Anulare act. Decizia 2158/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr.2158
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata - SRL Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, str. - -, - 5, parter, județul D, împotriva sentinței civile nr.467/6.05.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în B, Cartier, nr. 2, - 3,. 12, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul contestator reprezentat de avocat din Baroul Buzău, conform împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind recurenta intimată - SRL Târgoviște.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Avocat, pentru intimatul contestator depune la dosar adresa emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, din cuprinsul căreia rezultă că dosarul nr.6975/P/2008 privind pe intimatul se află în lucru la IPJ B, pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.214, art.215 ind.1, art.249, 289 și 291
Cod PenalArată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului intimatului contestator, în sensul că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul în fond, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Tribunalul Buzău.
Consideră că lipsa reprezentantului recurentei intimate poate fi apreciată ca fiind dovada lipsei de interes față de soluționarea cauzei.
Arată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.52 din Codul Muncii, pe care le invocă recurenta.
Menționează că plângerea penală a fost înregistrată la data de 8 decembrie 2008, moment la care a fost depusă la Parchet. Astfel, emiterea unei decizii de suspendare anterioare acestui moment este nelegală, iar instanța de fond a procedat în mod temeinic și legal atunci când a dispus anularea deciziei de suspendare.
Precizează că intimatul contestator nu a avut atribuții de gestionar și nu a sustras bunuri.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, conform actelor depuse la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Contestatorul a solicitat anularea deciziei nr.1953 din 5 decembrie 2008, emisă de intimata - " " SRL Târgoviște, prin care s-a dispus suspendarea contractului de muncă dintre părți.
Totodată, s-a solicitat constatarea încheierii raporturilor de muncă prin demisie la data de 18 decembrie 2009, la expirarea termenului de preaviz de 15 zile, cu obligarea intimatei la plata drepturilor salariale actualizate, majorate și indexate pentru perioada octombrie și noiembrie 2008, plus 18 zile din luna decembrie 2008, salariu în cuantum de 900 lei/lună, la echivalentul valoric a 40 bonuri de masă și la plata indemnizației pentru concediul de odihnă neefectuat pentru anul 2008, precum și la restituirea sumei de 150 lei reținută nelegal din salariul contestatorului.
În motivarea contestației, s-a susținut că, a avut contestatorul calitatea de lucrător comercial la punctul de lucru al intimatei din magazinul "" din complexul " " B, iar după intervenirea unei situații conflictuale cu intimata și-a găsit un alt loc de muncă, situație în care la data de 2 decembrie 2008 a formulat cerere de demisie înregistrată la societate la data de 2 decembrie 2008, urmând ca raporturile de muncă să înceteze după expirarea termenului de preaviz de 15 zile, la data de 18 decembrie 2008.
Cu toate acestea, intimata a procedat la suspendarea contractului de muncă în mod abuziv, în condițiile în care împotriva sa nu fusese formulată plângere penală de către intimată, ci împotriva unei alte persoane, astfel că decizia nefiind legală, se impune revenirea la situația anterioară emiterii acesteia și să se ia act de demisia pe care o formulase.
În aceste condiții, se impune și plata către contestator a drepturilor salariale și a indemnizației pentru concediul de odihnă, mai sus arătate care tot nelegal nu i-au fost plătite, dimpotrivă reținându-i-se și suma de 150 lei.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată, în condițiile în care împotriva contestatorului și a altei persoane s-a formulat plângere penală, astfel că și perioada preavizului de 15 zile s-a suspendat.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri și interogatoriu.
Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr.467 din 6 mai 2009, a admis în parte contestația, a anulat decizia nr.1635 din data de 5 decembrie 2008, a constatat încetat contractul de muncă conform art.79 din Codul Muncii, la data de 18 decembrie 2008, prin demisie, fiind obligată intimata și la plata drepturilor salariale pe lunile octombrie, noiembrie și 18 zile din luna decembrie 2008, inclusiv cu plata indemnizației pentru concediul de odihnă pe anul 2008 și a tichetelor de masă, fiind respins capătul de cerere pentru restituirea sumei de 150 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență că nu s-a făcut dovada plângerii penale împotriva contestatorului de către intimată, în condițiile în care formulase cerere de demisie, iar angajatorul nu i-a plătit drepturile salariale menționate în petitul contestației.
Împotriva acestei sentințe intimata a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea în tot a hotărârii și, pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată, deoarece a formulat plângere penală împotriva contestatorului și nu are relevanță neînregistrarea sa la organele de urmărire penală, astfel că, în mod corect s-a dispus suspendarea contractului de muncă, termenul de preaviz fiind suspendat.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, de probele administrate și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat.
Este de necontestat că s-a formulat de către contestator cerere de demisie și că la data de 18 decembrie 2008, expira termenul de 15 zile prevăzut de lege, cerere care a fost înregistrată și aprobată de intimată.
În aceste condiții suspendarea contractului de muncă încheiat între părți este vădit nelegală, în condițiile în care nu are o cauză legală pentru această măsură, din moment ce chiar intimata recunoaște și prin motivele de recurs că pretinsa plângere penală nu a fost înregistrată la organele competente, măsura fiind vădit abuzivă.
De asemenea, nu s-a făcut nici dovada plății drepturilor salariale, a tichetelor de masă și a indemnizației pentru concediul de odihnă, cum subzista obligația intimatei-recurente impusă de art.287 din Codul Muncii.
Așa fiind, soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubzistând cauze de nulitate ale hotărârii atacate, în sensul dispozițiilor art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat în baza art.312 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata - SRL Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, str. - -, - 5, parter, județul D, împotriva sentinței civile nr.467/6.05.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în B, Cartier, nr. 2, - 3,. 12, județul
Obligă recurenta intimată la 380 lei cheltuieli de judecată către intimatul contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 12 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- - - - - -
Grefier,
red.TL
tehnored.
4 ex./ 11.12.2009
f- Tribunalul Buzău
;
operator date cu caracter personal,nr.notificare 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
