Expropriere. Speță. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.45
Ședința publică din data de 5 martie 2009
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTOR 2: Eliza Marin
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de pârâtul STATUL ROMÂN-prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE, cu sediul în B,-, sector 1, cod poștal - împotriva sentinței civile nr.841 pronunțată la 13 martie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în B,-,.36, parter,.1, sector 1, cod poștal -.
Apel scutit de taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul-pârât Statul Român-prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale reprezentat de avocat din Baroul București, intimatul-reclamant, personal și intimații-reclamanți și reprezentați de avocat din Baroul București.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că apelantul-pârât Statul Român-Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale SA a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de comisia de experți compusă din ing., ing. și.
Curtea, pune în discuția părților raportul de expertiză întocmit în cauză.
Avocat, având cuvântul pentru apelantă, arată că are obiecțiuni la raportul de expertiză întrucât expertul a calculat valoarea despăgubirilor la momentul consemnării acestora, 28.11.2007, raportându-se la ofertele de prețuri apărute pe internet și în ziarele prahovene în cursul anilor 2008-2009, în timp ce expertul a refuzat să calculeze despăgubirile la momentul lunii noiembrie 2007, astfel că, au ignorat dispozițiile instanței de apel care a stabilit ca valoarea despăgubirilor să se calculeze în două variante, respectiv la momentul actual și la data de 28.11.2007.
Mai arată că cei doi experți au încălcat prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, întrucât nu au ținut seama, la calcularea despăgubirilor, de prețurile de tranzacționare ale imobilelor extravilane din localitatea, folosind ca termen de comparație pentru stabilirea despăgubirilor, prețurile de ofertare aferente unor terenuri situate pe raza comunei, preluate de pe paginile de internet sau din presa prahoveană.
Solicită refacerea raportului de expertiză în sensul ca cei doi experți să calculeze valoarea despăgubirilor la data 28.11.2007, raportându-se la prețurile de tranzacționare din acea perioadă.
Dacă se compară prețurile de ofertare utilizate de cei doi experți, cu cele de tranzacționare comunicate de Primăria, rezultă o diferență de preț foarte mare, ceea ce explică diferența dintre valoarea despăgubirilor stabilită corect de expert și valorile eronate ale celorlalți doi experți. Astfel, experții și au avut în vedere prețuri de ofertare de 20-31 EURO/mp, în timp ce prețul de tranzacționare al terenurilor în comuna nu a depășit 4 RON/mp, așa cum rezultă din adresele eliberate de Primăria și Biroul Notarului Public.
Solicită refacerea raportului de expertiză în sensul ca cei doi experți să calculeze valoarea despăgubirilor având în vedere prețurile de tranzacționare comunicate de Primăria prin adresa nr. 5359/2008 și de Biroul Notarului Public prin adresa nr.582/2008, precum și contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 7260/2008 și nr, 7261/2008, așa cum a procedat și expert.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea obiecțiunilor ca neîntemeiate întrucât, la fila 2 din raportul de expertiză, expertul a arătat că valoarea terenului este de 18 euro/mp, deci nu înseamnă că la calcularea despăgubirilor a avut în vedere prețurile din anul 2008.
Mai arată că expertul arată că valoarea de piață pentru terenul expropriat este de 19 euro/mp, punct de vedere însușit și de expertul.
Cu privire la cuantumul despăgubirilor raportat la data de 28.11.2007, arată că expertul și-a spus punctul de vedere, respectiv că, în conformitate cu standardele internaționale, valoarea estimată reflectă starea efectivă a pieței la momentul evaluării, și nu la o dată anterioară.
Referitor la cea de-a doua obiecțiune, arată că raportul de expertiză este semnat de cei trei experți, iar în cuprins se menționează că s-au avut în vedere adresele nr. 582/2008, nr. 771/2008, nr. 6267/2008 și nr. 5359/2008.
În expertiză s-a ținut cont doar parțial de aceste adrese întrucât acestea nu se coroborau cu celelalte acte din dosar și nici cu ofertele de preț din prezent.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, arată că obiecțiunile formulate de apelantă sunt întemeiate întrucât expertul nu a răspuns obiectivelor stabilite de instanță.
Mai arată că Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o cauză similară, a casat decizia pe motiv că nu este precizat prețul de vânzare, iar la dosar nu s-au depus înscrisuri din care să rezulte care era acest preț la data întocmirii raportului de expertiză, așa cum prevede art. 26 (2) din Legea nr. 33/1994.
Solicită refacerea lucrării întrucât prețul cu care se vinde un teren, nu este unul și același cu cel solicitat, inițial, de vânzător.
Curtea, respinge obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, pentru următoarele considerente:
Referitor la prima obiecțiune, se poate constata că din raportul de expertiză rezultă că expertul a arătat că valoarea terenului este aceeași atât la data de 28.11.2007, cât și la data întocmirii raportului de expertiză, expertul a considerat că nu se poate evalua terenul raportat la data de 28.11.2007, având în vedere standardele internaționale de evaluare, iar expertul a arătat că cele două valori sunt identice, respectiv 12 lei/mp.
De asemenea, în concluziile raportului de expertiză, se arată că valoarea despăgubirii calculată la momentul 28.11.2007 nu se poate face la momentul actual, opinie la care a achiesat expertul, și mai mult, chiar expertul, pentru expropriator, a opinat că prețurile sunt identice.
În ceea ce privește cea de-a doua obiecțiune, respectiv că nu s-au avut în vedere prețurile de tranzacționare, Curtea constată că, în preambulul raportului de expertiză, se menționează că, printre altele, s-au avut în vedere adresele nr. 582/2008 și nr. 771/2008 eliberate de Biroul Notarului Public, precum și adresele nr. 6267/2008 și nr. 5359/2008 eliberate de Primăria.
Mai mult, doi din experții care au întocmit lucrarea, având în vedere aceste adrese care cuprind oferte de tranzacționare, au apreciat că valoarea terenului este de 18-19 euro/mp.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru apelantă, solicită, în principal, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, iar pe fond, să se respingă acțiunea ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Arată că prin stabilirea unei despăgubiri de 18 euro/mp, instanța de fond a creat premisele îmbogățirii fără justă cauză a intimaților-reclamanți, întrucât aceștia au cumpărat terenul în litigiu cu 2000 lei, deci cu 3,4 lei/mp, iar Statul Român le-a oferit 11 lei/mp, deci de trei ori mai mult.
Faptul că reclamanții nu au avut decât un interes pur speculativ în promovarea acțiunii, este dovedit de faptul că atât în anul 2006, cât și în anul 2007, nu au fost evidențiate prezența unor culturi agricole pe terenul supus exproprierii.
În subsidiar, solicită admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței, în sensul obligării Statului Român - prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale la plata sumei de 1.214,46 lei, reprezentând diferența dintre suma consemnată la CEC și valoarea stabilită de expertul, începând cu data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.
Învederează că instanța de apel, atunci când a încuviințat efectuarea unei noi expertize, a constatat că judecata s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.25 și art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, deoarece s-au întocmit trei rapoarte de expertiză distincte, în loc de un raport unic, semnat de comisia formată din trei experți.
Experții și au ajuns la concluzia că, în luna noiembrie 2007, prețul terenului era de 12 lei/mp, deși anterior acestei date, terenurile se vânduseră cu 4 lei/mp.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor trebuie să se aibă în vedere și contractele de vânzare încheiate în anul 2008 pentru terenuri situate în comune limitrofe.
Mai arată că instanța de fond a obligat pârâtul să plătească despăgubirile în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a sentinței, deși, potrivit art. 5 alin. 8 din Legea nr. 198/2004, modificată, despăgubirile se plătesc de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de stabilire a despăgubirilor, și nu de la data rămânerii definitive.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, arată că apelanta susține că terenul a fost cumpărat cu 2000 lei și se solicită o valoare de 20 ori mai mare, dar nu ține seama de faptul că terenul a fost cumpărat în anul 2003, iar până în 2008 valoarea acestuia a crescut considerabil.
Mai arată că experții și au concluzionat că, potrivit art. 27 din Legea nr. 33/1994, valoarea terenului este de 18 euro/mp.
Este injust ca despăgubirile stabilite de apelantă în anul 2006, să fie plătite abia la data de 28.11.2007, fără nicio majorare.
Evaluarea terenului la 18 euro/mp a fost însușită de patru experți autorizați, respectiv, și.
Concluziile celor patru experți sunt contrazise doar de expertul și de expertul, care, de altfel, a fost exclus din Corpul.
Cu privire la solicitarea apelantei de a se acorda doar diferența de preț dintre suma deja consemnată și valoarea stabilită de expertul, solicită să fie respinsă față de practica Curții de APEL PLOIEȘTI.
Învederează că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 5 alin. 8 din Legea nr. 198/2004, Statul urmând să fie obligat la plata despăgubirilor începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Precizează că nu a încasat suma consemnată la CEC de Statul Român, întrucât chitanța se află la apelantă și este eliberată doar în momentul în care hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor rămâne definitivă și irevocabilă.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de expert.
Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, arată că sentința apelantă este nelegală întrucât se bazează pe un raport de expertiză întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 25 și art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994.
Mai arată că despăgubirile trebuie calculate în funcție de prețul de tranzacționare stabilit în actele autentificate la notariat.
Solicită admiterea apelului în sensul de a se acorda diferența dintre suma consemnată la CEC și valoarea stabilită de expert, cu respectarea prevederilor art. 5 alin.8 din Legea nr. 198/2004.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâtul Statul R prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, solicitând ca prin sentința ce se va pronunta să se stabilească o justă despăgubire pentru terenul în suprafață de 539,24 mp, expropriat prin nr.HG812/25.07.2007, pentru modificarea și completarea HG nr.1546/2006, privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "construcția autostrăzii B-B, tonsonul B-P, pe teritoriul localităților Moara, și P" hotărâre publicată în nr.542/09.08.2007, urmând ca pârâtul să fie obligat să achite o justă despăgubire, în cuantum de 75 lei /mp.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt proprietarii acestui teren conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.8171/23.12.2003 de Biroul Notarului Public, intabulat sub nr.17943/2003, evaluarea finală în baza căreia a fost facută oferta de despăgubire de către expertul desemnat de expropriator, a avut în vedere prețurile din primul trimestru al anului 2006, or, de atunci și până în prezent prețurile terenurilor au crescut, în special la nivelul județelor limitrofe capitalei, aflându-se într-o continuă creștere.
Au mai arătat reclamanții că expertul nu avut în vedere câștigul nerealizat, investiția într-un teren arabil aducând un venit cu caracter continuu, valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului ca factor de producție, dar și prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau din arendarea terenului, acest câștig nedepinzând de piața imobiliară aflată și în prezent în continuă creștere.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare a terenului autentificat sub nr.8171/2003, încheierea de intabulare a terenului, copia raportului de evaluare a terenului efectuat de catre pârât și au solicitat proba cu expertiză, efectuată de un expert evaluator, având ca obiectiv stabilirea valorii reale a terenului expropriat și a prejudiciului proprietarului în urma exproprierii.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar înscrisuri, iar prin concluziile scrise a solicitat respingerea acțiunii pe considerentul că susținerile reclamanților, în sensul că suma oferită drept justă despăgubire ar fi mult mai mică față de valoarea reală a imobilului, sunt vădit neîntemeiate, reclamanții încercând doar să se îmbogățească fără justă cauză pe seama Statului Român, față de împrejurarea că nici unul dintre experții desemnați în această cauză nu au stabilit că valoarea terenului supus exproprierii ar fi de 75 lei/ mp, așa cum au pretins reclamanții prin cererea de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr.841 pronunțată la 13 martie 2008, Tribunalul Prahova, a admis acțiunea și a obligat pârâtul să plătească reclamanților o despăgubire în cuantum de 18 euro/mp, la cursul BNR din ziua plății, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței, pentru terenul în suprafață de 539,24 mp, situat în extravilanul comunei, jud.P, 60, 391/40 - arabil,
stabilită conform raportului de expertiză topografică evaluare, teren ce urmează a fi expropriat, menționat în HG nr. 1546/2006, modificat prin HG nr. 812/2007, anexa nr. 2.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin nr.HG1546/2006, modificat prin nr.HG812/2007, reclamanții au fost menționați în Anexa 2 cu o suprafață de teren de 539,24 mp, situată în extravilanul comunei, jud.P, ce urma a fi expropriată în vederea construirii Autostrăzii B-B, segmentul B-
S-a mai reținut că pentru această suprafață de teren extravilan, cu numărul cadastral 295, reclamanții urmau să primească o despăgubire de 5.903 lei (respectiv 11 lei/mp), sumă cu care aceștia nu au fost de acord, considerând că valoarea terenului supus exproprierii ar fi mult mai mare și au solicitat obligarea Statului Român la plata sumei de 75 lei/mp, precizând ulterior cuantumul pretențiilor, în sensul că solicita ca justa despăgubire să fie de 18 euro/mp, înmulțită cu suprafața expropriată, la cursul BNR și să se fixeze un termen pentru plata acestor despăgubiri.
Tribunalul a arătat că potrivit art.26 din Legea nr.33/1994 "la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite.", iar art. 27 din același act normativ, stipulează că "despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat ".
Cât privește suma oferită de expropriator, instanța a constatat că expertul nu a ținut cont de dispozițiile art.26 din Legea nr.33/1994 atunci când a anexat exemple de prețuri, întrucât acestea se referă la terenuri de altă categorie, respectiv la terenuri - pădure, putându-se observa că, de la data întocmirii raportului inițial de către același expert, la data de 31.05.2006 și până în prezent, în opinia sa, prețul terenurilor a scăzut, deși este de notorietate că piața imobiliară este în continuă ascensiune, cu atât mai mult în ceea ce privește terenurile din zona autostrăzii.
A mai reținut instanța că, la rândul său, expertul propus de reclamanți a concluzionat că din anunțurile de pe internet și din ziarele Pi și Raid, referitoare la anunțurile de vânzări terenuri pentru localitatea, rezultă un preț mediu pentru despăgubire de 18 euro/mp pentru teren extravilan.
Analizând prețurile solicitate potrivit cererii și ofertei pieței libere, prin compararea acestora cu prețul stabilit de expertul evaluator desemnat de pârât, în funcție de anunțurile existente în publicațiile imobiliare de referință și pe internet, instanța de fond a apreciat că lucrarea întocmită de expertul evaluator desemnat de instanță, care a apreciat că valoarea apropiată de realitatea pieței este de 18 euro/mp, este în concordanță cu dispozițiile art.26 și 27 din Legea nr.33/1994.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Statul Român-prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, arătând că în mod nelegal instanța de fond a omologat raportul de expertiză întocmit de către expertul și a obligat Statul Român prin CNADNR la plata despăgubirilor stabilite de către acesta, întrucât, potrivit art. 25 și 26 din Legea nr. 33/1994, comisia de experți numită de instanță trebuie să întocmească un raport de expertiză unic, semnat de toți cei trei experți numiți în cauză, fapt ce nu s-a întâmplat în cauza de față.
Arată apelantul că și în cazul în care unul dintre experții desemnați în cauză ar fi avut o opinie separată, aceasta trebuia redactată și motivată de către expert în cadrul raportului de expertiză unic și nicidecum nu trebuia să se întocmească trei rapoarte de expertiză distincte, așa cum s-a procedat la instanța de fond.
Susține apelantul că în mod nelegal instanța de fond a omologat raportul de expertiză întocmit de către expertul întrucât acest expert, la stabilirea valorii reale a terenului, nu a luat în considerare prețurile reale de tranzacționare ale terenurilor din localitatea, ci doar prețurile de ofertare publicate pe internet, astfel încât, este necesar a se determina valoarea reală a despăgubirilor, potrivit informațiilor furnizate de către un birou notarial, care să comunice prețurile reale la care s-au vândut terenuri similare cu cel în discuție, iar experții să aibă în vedere valoarea despăgubirilor la data consemnării sumei de bani în contul expropriaților, dat fiind faptul că transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică operează de drept la data plății despăgubirilor sau, după caz, de la data consemnării acestora.
În al doilea motiv de recurs se susține că prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert și prin admiterea cererii de chemare în judecată, intimații-reclamanți se îmbogățesc fără justă cauză pe seama Statului Român, întrucât aceștia au cumpărat terenul în suprafață de 6.843 mp cu 2000 lei, deci cu 3,4 lei/mp, iar Statul Român le-a oferit pentru suprafața de 539,243 mp, supusă exproprierii, suma de 5.903,51 lei, deci 11 lei/mp, adică de trei ori mai mult față de suma cu care fusese achiziționată întreaga suprafață de 6843 mp.
Consideră apelantul că reclamanții au avut un interes pur speculativ în promovarea acțiunii, având în vedere că în cele două rapoarte de expertiză întocmite în cauză se arată că atât în anul 2006, cât și în anul 2007, nu au fost evidențiate prezența unor culturi agricole pe terenul supus exproprierii.
Mai arată apelantul-pârât că, la stabilirea valorii reale a terenului expropriat, expertul în mod greșit a luat în calcul doar " prețurile de ofertare" (cele publicate pe internet), neglijându-se în mod voit faptul că valoarea cu care se vinde un teren în localitatea nu poate fi dată de prețul la care se încheie efectiv un contract de vânzare-cumpărare, respectiv de " prețul de tranzacționare", menționând în acest sens și sentința civilă nr.183/21.01.2008 a Tribunalului Prahova -Secția civilă, pronunțată între aceleași părți, depusă în copie ca practică judiciară.
Un al treilea motiv de apel este acela că în mod nelegal și neîntemeiat instanța de fond a reținut că expertul desemnat de către CNADNR ar fi luat în considerare prețuri referitoare la terenuri-păduri, insinuându-se astfel că, prin acest procedeu, expertul ar fi alterat valoarea reală de piață a imobilului expropriat.
Expertul a avut în vedere un număr de șapte anunțuri referitoare la vânzarea unor proprietăți din zona localității, ale căror prețuri variază între 3 și 20 EURO/mm, situate în apropierea amplasamentului viitoarei autostrăzi B-P și nicidecum exemple de prețuri referitoare la " terenuri-pădure ", așa cum neîntemeiat și nelegal a reținut instanța de fond.
Se mai arată că nu se poate afirma că expertul evaluator i-ar fi nedreptățit pe intimați atunci când a stabilit că valoarea de despăgubire se ridică la suma de 5.903,51 lei, contestată de către aceștia, atât timp cât, aplicând metoda comparației directe, a rezultat că valoarea reală a terenului este de doar 5.675 lei.
Al patrulea motiv de apel se referă la faptul că hotărârea instanței de fond este nelegală și datorită faptului că Statul Român a procedat deja la consemnarea sumei de 5.903,51 lei, situație față de care, în situația în care cererea intimaților ar fi fost întemeiată, se impunea obligarea CNADNR doar la diferența între suma consemnată și valoarea reală stabilită de instanță.
La termenul din data de 05.03.2009, au fost completate motivele de apel și cu cel referitor la greșita obligare a apelantului pârât la plata despăgubirilor de la data rămânerii definitive a sentinței și nu de la data rămânerii irevocabile a acesteia conform art. 5 alin. 8 din Legea nr. 198/2004.
La data de 3 septembrie 2008, intimații-reclamanți au depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței civile nr.841/13.03.2007 a Tribunalului Prahova, arătând că terenul a fost achiziționat în anul 2003 ca o investiție pe termen, având în vedere preconizata aderare a României la UE, apropierea de B, cât și faptul că terenul agricol în județul P este foarte bine cotat din punct de vedere imobiliar, comparativ cu terenuri agricole din alte județe.
Cum oferta pentru terenul ce a fost expropriat nu a avut în vedere prețurile de la momentul plății și câștigul nerealizat, a înțeles să conteste suma ce i-a fost acordată ca urmare a exproprierii, astfel încât, instanța de fond în mod corect a apreciat, având în vedere expertizele realizate de membrii comisiei de experți, că valoarea despăgubirilor ce urmează a fi plătite de către expropriator este de 18 EURO/mp.
În dovedirea cererii de apel au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri și s-a solicitat efectuarea unei noi expertize de către o comisie de experți.
La termenul din data de 4 septembrie 2008, instanța a încuviințat efectuarea expertizei în specialitatea topografie, în conformitate cu dispozițiile art. 295 alin. 2.pr.civilă, de către o comisie de experți compusă, potrivit art. 25 din Legea nr. 33/1994, dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de către expropriator și un al treilea din partea persoanei care este supusă exproprierii.
Această expertiză a fost depusă la dosarul cauzei la data de 18 februarie 2009, iar instanța a respins obiecțiunile formulate de către apelantă împotriva concluziilor acesteia, conform mențiunilor din practicaua prezentei decizii.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel formulate, cât și raportat la actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a procedat la o corectă apreciere a situației de fapt, constatând că prin nr.HG1546/2006, modificat prin nr.HG812/2007, erenul aparținând reclamanților, în suprafață de 539,24 mp, a fost expropriat în vederea construirii Autostrăzii B-B, segmentul B-P, urmând ca reclamanții să primească suma de 5.903 lei, sumă cu care nu au fost de acord.
Deși Tribunalul Prahovaa apreciat în mod corect că, potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994, este necesară efectuarea unei expertize de către o comisie de experți, această instanță nu a observat că raportul de expertiză depus la dosarul cauzei nu îndeplinește aceste cerințe, el nefiind semnat de către toți experții, ci aceștia depunând în mod separat concluziile lor.
În acest fel, au fost încălcate nu numai dispozițiile art. 26 din Legea nr.33/1994, ci și dispozițiile art. 210.pr.civilă, aspect de nelegalitate care, însă, a fost înlăturat de către instanța de apel care a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 295 alin. 2.pr.civilă, completarea probatoriilor și efectuarea unei noi expertize de către o nouă comisie de experți care să corespundă exigențelor impuse de textele legale sus-menționate.
Raportat la concluziile finale ale acestei noi expertize, se constată, însă, că soluția pronunțată de către prima instanță urmează a fi menținută în parte, dat fiind faptul că valoarea pentru care a optat Tribunalul Prahova ca fiind valoarea reală a despăgubirii la care era îndreptățit reclamantul, este aceeași cu valoarea constatată de către mojoritatea comisiei de experți desemnată de către Curtea de APEL PLOIEȘTI, respectiv de 18 EURO/mp.
La stabilirea acestei valori, experții desemnați de către instanța de apel au avut în vedere prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Aceștia au arătat că la baza efectuării expertizei au stat atât documentele aflate la dosarul cauzei, cât și prețurile de tranzacționare extrase de la rubricile "vânzări" de pe internet și din anunțurile din publicitate din ziarele locale, privind imobilele de același fel din comuna, oferta de preț de la Agenția Imobiliară SRL, adresele emise de Biroul Notarului Public nr. 582/2008 și nr. 771/2008, adresele primăriei nr.5359/2008 și nr. 6267/2008, precum și hotărâri de stabilire a despăgubirilor conform Legii nr.198/2004 pentru terenuri similare, iar evaluarea terenului s-a făcut prin metoda comparației directe.
Expertul a precizat că, la stabilirea valorii terenului, s-a ținut cont de caracteristicile acestuia, de prețurile de circulație a terenurilor din aceeași zonă, având caracteristici asemănătoare cu cele ale terenului care face obiectul prezentului dosar, precum și de sumele primite ca despăgubire pentru terenuri expropriate din aceeași zonă, ajungând la concluzia că prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială a comunei, la data întocmirii raportului de expertiză, este de 19 EURO/mp, dar având în vedere dispozițiile art.27 din Legea nr.33/1994, potrivit cărora despăgubirea acordată de instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de către expropriator, și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat, a concluzionat că valoarea despăgubirilor pentru terenul în litigiu va fi calculată la prețul de 18 EURO/mp, cât a solicitat persoana expropriată, și nu de 19 EURO/mp, cât a rezultat din evaluare.
Acest expert a avut în vedere nu numai anunțurile de mică publicitate din ziarele locale sau postate pe internet, ci și oferte concrete de preț de la agenții imobiliare, birou notarial și primărie, dar și caracteristicile concrete ale terenului, cum ar fi suprafața, amplasamentul, categoria localității, categoria de folosință a terenului, funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localității, poziționarea terenului față de rețelele de transport, caracteristicile geo-tehnice, restricțiile de folosire, forma, starea și utilizarea terenului.
Opinia expertului desemnat de către persoana expropriată a fost identică cu cea a expertului desemnat de către instanță, acesta ajungând la o valoare de 18 EURO/mp prin aceeași metodă a comparației directe, spre deosebire de expertul numit la solicitarea expropriatorului, ing., care a ajuns la o valoare mult inferioară celor de mai sus, respectiv la o valoare de 12 lei/mp, la data de 28.11.2007 (data consemnării despăgubirilor de către expropriator), dar și la data întocmirii raportului de expertiză.
De asemenea, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că pentru imobile asemănătoare, în aceeași zonă, aparținând chiar și aceluiași proprietar, Statul Român, în calitate de expropriator, a stabilit valori mult mai mari decât cea pentru terenul ce face obiectul prezentei judecăți.
Constatând cele de mai sus, se poate observa că instanța nu poate opta pentru această din urmă variantă întocmită de către exp., câtă vreme, potrivit art. 27 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, instanța nu este ținută a opta în mod necesar pentru valoarea stabilită de către expertul expropriatorului, dat fiind faptul că acest text legal precizează că "primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî".
Din interpretarea dispozițiilor legale sus-arătate, rezultă că la stabilirea despăgubirilor pentru terenul ce urmează a fi supus exproprierii, instanța trebuie să țină seama de o serie de alte circumstanțe, urmând a opta pentru valoarea rezultată din expertiză, care este cât mai în concordanță atât cu oferta expropriatorului, cât și cu pretențiile persoanei expropriate.
Față de considerentele mai sus arătate, urmează a se constata motivele de apel referitoare la modalitatea întocmirii raportului de expertiză, aprecierile instanței de fond asupra părerilor experților și stabilirea despăgubirilor (grupate la punctele 1 și 3 din cererea de apel) nu sunt întemeiate câtă vreme omologarea raportului de expertiză întocmit în fața instanței de fond (raportat la modalitatea procedurală de întocmire, precum și de stabilire a valorii terenului) a fost complinită de către instanța de apel prin efectuarea unui raport de expertiză întocmit de către o comisie de experți, în conformitate cu art. 26 din Legea nr. 33/1994, iar pe de altă parte, valoarea apreciată de către instanța de fond ca fiind o justă despăgubire a proprietarului terenului pentru lipsirea acestuia de prerogativele dreptului de proprietate pe calea exproprierii, a fost conformă valorii constatate și de instanța de apel ca urmare a întocmirii expertizei potrivit dispozițiilor legale în materie.
De asemenea, aprecierile privind interesul pur speculativ al reclamantului în promovarea acțiunii, ce au fost consemnate la punctul nr. 2 al motivelor de apel, nu pot fi avute în vedere de către instanță, câtă vreme, contractul de vânzare-cumpărare prin care acesta a achiziționat terenul în discuție nu a fost anulat printr-o hotărâre care să fi constatat existența unei cauze ilicite la data întocmirii acestuia și, de asemenea, nu sunt relevante câtă vreme obiectul prezentei judecăți este stabilirea de către instanță a valorii reale a despăgubirilor ce trebuie plătite de stat persoanei expropriate, valoare ce se determină la data întocmirii raportului de expertiză dispus potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994 și în conformitate cu dispozițiile art. 27 din aceeași lege.
De altfel, lipsa culturilor agricole de pe terenul supus expropierii nu poate constitui prin ea însăși un interes pur speculativ al reclamaților, iar referirile privind creșterea exagerată, artificială a prețurilor terenurilor imobilelor aflate în apropierea autostrăzii au fost rezolvate de catre experții din cadrul comisiei de experți desemnați de către instanță care au stabilit potrivit legii valoarea reala a acestor terenuri.
În ceea ce privește al patrulea motiv de apel referitor la obligarea greșită a apelantului pârât doar la plata diferenței dintre suma consemnată și valoarea reală stabilită de către instanță, instanța constată că și acestea sunt nefondate, raportat la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor de către prima instanță.
Astfel, aceasta a apreciat în mod corect că pârâtul urmează să plătească reclamantului o despăgubire în cuantum de 18 EURO/mp la cursul BNR din ziua plății pentru terenul în suprafață de 539,24 mp ce urmează a fi expropriat, menționat în HG nr. 1546/2006, modificată prin HG nr. 812/2007 anexa nr. 2.
Valoarea despăgubirilor nu putea fi constatată ca fiind cea de la data consemnării sumei de bani în contul expropriaților și nici nu se putea dispune obligarea pârâtului doar la plata diferenței dintre suma consemnată și valoarea reală stabilită de către instanță, câtă vreme dispozițiile legii speciale stabilesc în mod clar că instanța investită cu cererea de stabilire a despăgubirilor în caz de neînțelegere între părți asupra valorii acestora va stabili cuantumul despăgubirilor, cât și termenul în care acestea urmează a fi consemnate.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 8 din Legea nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, lege specială în materia exproprierii "în cazul în care titularul dreptului real nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului, iardespăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulată în acest sens, însoțită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii".
Totodată, conform art. 5 alin. 1 din aceeași lege, plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate nu se poate face decât în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, astfel încât, instanța nu poate avea în vedere recipisa de consemnare a sumei, câtă vreme nu s-a făcut dovada că persoana expropriată a depus o cerere pentru consemnarea și ridicarea acestei sume de bani, lucru de altfel improbabil în condițiile în care aceasta nu a fost de acord cu suma acordată drept despăgubire și a contestat valoarea acesteia în termen legal.
De altfel, din mențiunile acestei recipise, rezultă că achitarea acesteia se efectuează doar la prezentarea originalului, original care, așa cum rezultă din susținerile apărătorilor prezenți în fața instanței, se află încă în posesia expropriatorului, astfel încât, acesta poate retrage oricând suma de bani consemnată.
În ceea ce privește motivul de apel completat de către apelant in ședință publică referitor la greșita obligare a apelantului pârât la plata despăgubirilor de la data rămânerii definitive a sentinței și nu de la data rămânerii irevocabile a acesteia conform art. 5 alin. 8 din Legea nr. 198/2004, Curtea de Apel constată că acesta este fondat având în vedere dispozițiile speciale ale textului sus arătat care prevede condiția ca despăgubirea să fie eliberată doar în anumite condiții, iar în cazul existenței unei hotărâri judecătorești de stabilire a cuantumului despăgubirilor, doar de la data rămâneriidefinitive și irevocabilea acesteia.
Față de cele mai sus arătate, urmează a se constata că sentința instanței de fond este afectată de nelegalitate, dar numai în ceea ce privește mențiunea referitoare la data la care urmează a fi achitate despăgubirile, respectiv în teremen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, astfel încât, potrivit art. 296.pr.civilă, Curtea de Apel va admite apelul declarat în cauză și va schimba în parte sentința sub acest aspect, cu consecința menținerii restului sentinței atacate.
Facând aplicarea art. 274 pr.civ. și respectând principiul disponibilității părților, principiu ce guvernează procesul civil, instanța va lua act de voința apelamtului, în sensul că nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de pârâtul STATUL ROMÂN-prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE, cu sediul în B,-, sector 1, cod poștal - împotriva sentinței civile nr.841 pronunțată la 13 martie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în B,-,.36, parter,.1, sector 1, cod poștal -.
Schimbă în parte sentința, în sensul că despăgubirile stabilite vor fi achitate în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 martie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.PJ
6 ex/ 17.03.2009
f- Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 312o
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Eliza Marin