Anulare act. Decizia 202/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr. 151,-
DECIZIA NR. 202
Ședința publică din data de 5 martie 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare a deciziei nr.1286 pronunțată la 12 decembrie 2007 de Curtea de APEL PLOIEȘTI formulată de contestatorii, și, toți domiciliați în comuna, sat, nr. 1, Cod poștal -, Județ P în contradictoriu cu intimații, ambii domiciliați în comuna, sat, nr. 1, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în comuna, Cod poștal -, Județ I, domiciliat în comuna, str. -, Cod poștal -, Județ I, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, G, ambii domiciliați în comuna, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/1991, cu sediul în comuna, Cod poștal -, Județ P și COMISIA JUDEȚEANĂ P DE APLICARE A LEGII NR.18/1991.
Cerere timbrată cu 0,30 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații, personal, reprezentați de avocat din Baroul Prahova, lipsind contestatorii, și, intimații, G, Comisia locală de aplicare a Legii Nr.18/1991 i Comisia județeană P de aplicare a Legii Nr.18/1991
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că intimata Comisia locală de aplicare a Legii Nr.18/1991 a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Avocat, având cuvântul, solicită respingerea cererii de amânare formulată de Comisia locală de aplicare a Legii Nr.18/1991.
Curtea, respinge cererea de amânare formulată de Comisia locală de aplicare a Legii Nr.18/1991 având în vedere că nu este dovedită, în sensul art. 156 pr.civilă.
Avocat, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității formulării contestației în anulare, având în vedere că a fost depusă după termenul prevăzut de art. 319 alin. 2 pr.civilă.
Avocat, având cuvântul, arată că termenul de formulare a contestației în anulare este de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă și solicită admiterea excepției.
Pe fondul cauzei, arată că decizia contestată nu este rezultatul unei greșeli materiale, în sensul prevederilor art. 318 pr.civilă, motiv pentru care solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. 16184/2000, reclamanții, G, au chemat în judecată pârâții, Comisia locală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și Comisia județeană P, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a titlurilor de proprietate nr.17015- emis pe numele lui, nr.17051-emis pe numele lui și nr.17033- emis pe numele lui.
În motivarea acțiunii, reclamanții au învederat instanței faptul că prin decizia civilă nr. 2564/25.10.1999 a Tribunalului Prahova, rămasă irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus modificarea parțială a titlului de proprietate nr. 53759 din 13.02.1996 emis pe numele autorului acestora, în sensul atribuirii în pct. "Lacul ", T 43 P 432/28, a suprafeței de teren de 5000 mp, în pct. "La școală", 205/87-P 207, 5000 p în pct. "Acasă", 600 mp curți construcții.
Au menționat reclamanții că hotărârea în cauză nu a putut fi pusă în executare întrucât cele trei persoane pe numele cărora au fost eliberate titlurile de proprietate, nu au fost de acord cu soluționarea pe cale amiabilă a situației, prelevându-se de faptul că au titluri de proprietate cuprind suprafețe de teren în tarlaua Lacul, deși aceștia nu au deținut niciodată suprafețe de teren în tarlaua respectivă.
Pârâta a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale active, solicitând ca reclamanta să-și precizeze acțiunea în sensul indicării suprafețelor de teren pentru care solicita anularea parțială a titlului de proprietate.
Prin sentința civilă nr. 8294/2.07.2001, pronunțată de Judecătoria Ploiești au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților și a prescripției dreptului la acțiune, a fost respinsă acțiunea precizată, precum și cererea de introducere în cauză a orilor defunctului G și a numitului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut faptul că autorul reclamanților figurat înscris pe rolul agricol, în perioada 1959-1963, cu o suprafață totală de 10600 mp, situată în comuna, sat, din care 5000 mp în pct. Lacul, 2500 mp în pct.Ograda, 2.500 mp în pct.După și 600 mp în pct.Acasă, cu care s-a înscris în CAP în anul 1960, suprafață asupra căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991, prin titlul de proprietate nr. 53759/1996, atribuindu-li-se reclamanților, în calitate de ori legali ai acestuia, o serie de terenuri în intravilan: 4.783 mp, 11 Parcelele 205/8, 1900 mp, T 11-P 207, ambele în pct. Scoala, 3.100 mp, pct.Lacul și 172 mp pct.Acasă.
De asemenea, s-a reținut că prin decizia civilă nr. 2564/1999 a Tribunalului Prahova, s-a dispus modificarea titlului de proprietate sus-menționat. Astfel s-a reținut că terenul de 5.000 mp, situat în pct.Lacul, pretins deținut de autorul reclamanților este situat în extravilan, respectiv în zona de câmpie a comunei, sat, din care reclamanților le-a fost atribuită efectiv suprafața de 3.100 mp pct.Lacul, Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar nefiind obligată să atribuie reclamanților întreaga suprafață de 5.000 mp, având dreptul de a stabili suprafețele de teren ce urmează a fi atribuite nu numai în extravilan ci și în intravilan.
Prin decizia nr.75/16.01.2002 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr. 9023/2001, a fost respins apelul ca nefondat, reținându-se că reclamanților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate, cu care au fost de acord și pe care nu l-au contestat, încă dinainte de 1996, iar decizia Tribunalului Prahova de reîntregire a suprafeței de teren până la suprafața de 5000 mp în pct. Lacul, nu putea fi pusă în aplicare atât timp cât prin titlul de proprietate le-a fost atribuită reclamanților suprafața de 10.600 mp.
Prin decizia nr. 896/23.04.2002 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTIa fost admis recursul și casată decizia civilă susmenționată, cât și decizia civilă nr.75/2002 a Tribunalului Prahova, trimițându-se cauza, spre rejudecare, instanței de fond.
În considerente, Curtea a apreciat că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de introducere în cauză a lui G, respectiv a urmașilor acestuia și a lui, pentru ca și în contradictoriu cu aceștia să se stabilească care erau persoanele îndreptățite să beneficieze de amplasamentul de la pct. Lacul, măsură menținută și de instanța de apel.
Cauza a fost înregistrată, în rejudecare, pe rolul Judecătoriei Ploiești, sub nr. 10577/2002.
În rejudecare, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că hotărârea judecătorească în baza căreia reclamantul a solicitat anularea titlului de proprietate emis pe numele autorului acestuia nu îi este opozabilă.
De asemenea a susținut că terenul pentru care reclamantul a solicitat anularea titlului de proprietate se află în extravilan, iar Comisia locală de aplicare a Legii nr.18/1991 avea atributul de a stabili amplasamentul.
Prin sentința civilă nr. 6670/15.09.2003, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în dosar nr.10577/2002 a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată, reținându-se că reclamanții, potrivit evidenței registrelor agricole, ar fi avut dreptul la un teren de 5000 p în pct.Lacul, fiindu-le reconstituită numai o suprafață de 3100 mp.
S- mai arătat că, potrivit dispozițiilor Legii nr.18/1991, în zonele colinare, în extravilan, comisiile comunale nu au obligația reconstituirii pe vechiul amplasament a dreptului de proprietate, atribuirea fiind efectuată în funcție de cererile părților, de evidențele registrului agricol și de suprafața totală cu care titularul dreptului respectiv se înscrisese în CAP.
Totodată, s-a reținut că, dacă reclamanților le-ar fi atribuită în pct. Lacul, întreaga suprafață de teren de 5000 mp, în mod nejustificat, suprafața atribuită în baza legilor fondului funciar ar fi mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul, întrucât compensarea s-a realizat prin atribuirea, în favoarea reclamanților, a unei suprafețe mai mari în intravilan.
Mai mult decât atât, instanța de fond a apreciat că, potrivit rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, o redimensionare a terenurilor în vederea atribuirii în favoarea reclamanților și a suprafeței de 1900 mp, ar conduce la modificarea planului cadastral a întregii tarlale și deci la anularea parțială a titlurilor de proprietate nu numai a pârâților din prezenta cauză ci și a tuturor deținătorilor de terenuri în pct. Lacul.
Apelanții-reclamanți, G, au formulat apel împotriva sentinței civile nr. 6670/15.09.2003, pronunțată de Judecătoria Ploiești, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței, iar pe fond anularea parțială titlurilor de proprietate emise pe numele pârâților și, iar în privința titlurilor de proprietate emise pe numele introdușilor în cauză, au solicitat doar modificarea vecinătăților terenurilor deținute de aceștia.
În motivarea apelului, apelanții-reclamanți au susținut că în urma măsurătorilor efectuate, comisia locală a dispus atribuirea numai a diferenței de 3100 mp în pct.Lacul, deși li se cuveneau 5.000 mp, creându-se o suprafață de 1.900 mp atribuită pârâților și, care, potrivit registrului agricol, nu au deținut vreodată terenuri în pct. Lacul și nici nu au solicitat acest lucru.
Apelanții au precizat că pârâta Comisia locală de aplicare a Legilor fondului funciar nu a ținut cont de Hotărârea Guvernului nr.131/191 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Legii nr.18/1991, în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, întrucât pârâților și le-au fost reconstituite terenuri pe care nu le deținuseră.
Intimatele și au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, precizând că sentința judecătorească invocată de reclamanți nu le este opozabilă, considerând că instanța de fond a făcut o justă apreciere a probelor administrate în dosar.
Prin încheierea ședinței publice din 15.01.2004 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în baza dispozițiilor art. 244 alin.1 pct.1 Cod pr.civilă, a fost dispusă suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a acțiunii având ca obiect obligație de a face și modificarea titlului de proprietate nr. 53759/1996.
Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia nr.148/20.01.2006, a respins ca nefondat recursul formulat împotriva încheierii sus-menționată.
Prin încheierea din data de 12.12.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, cauza a fost scoasă de pe rol și trimisă Tribunalului Prahova în vederea competentei soluționări a apelului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 8.01.2007, sub nr. 15-.
Urmare examinării motivelor de apel, Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 353/22 mai 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prin titlul de proprietate nr. 53759/13.02.1996 emis de Comisia Județeană P pentru aplicarea legilor fondului funciar, defunctului, autorul reclamanților, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață totală de 10.600 mp. situat în comuna, sat, județ P, din care 9783 mp. extravilan arabil, iar 817 mp. intravilan, titlul de proprietate fiind modificat ulterior prin decizia civilă nr. 2564/25.10.1999 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă, în sensul că s-a dispus completarea și identificarea terenurilor descrise în raportul de expertiză în specialitatea topografie, efectuat în acea cauză.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs în termen reclamanții, și, care au arătat că în mod greșit instanța de apel a reținut că pârâtul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe terenul din punctul Lacul și nici nu a deținut anterior cooperativizării acel teren, menținând titlul de proprietate al acestuia cu motivarea potrivit căreia comisiile locale, în zonele colinare, în extravilan, nu au obligația de a respecta în reconstituirea dreptului de proprietate, vechiul amplasament al terenurilor.
O altă critică s-a referit la faptul că instanțele nu au ținut cont nici de faptul că pârâtul, în anul 1994, a fost consilier local la comuna, funcție care i-a permis să aibă cunoștință de faptul că în cursul anului 1994 terenul situat în va fi trecut în intravilanul comunei și deși a obținut titlu de proprietate pe 31.03.1994, această situație s-a confirmat prin avizul nr.415/6.06.1994 dat de Comisia Tehnică de avizare a Consiliului Județean P prin care terenul respectiv a fost trecut în intravilan.
Au mai susținut recurenții că instanța de fond a fost indusă în eroare de expertiza întocmită de expertul, care a tras o concluzie greșită în sensul că dacă s-ar atribui recurenților reclamanți diferența de 1900 mp teren, aceasta ar fi dus la modificarea întregii tarlale în plan cadastral, situație ce ar fi modificat toate titlurile din zonă, stare de fapt care a fost contestată de aceștia. În realitate nu s-ar modifica decât suprafața deținută de, în rest vecinătățile și amplasamentele rămânând identice.
Prin decizia nr. nr.1286 pronunțată la 12 decembrie 2007, Curtea de APEL PLOIEȘTIa respins recursul ca nefondat, reținând că intimații au fost îndreptățiți să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra unui teren de 5000 mp în punctul,Lacul, dar le-a fost reconstituit acest drept numai pentru o suprafață de 3000 mp.
De asemenea, s-a reținut că din probele administrate în cauză, a rezultat că terenul de 1900 mp, situat în acest punct, nu a fost reconstituit pentru că se găsește în suprafețele deținute de recurenții pârâți și, cu toate că, anterior colectivizării, aceștia nu au deținut terenuri în zona respectivă.
De altfel, așa cum s-a reținut de către Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia nr.1081/6 septembrie 2006, nici comisia locală și nici cea județeană de aplicare a legilor fondului funciar nu pot elibera un nou titlu sau să pună în posesie părțile în punctele arătate conform modificărilor dispuse prin decizia nr. 2564/1999 a Tribunalului Prahova, întrucât pe amplasamentele respective au fost eliberate titluri de proprietate mai multor persoane, anterior pronunțării deciziei respective.
Instanța de recurs a mai arătat că titlurile nu au fost anulate prin hotărâri judecătorești, iar decizia nr. 2564/1999 a Tribunalului Prahova nu este opozabilă actualilor deținători ai terenurilor din litigiu.
instanța că practica în materie este unitară, în sensul că, dacă terenurile agricole au fost deja atribuite în proprietate altor persoane fizice, comisiile locale și județene de aplicarea legii fondului funciar nu pot dispune de aceste suprafețe de teren pentru care titlurile de proprietate nu au fost anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Împotriva deciziei 1286/2007 a Curții de APEL PLOIEȘTIa formulat contestație în anulare, Și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestei decizii și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației s-a arătat că prin hotărârea nr.1286/2007 s-a respins ca nefondat recursul promovat de aceștia împotriva deciziei civile nr.353/2007 a Tribunalului Prahova, soluția fiind rezultatul unei grave erori materiale.
S-a invocat art.318 și art.274 cod pr.civilă.
Cererea a fost initial înregistrată la Judecătoria Ploiești care prin sentința civilă nr.7686/2008 a admis excepția de necompetentă materială a judecătoriei și a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI.
Dosarul a fost înregistat la curtea de APEL PLOIEȘTI la data de 23.01.2009.
La termenul de judecată din 5 martie 2009, instanța din oficiu a invocat excepția tardivității formulării contestației în anulare, având în vedere dispozițiile art.319 alin.2 cod pr.civilă.
În art.319 alin 2 cod pr.civilă se prevede că "împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când a rămas irevocabilă".
În literatura de specialitate se apreciază că în cazul hotărârilor irevocabile termenul în care se poate introduce contestația este de 15 zile de la data când hotărârea a fost pronunțată.
Dar și în situația în care pentru hotărârile irevocabile termenul de 15 zile s-ar socoti de la data când s-a luat cunoștință, în cauza de față contestatorii au formulat la data de 17 martie 2008 cerere pentru eliberarea unei copii de pe decizia nr.1286/2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, situație în care termenul în care au luat cunoștință de această decizie este data de 17 martie 2008.
Față de data când au formulat contestația în anulare, respectiv 14 iulie 2008, termenul de 15 zile de când au luat cunoștință de decizie a fost depășit, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art.137 cod pr.civilă va admite excepția tardivității și va respinge ca fiind tardiv introdusă contestația.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității, invocată din oficiu
Respinge, ca fiind tardiv introdusă contestația în anulare a deciziei nr.1286 pronunțată la 12 decembrie 2007 de Curtea de APEL PLOIEȘTI formulată de contestatorii, și, toți domiciliați în comuna, sat, nr. 1, Cod poștal -, Județ P în contradictoriu cu intimații, ambii domiciliați în comuna, sat, nr. 1, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în comuna, Cod poștal -, Județ I, domiciliat în comuna, str. -, Cod poștal -, Județ I, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, G, ambii domiciliați în comuna, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/1991, cu sediul în comuna, Cod poștal -, Județ P și COMISIA JUDEȚEANĂ P DE APLICARE A LEGII NR.18/1991.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
- - - - - -
Grefier,
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red./tehnored.ES/CC
2.ex.06.03.2009
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Eliza
