a proceda la citarea persoanei care a semnat confirmarea de primire și de obliga pe cel căruia i se atribuie semnătura, să semneze în fața acesteia și sub dictarea acesteia, iar în cauză confirmarea de primire a fost primită de soția reclamantului, ceea ce nu pune nici o îndoială cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal, motiv pentru care se impunea admiterea excepției de tardivitate.

De asemenea, precizează că potrivit art. 304 pct.9 pr.civ. instanța a dat o hotărâre nelegală, aplicându-se greșit dispozițiile Legii 76/2002 în sensul că s-a omis dispozițiile art. 5 pct. IV lit.c din Legea nr. 76/2002, în care se stipulează că șomer este persoana care nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare.

Astfel, susținerile istanței că reclamantul ar fi obținut venituri mai mici decât salariul minim brut pe țară nu pot fi reținute în speță, întrucât prin angajare reclamantul a pierdut calitatea de șomer.

Totodată, instanța nu a avut în vedere nici dispozițiile art. 41 alin.1 din Legea nr. 76/2002 prin care se arată că reclamantul avea obligația legală de a comunica în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condițiilor care au condus la acordarea drepturilor.

Pentru motivele arătate, solicită admiterea recursului și în principal casarea sentinței recurate pe motiv că instanța de fond ar fi trebuit să admisă excepția de tardivitate și să respingă contestația ca tardivă și în subsidiar respingerea contestației ca nelegală și menținerea deciziei de imputare nr. 57/28.01.2008 a AJOFM

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Contestatorul a solicitat anularea deciziei nr.57 din 28 ianuarie 2008 prin care i s-a imputat suma de 1875 lei de către intimata Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă B, sumă reprezentând indemnizație de șomaj încasată necuvenit în perioada 31 ianuarie 2003-1 ianuarie 2004.

În motivarea contestației s-a susținut că în perioada 1 martie 2003-1 martie 2004 contestatorul s-a aflat în șomaj după care la 1 mai 2004 s-a angajat la Asociația de proprietari nr.2 Broșteni, situație în care în mod legal a încasat ajutorul de șomaj în sumă de 187,5 lei lunar timp de un an, astfel că intimata i-a imputat nelegal această sumă pentru perioada în litigiu.

Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației în primul rând ca tardiv formulată cu depășirea termenului de 30 de zile de la comunicarea deciziei, iar pe fond ca neîntemeiată deoarece potrivit dispozițiilor art.41 lit.b din Legea nr.76/2002 avea obligația ca în cel mult 3 zile de la neîncadrarea sa în muncă să comunice acest lucru indiferent de veniturile obținute sau natura contractului de muncă, obligație neîndeplinită de contestator, căruia i-a încetat calitatea de șomer de la încadrarea sa în muncă.

În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.

Tribunalul Buzău, prin sentința nr.793 din 23 iulie 2008, a respins excepția tardivității contestației care a fost formulată în termen la 1 aprilie 2008, iar pe fond a admis contestația și a anulat decizia de imputare, reținând în esență că pentru perioada în litigiu contestatorul, deși era încadrat în muncă beneficia și de ajutorul de șomaj, întrucât în această perioadă desfășura activitate 2 ore zilnic și obținea venituri sub salariul de bază minim brut pe țară, fiind astfel incidente dispozițiile art.44 lit.b din Legea nr.76/2002.

Împotriva acestei sentințe intimata a declarat recurs criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea acesteia și în principal admiterea excepției ce a invocat-o și respingerea contestației ca tardivă, iar în subsidiar, pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată, deoarece a fost formulată peste termenul prevăzut de lege, iar pe fond nu sunt dovedite înscrisurile sale cu privire la

cuantumul salariului obținut, astfel că imputarea sumelor primite cu titlul de ajutor de șomaj este cu totul justificată legal.

Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat.

Contestația a fost formulată la data de 1 aprilie 2008 după ce la data de 12 martie 2008 i-a fost comunicată decizia de imputare, fiind astfel în termen legal introdusă.

Din înscrisuri rezultă că a devenit șomer contestatorul la data de 31 ianuarie 2003, nedesfășurând nicio activitate până la data de 1 martie 2003 când s-a angajat la o societate cu un program redus de 2 ore pe zi, realizând astfel în mod vădit venituri cu mult sub salariul lunar minim brut pe țară.

Așa fiind, în speță sunt incidente dispozițiile art.44 din Legea nr.76/2002, prin veniturile obținute lunar contestatorul nedepășind acest venit expres prevăzut de lege, situație în care nu avea obligația să comunice existența acestor venituri subminimale și nici să nu mai beneficieze de ajutorul de șomaj, cum în mod corect a reținut prima instanță, astfel că în mod nelegal s-a procedat la imputarea sumelor corespunzătoare pentru perioada în litigiu reprezentând ajutor de șomaj.

Nesubzistând cauze de nulitate ale hotărârii atacate în sensul disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat în temeiul art.312 din același cod.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea forței de Muncă cu sediul în B, str. - -,. 3A, parter, județul B, împotriva sentinței civile nr. 793 din 23 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant domiciliat în B, Cartier Broșteni, -.11,.7, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 1 octombrie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

- - - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2ex./13.11.2008

dosar fond- - Tribunalul Buzău

judecători fond- G

-

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120/2006

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 1867/2008. Curtea de Apel Ploiesti