Anulare act. Decizia 1184/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.1184
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Paula Păun
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.128 din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți notariatul Tg.C, Gh. având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, lipsind intimații pârâți Notariatul Tg.C, Gh.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Recurentul reclamant a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei; a mai depus note de ședință și o copie de pe certificatul de naștere nr.- eliberat la data de 08 mai cu nr.89/1954, pe numele de.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat si pe fond admiterea acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față;
1. Prin sentința civilă nr. 2591 din 09.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. C în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea pentru anulare certificat moștenitor formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și.
Pentru a pronunța această sentință, a reținut instanța că pe de o parte din probatoriu nu a rezultat cu certitudine faptul că la dezbaterea succesiunii autorului, care a avut loc la Notariat și în urma căreia s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.262/13.05.1981 reclamantul nu ar fi fost citat, existând probe în sensul că la notariat au fost prezenți toți moștenitorii menționați în certificatul de moștenitor, iar pe de altă parte nu a rezultat faptul că imobilul casă de locuit cuprins în certificatul de moștenitor ar fi fost construit exclusiv de reclamant, cu atât mai mult cu cât acesta, imediat după căsătorie și-a construit o altă casă în care locuiește și în prezent.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, cu motivarea că instanța a apreciat eronat probatoriul administrat, neavând în vedere faptul că certificatul de moștenitor a fost eliberat nelegal, fără a fi citați toți moștenitorii, că imobilul casă de locuit din acest certificat este proprietatea sa exclusivă, nefiind edificată de autor.
Tribunalul a dispus suplimentarea probatoriului, audiind pentru apelantul reclamant martorii și.
2. Prin decizia civilă 128/31 martie 2009 Tribunalul Gorja respins ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant împotriva sentinței civile nr.2591 din 09.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. C în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
La data de 13 mai 1981 fost eliberat certificatul de moștenitor nr.262 de pe urma defunctului, decedat în anul 1980, stabilindu-se ca moștenitori legali acceptanți - soție supraviețuitoare, cu o cotă de și I - fiică, cu o cotă de, fiind consemnați ca străini de succesiune, și.
Deoarece dosarul notarial nu se mai află la Notariatul Tg. C și nu a putut fi anexat pentru verificare, probatoriile administrate au constat în declarațiile martorilor, care pe de o parte nu au putut preciza data la care reclamantul a luat cunoștință despre existența certificatului de moștenitor, astfel încât să se poată verifica prescrierea dreptului la acțiune, având în vedere faptul că certificatul a fost eliberat la data de 13 mai 1981, iar pe de altă parte nu s-a putut stabili cu precizie dacă reclamantul a fost sau nu citat ori prezent la data dezbaterii notariale a succesiunii, în această privință declarațiile fiind contradictorii.
Pe de altă parte, în privința imobilului casă de locuit inclusă în masa partajabilă a autorului, de asemenea, declarațiile sunt contradictorii însă rezultă cu certitudine faptul că acest imobil a fost construit de autor împreună cu soția sa și cu reclamantul, care le era fiu și care la acel moment locuia împreună cu ei, împrejurarea că acesta a contribuit și el la edificarea locuinței, nefiind de natură a-i consacra un drept de proprietate absolut, ci numai un drept de creanță, reprezentând contravaloarea investiției sale.
3. Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat recurs apelantul reclamant, in termen si motivat. Cererea a fost depusa la Tribunalul Gorj si denumita de parte "Contestatie in anulare". Prin incheierea de sedinta de la 14 mai 2009 pronuntata de Tribunalul Gorj in Dosar -, instanta calificat cererea ca fiind recurs si a trimis dosarul Curtii de APEL CRAIOVA, competenta in solutionarea caii de atac.
S-au pus in vedere titularului cererii imprejurarile de mai sus, precum si faptul ca celelalte memorii depuse la dosar la C, nu vor fi primite de instanta ca motive de recurs, ci concluzii scrise - avand in vedere disp. art. 303 alin 1 si 2 Cod procedura civila si data depunerii acestora, respectiv peste termenul de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate - 29 aprilie 2009.
Criticile formulate in termen si depuse la tribunal sunt in esenta urmatoarele: hotararea este nelegala, fiind pronuntata de un complet de judecata care a mai judecat aceasta cauza in Dosar -; in mod gresit s- apreciat ca locuinta taraneasca, compusa din trei camere si sala trecuta in Certificatul de mostenitor a carui anulare a solicitat-o, a apartinut parintilor. In realitate, aceasta casa a fost construita de reclamant si nu trebuie impartita cu fratii. Arata ca, in urma procesului anterior a adresat un memoriu Ministerului Justitiei si a primit un raspuns de la Departamentul Notarilor Publici, prin care a fost indrumat sa ceara instantei anularea Certificatului de mostenitor 262/1981. Mai arata ca nepoata sa cunoaste o grefiera din cadrul instantei si ca are suspiciuni cu privire la faptul ca aceasta ar fi invatat-o cum sa procedeze in cauza, martorii fiind influentati in declaratii. Astfel de relatii ar fi fost si intre o sora de-a sa si o secretara a Notariatului. In aceste conditii mama sa nu a stiut motivul pentru care este prezenta la Notariat, fiind indusa in eroare. Recurentul mai arata cauzele care l-au determinat sa construiasca, modul cum a construit casa, cand a inceput constructia acesteia, diverse materiale folosite, faptul ca nu a folosit meseriasi, ca vechea casa a fost distrusa, precum si alte imprejurari de fapt circumscrise aceleiasi chestiuni. De asemenea, arata ca incheierile de sedinta cuprind falsuri, respectiv de elemente necorespunzatoare realitatii, respectiv prezenta unui judecator care nu a facut parte din completul de judecata in zilele de 27 februarie si 30 nmartie 2009. Recurentul intelege, de asemenea, sa precizeze ca s-a adresat si si sa-si exprime nemultumirea si fata de modul de acordare a asistentei juridice de catre avocatul sau ales.
Solicita pe fond admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
In drept, recursul nu a fost motivat.
Dar, din modul de redactare si din dezvoltarea argumentelor prezentate, recursul poate fi incadrat in cazul de modificare prev. de art. 304 pct.2 si 9 Cod procedura civila, in sensul ca solutia recurata s-a pronuntat de alti judecatori decat cei care au luat parte la judecata in fond a pricinii, respectiv cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.
S-au deous: taxa de timbru, concluzii scrise, copia CM 262/1981, schita de amplasament a imobilului intocmita propriu, centralizator intocmit in aceleasi conditii, privind lucrarile executate la casa in litigiu Dosar 869, adresa Judecatoriei Tg. Carbunesti privind arhivarea si predarea la REMAT a dosarelor notariale din 1981, declaratii extrajudiciare, concluzii scrise intimati.
Recursul este nefondat si se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
- Recurentul sustine ca la judecata anterioara ce a facut obiectul Dosarului -, a participat acelasi complet de judecata. Este evident din modul de argumentare, ca recurentul nu invoca o eventuala incompatibilitate a judecatorului/judecatorilor in sensul disp. art. 24 Cod procedura civila, intrucat cauza de fata are alt obiect. Acesta invoca o antepronuntare, respectiv faptul ca judecatorul/judecatorii si-au spus parerea cu privire la pricina ce se judeca, in sensul art. 27 pct. 7 Cod procedura civila.
Or, acesta este un caz de recuzare a judecatorului, iar partea care socoteste ca este incidenta aceasta situatie, are posibilitatea legala sa formuleze o cerere in acest sens, ce se judeca de aceiasi instanta de un complet in alcatuirea caruia nu intra judecatorul recuzat si in caz de respingere, incheierea este supusa caii de atac odata cu fondul, potrivit art.30, 31 si 34 alin. 2 Cod procedura civila.
Verificand, Curtea constata ca reclamantul nu a formulat o asemenea cerere, in conditiile art. 29 Cod procedura civila, pentru ca solutia pronuntata sa poata fi cenzurata in calea de atac a recursului. In aceste conditii, sustinerile recurentului nu pot face obiect de analiza direct in recurs, decat asa cum s-a aratat in precedent, indirect prin exercitarea controlului judiciar asupra incheierii de solutionare a cererii, dupa caz. Dar, asa cum arata si recurentul, nu a formulat o astfel de cerere in fata tribunalului. Motivele care l-au determinat sa procedeze in acest mod, nu schimba datele problemei si nu indreptatesc instanta de recurs sa examineze direct cererea, astfel ca sustinerile sale in aceasta privinta nu se incadreaza in niciunul din motivele de recurs de casare sau modificare prevazute expres si limitativ in art. 304 pct. 1 - 9 Cod procedura civila.
- In apel, cauza nu a avut termene in zilele de 27 februarie si 30 martie 2009, ci in zilele de 17 februarie, 10 martie si 31 martie 2009. In dispozitivul fiecarei incheieri anterioare este facuta mentiunea termenului ulterior acordat si nu exista nicio neconcordanta in acest sens. De asemenea, in partea introductiva a acestora este precizata data sedintei publice de judecata, existand o deplina concordanta cu mentiunile din dispozitiv.
Compunerea completului de judecata a avut continuitate la aceste termene, fiind mentionat numele judecatorilor ce au alcatuit completul atat in partea introductiva, cat si in dispozitivul incheierilor, respectiv al deciziei, existand o concordanta deplina. Cele doua incheieri si decizia sunt semnate in dreptul numelui judecatorilor ce sunt trecuti ca membri ai completului. La o simpla vizualizare a acestora, inclusiv a minutei deciziei - dispozitivul pe scurt, in sensul art. 258 alin. 1 Cod procedura civila, dar si a declaratiei de martor luata in sedinta din 31 martie 2009, cand au avut loc dezbaterile finale asupra fondului, nu exista niciun element care sa conduca la concluzia ca hotararea a fost data de alti judecatori decat cei mentionati in hotarare, ca si incheierile premergatoare preparatorii.
In lipsa unei indreptari de eventuale erori materiale ce s-ar fi strecurat in decizia finala, cu privire la numele judecatorilor, fie in partea introductiva, fie in dispozitiv si care sa fi condus la concluzia ca nu exista identitate intre Judecatorul/judecatorii care au participat la judecata si cel/cei care au pronuntat solutia, sustinerea recurentului nu poate fi primita.
Mentiunile cu privire la compunerea completului cuprinse in hotarare: parte introductiva si dispozitiv, semnate in dreptul fiecarui membru, ca si dispozitivul pe scurt, acesta din urma atestand autenticitatea deciziei, mentiuni constatate de C ca instanta civila, ca fiind concordante, sunt adevarate pana la inscrierea in fals.
- Toate sustinerile recurentului care privesc faptul ca in mod gresit s- apreciat ca locuinta taraneasca, compusa din trei camere si sala trecuta in Certificatul de mostenitor a carui anulare a solicitat-o, a apartinut in proprietate parintilor, ca in realitate, aceasta casa a fost construita de reclamant, precum si cele care se refera la cauzele care l-au determinat sa construiasca, modul cum a construit casa, cand a inceput constructia acesteia, diverse materiale folosite, faptul ca nu a folosit meseriasi, ca vechea casa a fost distrusa,sunt imprejurari de faptcircumscrise aceleiasi chestiuni si vizeza netemeincia deciziei recurate.
Potrivit art. I pct. 106 din OUG 138/2000 privind modificarea codului d e procedură civilă, Capitolul II "Recursul" al Titlului IV - ordinare de atac, din Cartea a II -a, a devenit Capitolul I - Recursul, al Titlului V - extraordinare de atac - Cartea a II -
Cu alte cuvinte, recursul a devenit din cale ordinară de atac, o cale extraordinară de atac.
Totodată, prin OUG 138/2000 art. I pct. 112, s-au abrogat dispozițiile art. 304 pct. 11 cod procedură civilă, potrivit cărora era posibilă reformarea unei hotărâri judecătorești atunci când aceasta se întemeia peo greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.
De asemenea, disp. art. 304 pct. 10 cod procedură civilă, potrivit cărora era supusă recursului hotărârea pronunțată în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, au fost abrogate prin art. I pct. 49 din Legea 219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 de modificare a codului d e procedură civilă.
În aceiași ordine de idei, se impune a se sublinia și modificarea legislativă operată prin art. I pct. 7 al Legii 195/2004 de aprobare a OUG 58/2003 de modificare a codului d e procedură civilă, la nivelul aceluiași articol, în partea introductivă.
Potrivit noului text de lege, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în situațiile enumerate (pct. 1 - 9), numai pentru motive de nelegalitate,spre deosebire de dispozițiile anterioare care, deși făceau distincția între motivele de casare și cele de modificare, nu distingeau între motivele de nelegalitate și cele de netemeinicie.
În concluzie, în calea extraordinară de atac a recursului, nu mai este posibilă analizarea unor motive ce vizează netemeinicia unei hotărâri judecătorești, controlul judiciar urmând a se exercita numai din perspectiva motivelor de nelegalitate, care corespund situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 cod procedură civilă.
În consecință, critica din recurs ce vizează modul greșit de stabilire a stării de fapt invocată de recurent, nu poate fi examinata in calea de atac extraordinara a recursului, respectiv: faptul ca imobilul constructie mentionat in certificatul de mostenitor a carui anulare s-a solicitat, a fost construit de autorul impreuna cu sotia sa, contribuind si reclamantul care le era fiu si locuia cu acestia, dar intr-o masura care nu i-a conferit un drept de proprietate, ci un drept de creanta.
Aceasta concluzia asupra starii de fapt, definitiv stabilita de instanta de apel - instanta de fond si devolutiva, in baza probelor administrate in cauza, a stat si la baza concluziei ca nu exista motive in aceasta privinta pentru anularea certificatului de mostenitor. Or, fata de starea de fapt retinuta, desprinsa in urma evaluarii probelor administrate: martori si acte, dosarul notarial din 1981 nemaiexistand in materialitatea sa - concluzia aceleiasi instante cu privire la valabilitatea certificatului de mostenitor vizand compunerea masei succesorale si neprejudicierea reclamantului prin mentiunea din cuprinsul actului, apare concordanta, judicioasa si legala.
În aceiași ordine de idei, în recurs, pârâtul nu a depus la dosar înscrisuri noi, proba admisibila în condițiile art. 305 Cod procedură civilă, care să conduca la o reconfigurare a starii de fapt si sa demonstreze contrariul celor reținute de instanțele de fond.
- Toate celelalte sustineri ale recurentului reclamant privind influentarea martorilor, suspiciunile legate de conduita unui grefier, de relatiile adversarilor procesuali cu o secretara a Notariatului, de calitatea prestatiei aparatorului ales, sau de faptul ca s-a adresat anumitor autoritati: Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii, exced cadrului procesual al recursului si nu pot fi incadrate in niciunul din cazurile de recurs de casare sau modificare expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 cod procedură civilă.
Acestea sunt considerentele pentru care, in baza art. 312 alin. 1 teza II Cod procedura civila, nesubzistand cazurile de recurs de casare si modificare prev. de art. 304 pct. 2 si 9 Cod procedura civila si neexistand cazuri de recurs de casare de ordine publica ce se ridica si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, recursul de fata se va repinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.128 din 31 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Notariatul Tg.C, Gh.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 29 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red. Jud.
2 ex/09.11.2009
Tehnored.
Jud. fond
Jud. apel Fl.
|
Nr. 17 septembrie 2010
SECȚIA CIVILĂ
Către
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL
Referitor dosar nr.771/P/2009
Urmare adresei dvs. din 21.10.2009, înregistrată la Serviciul Registratură al instanței noastre sub nr.35490/21.10.2009, prin care solicitați înaintarea dosarului nr- al Tribunalului Gorj, necesar în soluționarea dosarului771/P/2009, vă înaintăm alăturat dosarul nr- al Curții de APEL CRAIOVA, la care se află atașate dosarele nr.- și nr- ale Tribunalului Gorj și nr- al Judecătoriei Tg.
Vă mulțumim pentru colaborare.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Paula Păun
