Anulare act. Decizia 1546/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1546
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTOR 2: Doru Octavian Pîrjol
Judecător
Grefier
*******************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 116 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat av. pentru recurenta lipsă și av. pentru intimații -pârâți lipsă.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța reiterează motivul de ordine public, pus în discuția părților la termenul anterior de judecată, prevăzut de dispozițiile art. 301 pct.1 Cod procedură civilă raportat la art.282 Cod procedură civilă, respectiv calea de atac a apelului împotriva sentinței Tribunalului Bacău, precum și faptul că s-a pus în vedere recurentului să achite o taxă judiciară de timbru față valoarea obiectului cererii și a compunerii completului de judecată în fond la instanța de apel, conform art. 3041Cod procedură civilă.
Av. depune la dosar chitanța nr. -/14.12.2009 cu care face dovada achitării taxei de timbru de 12 lei.
Instanța acordă cuvântul asupra problemelor puse în discuție.
Av. precizează cu privire la motivul de ordine publică că dacă se apreciază că în apel instanța trebuia să judece ca instanță de recurs, atunci înțelege să solicite admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bacău ca instanță de recurs.
Depune concluzii scrise.
Av. pentru intimați, precizează că în raport de valoarea obiectului dedus judecății calea de atac corectă era recursul, însă instanța a calificat-o ca apel și s-au judecat ca atare.
Solicită casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare pentru judecarea cauzei în complet legal constituit.
Cu cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, constată că:
Prin cauza înregistrată sub nr. 3316/270/06.06.2007 pe rolul Judecătoriei Onești reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 500/17.02.1997 la BNP C-tin, încheiat între pârâți și.
Prin sentința civilă nr. 3945/30.11.2007 pronunțată de Judecătoria Oneștia fost respinsă acțiunea și a fost obligată reclamanta să plătească pârâților suma de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța sentința civilă de mai sus prima instanță a reținut următoarele:
Defuncta a fost sora reclamantei dar și a pârâtului. În toată perioada cât a trăit, a locuit în aceeași gospodărie cu pârâtul și familia acestuia. În urma unui proces de partaj privind averea rămasă de la părinții lor ce a avut loc între reclamantă și defunctă, aceasta din urmă a devenit proprietara unor imobile, construcții și terenuri, iar reclamanta a primit sultă. Ulterior, la data de 17.02.1997 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 500 la., vinde pârâților construcțiile și terenurile pe care le-a dobândit prin moștenire.
Din actul de vânzare-cumpărare invocat rezultă că și-a manifestat consimțământul pentru înstrăinarea bunurilor ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, fapt confirmat de notar prin încheierea de autentificare, consimțământul fiind unul din elementele esențiale ale oricărui act juridic. Lipsa cu desăvârșire a consimțământului face actul astfel încheiat să fIo~ sancționat cu nulitate absolută. Aceasta constituie sancțiunea pentru încălcarea unei norme de interes obștesc privitoare la încheierea actelor juridice deoarece se referă la un element esențial fără de care actul nu putea lua naștere.
Lipsa discernământului în exprimarea voinței relevă nu inexistența consimțământului, ci un simplu viciu al acestuia, deoarece în acest caz consimțământul exista. In această situație ne-am afla în fata unui viciu de consimțământ care nu poate să atragă decât nulitatea relativă a actului, sancțiunea nulității fiind dată de protejarea persoanei interesate și nu a unui interes obștesc.
Soluția se impune cu atât mai mult deoarece actele juridice încheiate personal chiar și de cei puși sub interdicție pentru cauză de alienație sau debilitate mintală, deci pentru lipsă de discernământ, nu se sancționează cu nulitate absolută, ci cu nulitate relativă de protecție. În cauză, nu a fost pusă sub interdicție pentru cauză de alienație sau debilitate mintală și nici nu s-a produs vreo dovadă cu acte medicale din care să rezulte că a avut asemenea afecțiuni.
Reclamanta pentru a-și justifica demersul a invocat faptul că defuncta nu a învățat carte și că pârâții în motivarea cererii de partaj și în recurs au invocat faptul că este "handicapată fizic și psihic", dar tot fără a prezenta acte medicale.
Din caracterizarea medicală rezultă că defuncta prezintă "nanism", dar era coerentă în vorbire, era ancorată în cotidian și era foarte conștiincioasă în treburile mici din gospodărie.
Spre deosebire de acțiunea în constatare a nulității absolute a unui act care este imprescriptibilă, acțiunea în anulare pentru o cauză de nulitate relativă este prescriptibilă în termen de 3 ani. Instanța, în urma probelor administrate, a constat că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege, în baza art. 948 Cod civili a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva sentinței civile nr. 3945/30.11.2007 pronunțată de Judecătoria Oneștia declarat apel solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și examinând fondul cauzei să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 500/14.02.2007 și desființarea actului astfel încheiat precum și repunerea părților în situația anterioară pentru următoarele motive:
- deși a fost încuviințată proba cu interogatoriu aceasta nu a fost administrată;
- instanța de fond nu s-a referit în nici un fel la înscrisul emis de către SC Medical SRL către și Asociații că a consultat-o pe numita, de două ori la domiciliu și că aceasta suferea de "deficiență mintală anterioară accidentului vascular cerebral";
- instanța de fond nu a luat în seamă faptul că suferea de o boală psihică încă din naștere și din acest motiv a avut nevoie permanent de îngrijire, nu a putut urma cursuri de școală, nu cunoaște semnificația și valoarea banilor și nu a avut niciodată puterea de a discerne, de a aprecia efectele unui act juridic. Această teză fiind susținută de către pârâții și în motivarea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 6843/1993 în dosarul nr. 247/1993 al Judecătoriei Onești, de către doamna avocat, în calitate de apărător al lui, că aceasta este o persoană handicapată psihic și fizic - Încheierea de ședință di 24.11.1994 a tribunalului Bacău din dosarul nr. 317/1994. iar în considerentele deciziei civile nr. 1450/1994 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr. 317/1994 se reține că "apelanta este handicapată ".
- pe de altă parte reclamanta (fostă ) pârâtul și au avut aceeași părinți biologici, numai reclamanta și au fost înfiate de e, devenind astfel surori și moștenitoarele acesteia; consecutiv, în urma morții numitei singura persoană cu vocație succesorală la moștenirea acesteia este sora ei, fostă. Aceasta arată caracterul ilicit al cauzei, a actului a cărui nulitate absolută o solicită, scopul încheierii menționatului contract de vânzare cumpărare fiind înlăturarea reclamantei de la moștenirea surorii sale (art. 948 pct. 4, art. 966m art. 968 Cod civil).
În concluzie apelanții au arătat că lipsa totală și generală a discernământului echivalează cu lipsa consimțământului, astfel încât un act juridic, încheiat în asemenea condiții este sancționat cu nulitate absolută. În cazul nulității absolute, regimul juridic al acesteia se concretizează în următoarele reguli:
- nulitatea absolută poate fi invocată de către oricine are interes; au interes întrucât (născută ) este unica moștenitoare a surorii sale;
- nulitatea absolută poate fi invocată oricând, acțiunea în declararea nulității absolute fiind imprescriptibilă în conformitate cu art. 2/ decretul nr. 167/1958.
În cauză nu s-au administrat probatorii noi.
La termenul din 11.02.2009 instanța a introdus în cauză moștenitorii defunctului:,.
Prin decizia civilă nr. 116/1.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
La data de s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 500 la BNP prin care în calitate de vânzătoare, a vândut lui și, sub rezerva uzufructului viager următoarele imobile: 1106 mp împreună cu o casă situate în satul Ferăstrău, com., jud. B; 719 mp situat în intravilanul com., sat Ferăstrău, jud. B; 5537 mp teren fânaț situat în intravilanul com., sat Ferăstrău, jud. Prin același contract cumpărătorii și-au asumat obligația de întreținere și îngrijire pe tot timpul vieții vânzătoarei, iar la deces să suporte cheltuielile de înmormântare.
Pentru ca un act juridic civil să fie valabil este necesar, potrivit dispozițiilor art. 948 cod civil să îndeplinească o serie de condiții esențiale, printre care și existența unui consimțământ valabil al persoanelor care încheie actul și existența unei cauze licite și corespunzătoare regulilor de conviețuire socială.
Existența valabilă a consimțământului presupune și existența discernământului părților din contract în momentul încheierii contractului. Însă lipsa discernământului atrage nulitatea relativă a contractului și nu nulitatea absolută a contractului așa cum invocă apelanții.
Mai mult apelanții nu au făcut dovada faptului că vânzătoarea, ar fi suferit de vreo boală care ar duce la lipsa discernământului, nu au depus nici un act medical care să certifice lipsa discernământului. Susținerile pârâților și ale apărătorului acestora în dosarul de partaj nr. 247/1993 al Judecătoriei Onești cu privire la handicapul psihic al lui nu au fost dovedite cu acte medicale de specialitate. Adresele medicului de familie (fl. 54 și 55 dosar fond) nu sunt acte medicale de specialitate care să certifice lipsa discernământului lui.
În ceea ce privește cauza ilicită a contractului constând în înlăturarea recurentei de la moștenirea surorii sale, apelanta nu a făcut dovada existenței vreunei înțelegeri între vânzătoare și cumpărători (intimații pârâți din prezenta cauză) în sensul de mai sus. Atât martorul, propus de reclamanți cât și martorul, propus de pârâți arată că nu au auzit discuții referitoare la aranjamentul părților de aop une pe să semneze actele.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate. În drept criticile recurentei se circumscriu motivelor de recurs prevăzute de art.304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
În recurs s-au solicitat relații de la Camera Notarilor Publici B pentru a se stabili valoarea terenului care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare.
Curtea a invocat din oficiu și a pus în discuția părților motivul de recurs de ordine publică prevăzut de art.304 pct. 1 Cod procedură civilă.
Recursul este fondat pentru considerentele ce succed:
Obiectul litigiului dedus judecății este evaluabil în bani și are o valoare de până la 100.000 lei, conform art. 2821Cod procedură civilă, asemenea litigii nu sunt supuse apelului, ci doar recursului.
Instanța de apel nu a făcut aplicarea Deciziei nr.32/09.06.2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 830/10.12.2008 la stabilirea caracterului evaluabil al acțiunii deduse judecății, deși această decizie este obligatorie conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
Tribunalul trebuia să califice calea de atac ca fiind recurs și nu apel și în consecință să o soluționeze în complet de 3 judecători.
Găsind întemeiat acest motiv de recurs, Curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs, invocate de recurentă, un asemenea demers fiind evident inutil.
Supra motivelor de recurs invocate de recurentă se va pronunța instanța de rejudecare.
Hotărârea recurată fiind nelegală, Curtea, văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul în sensul celor reținute prin dispozitivul prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 116 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți, și, moștenitori ai defunctului.
Casează în tot decizia recurată.
Trimite cauza spre rejudecare ca recurs la Tribunalul Bacău.
Asupra cheltuielilor de judecată efectuate de părți în prezentul recurs se va pronunța instanța de rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.12.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Red.Greta/
Red.
Tehn.8 ex AA 20.01.2010
Com la părți la20.01.2010
Președinte:Valerica Niculina GrosuJudecători:Valerica Niculina Grosu, Doru Octavian Pîrjol
