Anulare act. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 12
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 305 din 12 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns intimata pârâtă reprezentată de procurator și asistat de avocat, lipsind recurentul reclamant și intimatul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței nedepunerea de către părți a actelor solicitate de instanță la termenul anterior, după care;
Avocat, pentru intimata pârâtă a depus la dosar, în copii, dispozițiile nr. 12459/29.04.2004 și nr. 5887/18.03.2005, emise de Primăria C, procesele - verbale din 24.03.2004 și 02.06.2005, procesul - verbal de punere în executare nr. 22384/ 13.09.2004, raport de expertiză tehnică întocmit în dosarul nr. 4310/2005 al Judecătoriei Craiova, încheierea din data de 25.0.92006, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 1083/civ/2006 și sentința civilă nr. 9864/28.06.1994, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 4305/1994.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru intimata pârâtă a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile recurate ca fiind legală și temeinică. A precizat că a fost contestată dispoziția referitoare la terenul care este liber de construcții și nu dispoziția privind terenul de sub construcție, fapt ce rezultă clar din procesul - verbal din 02.06.2005 în care se precizează că terenul ce se restituie lui, în baza Dispoziției nr. 5887/18.0.32005, este cel de sub construcție. Recurentul reclamant a atacat însă dispoziția privitoare la terenul liber de construcții; fă cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La data de 30 iunie 2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții și Primarul Municipiului, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută parțială a Dispoziției nr. 12459 din 29 aprilie 2004 emisă de Primarul Municipiului C, prin care s- restituit în natură către pârâtă terenul în suprafață de 575,80., în sensul de a se exclude de la restituirea în natură suprafața de teren de 99. situată în C, str. - - nr. 27, fost nr. 21, pe care se află edificată o casă, proprietatea reclamantului.
În motivarea cererii, s-a arătat că dispoziția respectivă a fost emisă în baza Legii nr. 10/ 2001, că pe terenul respectiv se află două corpuri de clădire și că s-au încălcat dispozițiile art. 10 alin.2, 3 din legea nr. 10/ 2001, întrucât prin sentința civilă nr. 9864/1994 Judecătoriei Craiova, a fost recunoscut dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei construcții cu 2 camere și dependințe, situată pe teren.
Analizând obiectul cererii reclamantului, în raport de normele legale imperative privind competența materială, instanța, conform art. 1 pct. 1 Cod pr. civilă, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Craiova, pronunțând în acest sens sentința civilă nr. 1200 / 29 septembrie 2006.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 18440/C/F/ 2006.
Prin sentința civilă nr. 2674 din 8 martie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâților și Primarul Municipiului
S-a constatat nulitatea absolută parțială Dispoziției nr. 12459 din 29 aprilie 2004 Primarului Municipiului C, în sensul că s-a exclus de la restituire în natură suprafața de 99 situată în, str. - - nr. 27 ( fost nr. 21) pe care se află edificată casa de locuit proprietatea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâta si Primarul municipiului
In motivele de apel formulate de către pârâta, s-a arătat că soluția instanței prin care s-a constatat nulitatea dispoziției este nelegală, cu motivarea că în speță este aplicabil art.10 alin.2 din Legea 10/2001.
Acest act normativ are ca principiu restituirea în natură a terenurilor, reclamantul a prezentat drept titlu de proprietate sentința civilă nr.9864/1994 care nu-i este opozabilă, iar terenul în cauză nu a ieșit niciodată din patrimoniul său, astfel că reclamantul trebuia să facă dovada unei convenții prin care să-i fi permis să construiască pe teren.
Chiar și în ipoteza în care s-ar considera că statul a fost proprietar reclamantul nu a făcut dovada existenței unei autorizații de construire, situația reclamantului fiind cea a unui constructor de rea-credință.
In motivele de apel formulate de către Primarul Municipiului C,s-a arătat că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală.
Astfel, dispoziția prin care s-a dispus restituirea în natură a fost emisă în mod legal și conform procesului - verbal încheiat la data de 24.03.2004, suprafața de 99 mp situată în- pentru care instanța recunoaște un drept de proprietate reclamantului nu face obiectul dispoziției atacate, ci a unei alte dispoziții nr.5887/18.03.2005, prin care se aproba restituirea în natură a suprafeței de 278,03 mp. situat în- si care reprezenta suprafața construită a imobilului.
Soluția instanței de fond este greșită, întrucât potrivit art.23 si art.24 din Legea 10/2001 dovada dreptului de proprietate, respectiv întinderea acestuia se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ prin care s-a dispus măsura preluării abuzive.
Mai mult, prin sentința civilă nr.9864/1994 a Judecătoriei Craiovas - constatat dreptul de proprietate al reclamantului asupra corpului II clădire, fără a i se constata un drept de proprietate asupra terenului de sub construcții.
Prin decizia civilă nr.305 din 12 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-au admis apelurile declarate de pârâții Primarul Municipiului C și, în contradictoriu cu reclamantul.
A fost schimbată în tot sentința civilă atacată, în sensul că pe fond s-a respins acțiunea formulată de reclamantul.
S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că soluția adoptată de instanța de fond este greșită; că, pârâta nu s-a aflat în situația restituirii prin echivalent conform art. 18 și 46 din Legea nr.10/2001, așa cum susține intimatul, iar sentința civilă nr.9864/1999 a Tribunalului Dolj, invocată de acesta, nu constituie un impediment la restituirea în natură în sensul legii invocate.
Că, Statul și-a îndeplinit obligația de a asigura apelantei exercitarea efectivă a dreptului său de proprietate garantat de art. 10 din Protocolul la CEDO și respectarea principiului preeminenței dreptului menționat în preambulul convenției și pe care statele s-au angajat să-l respecte; că reclamantul are recunoscut dreptul asupra construcției și nu asupra terenului proprietatea apelantei, iar aceste raporturi ce izvorăsc din împrejurările expuse urmează a fi reglementate potrivit altor instituții de drept civil.
Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs reclamantul, susținând că este nelegală.
În motivele de recurs, reclamantul enunță dispozițiile art. 10 alin. 2 și 3 din Legea nr.10/2001 și susține că din interpretarea acestor texte legale, rezultă că restituirea în natură nu este posibilă în cazul în care pe terenurile preluate se află edificate construcții, indiferent dacă sunt edificate cu autorizație de construcție sau nu, înainte de 1.01.1990.
Precizează recurentul că pentru terenul aflat sub construcția sa, pârâta avea dreptul doar la măsuri reparatorii prin echivalent, însă instanța de apel a făcut o aplicare greșită a legii și fără a vedea scopul acestui act normativ, acela de a consolida situația juridică a proprietarilor clădirilor edificate înainte de 1990, pe terenuri care erau proprietatea lor.
În drept, recurentul invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În ședința publică din 9 ianuarie 2008, au fost depuse de apărătorul intimatei, dispozițiile nr.12459/29.04.2004 și 5887/18.03.2005 emise de Primăria C, procesele - verbale din 24.03.2004 și 2.06.2005, procesul - verbal de executare nr.2238 din 13.09.2004, raportul de expertiză tehnică întocmit în dosarul nr.4310/2005 al Judecătoriei Craiova, încheierea din 25.09.2006 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr.1083/CIV/2006 și sentința civilă nr.9864/28.06.1999 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nrr.4305/1994.
Examinând decizia prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat.
Reclamantul recurent a investit instanțele cu o acțiune în constatarea nulității absolut parțiale a Dispoziției nr.12459/29.04.2004 emisă de Primarul Municipiului C, prin care s-a restituit în natură intimatei pârâte suprafața de 575,80 teren situat în C,- ( fost 21 ), în sensul excluderii de la restituire a suprafeței de 99.
Pe terenul solicitat a fi exclus, autoarea reclamantului recurent, a edificat înainte de 1990 un corp de clădire, dreptul de proprietate asupra acestuia fiind consolidat prin sentința civilă nr.9864/28.06.1994, pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu Consiliul Local
Prin dispoziția contestată s-a instituit o servitute de trecere pe o suprafață de 99,75. în favoarea autoarei recurentului, proprietară a corpului II de clădire.
În procesul - verbal privind starea de fapt a imobilului, încheiat la 24 martie 2004, ce constituie parte integrantă a dispoziției contestate, se face mențiunea că obiectul dispoziției îl reprezintă terenul curte.
Ulterior, se emite Dispoziția nr.5887/18.03.2005 de către Primarul Municipiului C, prin care se aprobă restituirea terenului în suprafață de 278,03., având elementele de identificare cuprinse în actul adițional la procesul - verbal încheiat la data de 24.03.2004, ce constituie parte integrantă a acestei dispoziții.
La pct. 1 al Dispoziției se face mențiunea că terenul restituit constituie suprafața construită a imobilului situat în C,-.
Aceeași mențiune apare și în procesul - verbal încheiat de reprezentanții C și intimata pârâtă.
Coroborând mențiunile din Dispoziția nr.5887/2005 și procesele - verbale privind starea de fapt și cel de punere în executare al acestei dispoziții, cu schița raportului de expertiză întocmită de expertul în dosarul nr.4310/2005 al Judecătoriei Craiova,se constată că terenul restituit prin cea de-a dispoziție reprezintă suprafața construită de intimata pârâtă, ce măsoară 162,15. și suprafața construită de autoarea recurentului, ce măsoară 99.
În atare situație, cum reclamantul recurent a contestat greșit Dispoziția nr.12459/2004, prin care s-a restituit intimatei pârâte terenul curte, liber, neafectat de construcții și nu dispoziția prin care s-a restituit terenul ocupat de construcții, criticile recurentului, referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 10 alin. 2 și 3 din Legea nr.10/2001 nu pot fi primite și pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 305 din 12 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
- -
Grefier,
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
21.01.2008
Jd..
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
