Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 9586/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9586
Ședința publică de la 05 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței civile nr.1627/21.03.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect, acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta reclamantă consilier juridic, iar pentru intimata pârâtă, avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură recurenta reclamantă a depus concluzii scrise, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților.
Consilier juridic pentru recurenta reclamantă, solicitând ca instanța de recurs să examineze cauza sub toate aspectele conform art.3041pr.civ. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond, admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata prejudiciului, având în vedere și concluziile scrise depuse la dosar.
Avocat pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată.
Depune concluzii scrise și chitanță onorariu.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 24 08 2007, pe rolul Tribunalului Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 167.859, 99 lei RON plus dobânda legală, rezultând prejudiciu produs societății.
In motivare, reclamanta a arătat că pârâta a fost angajata acesteia în funcția de director economic până la data de 24 05 2007 când au încetat raporturile de muncă, ca urmare a demisiei înregistrată sub nr. 707/25 05 2007.
A arătat că pârâta în perioada exercitării funcției avea ca atribuții principale organizarea și coordonarea activității departamentului financiar - contabil, gestionarea actelor contabile, precum și atribuții cuprinse în dispozițiile CAP V art. 10 din Legea nr. 82/1991.
De asemenea, s-a arătat că în urma raportului de expertiză contabilă, întocmit de expertul contabil s-au constatat neconformități în privința unor înregistrări contabile care au la bază raporturi juridice și contracte încheiate între societatea reclamantă și BV persoană juridică nerezidentă, în sensul că s-au trecut pe costuri în valori mult mai mari decât limita admisă pentru deductibilitate, dobânzile aferente derulării contractului de împrumut din data de 10 04 2004 perfectat între reclamanta - SRL C și BV.
De asemenea a învederat că în luna decembrie 2005 fost trecută pe costuri suma de 943,424 lei fără documente justificative reprezentând servicii efectuate de CJRT din Ungaria,cheltuiala nefiind deductibilă.
Totodată, s-a mai arătat că, în urma neregulilor semnalate în raportul contabil întocmit de expertul,impozitul pe profit datorat bugetului de stat s-a diminuat în mod nelegal cu suma de 295.780, 75 lei RON,reprezentând impozit suplimentar datorat, iar cuantumul accesoriilor aferente impozitelor suplimentare identificate este de 167.895,99 lei RON,sumă cu care a fost prejudiciată societatea
Tot prin acțiunea introductivă, reclamanta a precizat că pârâta a fost notificată prin adresa nr. 303 din 11 06 2007.
S-a depus raportul de expertiză contabil extrajudiciar întocmit de expertul contabil, o serie de acte contabile, extrase de cont bancar din cadrul băncii BANK,declarații privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat, declarații rectificative.
La termenul din data de 06 02 2008, unitatea reclamantă a depus la dosar copia Raportului de inspecție fiscală din 07 12 2007 înregistrat la DGAFP D cu nr. 6437 precum și actul constitutiv al - SRL.
In cauză, reclamanta a mai depus un set de acte reprezentând contract de împrumut extern din 10 05 2004, factura fiscală nr. - din 30 12 2005,nota de calcul a dobânzii deductibile și nedeductibile precum și a impozitului pe profit înregistrat eronat și achitat decizia nr. 27/24 05 2005 precum și concluzii scrise.
Prin încheierea pronunțată la data de 19 03 2008, instanța a respins solicitarea reclamantei privind efectuarea unei expertize contabile în cauză apreciind că sunt suficiente înscrisuri la dosarul cauzei din care să rezulte dacă au fost evidențiate în contabilitate deductibilitățile anului 2005 și consecințele lor fiscale.
Prin sentința civilă nr.1627 din 21 martie 2008, Tribunalul Dolja respins acțiunea formulată de reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În baza contractului de muncă înregistrat sub nr.42260/9.12.2003 pârâta a exercitat funcția de director economic până la data de 24.05.2007, când contractul individual de muncă a încetat ca urmare a demisiei acesteia. În exercitarea funcției, pârâta a avut ca atribuții principale organizarea activității Departamentului Financiar Contabil, gestionarea actelor contabile și supervizarea activității persoanelor din cadrul Departamentului Financiar Contabil. Printre aceste atribuții, pârâta avea obligația de a calcula impozitul datorat de societate în raport de profitul realizat, inclusiv prin includerea tuturor cheltuielilor nedeductibile. Pentru anul 2005, pârâta nu a calculat corect acest impozit, omițând să includă toate cheltuielile nedeductibile, ceea ce a condus la diminuarea impozitului pe profit declarat la organele fiscale. Societatea reclamantă a procedat la recalcularea acestui impozit, prin includerea cheltuielilor menționate și, în 15.06.2007 a depus o declarație rectificativă pentru diferența de impozit rezultată.
Calculul impozitului suplimentar a fost efectuat de către un expert contabil, la solicitarea conducerii societății reclamante. Astfel, la data de 01.06.2007, s-a efectuat o expertiză contabilă ( extrajudiciară) referitoare la operațiunile de deductibilitate fiscală a unor cheltuieli efectuate de societate în anii 2004 și 2005, perioadă în care pârâta a asigurat conducerea Departamentului Financiar Contabil. Expertul a concluzionat că suma reprezentând impozit pe profit calculată și declarată pentru anul 2005 este mai mică, ca urmare a faptului că nu s-a ținut seama de toate cheltuielile nedeductibile, ceea ce ar putea conduce la calcularea unor majorări, dobânzi și penalități de întârziere de către organul fiscal la un eventual control, în cuantum de 167.895,99 lei. Expertul a calculat un impozit pe profit de 214.980 lei, cu luarea în calcul a cheltuielilor nedeductibile fiscal ce nu au fost avute în vedere de către pârâtă la calcularea impozitului pe profit pentru anul 2005.
Suma solicitată prin prezenta acțiune, de 167.895, 99 lei, reprezintă cuantumul accesoriilor ( majorări de întârziere, dobânzi, penalități ) datorate de societatea reclamantă pentru impozitul suplimentar aferent anului fiscal 2005, așa cum a fost calculată de expert.
În cursul procesului, a fost efectuată o inspecție fiscală de către Direcția Generală a Finanțelor Publice D, care a analizat modul în care au fost calculate, evidențiate și virate impozitele și taxele aferente bugetului general consolidat în perioada 01.04.2004-30.09.2007. Conform raportului încheiat, în perioada analizată, calculul profitului impozabil și a impozitului pe profit s-a făcut de către societate pe fiecare perioadă, fiind consemnat în registrul de evidență fiscală al societății.
Din redactarea acestui raport de inspecție fiscală, instanța reține că verificările au vizat înregistrările contabile și, în raport de acestea, declarațiile anuale privind impozitul pe profit, precum și declarațiile rectificative. Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 07.12.2007 a evidențiat o bază impozabilă suplimentară aferentă perioadei analizate
( care excede perioada în care pârâta a fost salariata societății reclamante) de 241.295 lei, așa cum au fost acestea înscrise în evidențele contabile, stabilind în sarcina societății reclamante taxe și accesorii suplimentare.
Față de situația de fapt reținută, instanța constată următoarele:
Pentru antrenarea răspunderii patrimoniale în temeiul art. 270 Codul Muncii trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat, fapta ilicită și personală a salariatului în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului unității angajatoare, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția salariatului.
Pârâta nu contestă că, în calitate de director economic al societății reclamante, a efectuat un calcul eronat al impozitului pe profit pentru anul 2005, respectiv că nu a executat corespunzător obligațiile de serviciu.
Prejudiciul presupus a fi produs prin neexecutarea corespunzătoare a acestor obligații, trebuie însă să fie cert, sub aspectul întinderii, al posibilității de evaluare, respectiv să nu privească pierderi eventuale.
Or, așa cum s-a reținut, suma reclamată în speță, de 167.895, 99 lei a fost calculată de un expert contabil propus de societatea reclamantă. Pentru a constitui prejudiciu cert, suma constând în penalități, majorări de întârziere și dobânzi, calculate ca accesorii pentru obligațiile fiscale neachitate în termenul prevăzut de codul fiscal, trebuie să fie constatate de către organul fiscal, singurul îndrituit de lege pentru a constata aceste aspecte. Pe de altă parte, sumele stabilite în raportul de inspecție fiscală, ca accesorii, în sarcina reclamantei, privesc o perioadă ce excede perioadei în care pârâta a desfășurat activitatea de director economic pentru societate.
Instanța a constatat astfel că, în cauză, nu se poate aprecia asupra întinderii prejudiciului suferit de reclamantă prin fapta salariatei sale și, în lipsa acestui element, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale.
Reclamanta - SRL a formulat recurs împotriva sentinței nr.1627/2008 a Tribunalului Dolj, pe care o consideră nelegală, solicitând modificarea acesteia și pe fond admiterea acțiunii.
Critică sentința pentru aprecierea greșită a instanței de fond că impozitul calculat de pârâtă a fost greșit, dar nu este cert, lichid și exigibil, deși din probele administrate, mai ales Raportul de audit rezultă că în perioada 25.01.2005 - 19.94.2007, reclamanta a fost obligată la dobânzi și penalități pentru declararea și calcularea unui impozit mai mic decât cel real.
De asemenea, susține că deși a reținut corect instanța natura sumei solicitată prin acțiune ca fiind compusă din majorări, dobânzi și penalități, în mod greșit a stabilit că prejudiciul nu este efectiv și real, deoarece a făcut dovada prejudiciului cu extrasele bancare care confirmă efectuarea acestor plăți la bugetul de stat, prin recalcularea impozitului pe profit, așa cum, de altfel, s-a stabilit și prin Raportul de inspecție fiscală nr.6437/7.12.2007.
Toate aceste sume au fost plătite peste termenul legal și constituie majorări, dobânzi și penalități, deoarece pârâta și-a încălcat atribuțiile de serviciu, calculând un impozit eronat.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, susținând că presupusul prejudiciu a fost calculat de un expert neautorizat, expertiza nefiindu-i opozabilă, dar mai ales că suma ce se pretinde a fi prejudiciu, nu a fost însușită de ea ci dimpotrivă, constituie un impozit datorat de drept de societate, iar diferența dintre impozitul efectiv datorat și cel efectiv plătit a fost o sumă care a stat în permanență la dispoziția reclamantei, de care s-a folosit ca și de un credit.
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că este nelegală și va fi casată.
Sunt întemeiate criticile cu privire la aprecierea greșită a instanței de fond, că prejudiciul suferit de reclamantă nu este cert, lichid și exigibil, întrucât reclamanta a susținut că a dovedit plata efectivă a sumelor ce compun prejudiciul ce reprezintă majorări de întârziere, penalități și dobânzi, cu extrasele bancare fiind efectivă plata acestor sume la buget.
Pentru o deplină conformare, întrucât intimata pârâtă a contestat permanent raportul de expertiză extrajudiciară, reclamanta a solicitat încă de la termenul din 26 septembrie 2007, și chiar înainte de dezbateri, încuviințarea probei cu o expertiză contabilă, probă pe care in final instanța a respins-
De asemenea, instanța de fond a reținut că în cursul procesului s-a efectuat o inspecția fiscală care a stabilit taxe și accesorii suplimentare în sarcina reclamantei, însă a apreciat greșit că perioada analizată excede perioadei în care pârâta a fost salariata reclamantei, deși perioada verificată a fost cuprinsă între 01.04.2004 - 30.09.2007, exact perioada cât pârâta a deținut funcția de director economic cu atribuțiuni exprese de control financiar preventiv, ceea ce înseamnă obligația sa să verifice și să dispună asupra obligațiilor fiscale ale societății.
A mai reținut de asemenea instanța că pârâta nu a contestat calculul eronat al impozitului, susținere pe care o face și în recurs aceasta, dar cu aceeași motivare că prejudiciul nu este cert pentru că a fost calculat de un expert neautorizat și nu de organele fiscale.
Dar cu privire la acest aspect, instanța era datoare să ordone, așa cum a solicitat reclamanta, efectuarea unei expertize de specialitate care să verifice dacă într-adevăr reclamanta a plătit către stat suma pretinsă prin acțiune și dacă se compune în totalitate din dobânzi, majorări și penalități datorate plății cu întârziere din culpa pârâtei, (care de fapt a recunoscut calculul greșit) dar și dacă reclamanta a beneficiat și la ce cuantum se ridică folosința în acest termen a sumei ce trebuia plătită la stat, cum susține recurenta pârâtă.
Neprocedând astfel, instanța a abdicat de la rolul activ impus de art.129 pr.civ. și a soluționat cauza fără să soluționeze fondul, motiv pentru care, în baza art.312 pr.civ. Curtea va casa sentința cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței civile nr.1627/21.03.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
Casează sentința menționată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
05.12.2008
Red.jud.-
Tehn-MC/4 ex.
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Corneliu Maria, Marian Lungu
